Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 358/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2484/2009)
ÎNCHEIEREA NR.358/
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înata C de Casației și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Ialomițaa fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 20.10.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, și, personal, toți trei in stare de arest, asistați de avocat ales, în baza imputernicirii avocațiale nr. 639, respectiv 650 din 28.10.2009 emisă de Baroul Ialomița - Cabinet Individual,
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurenților-inculpați, și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați impotriva incheierii pronunțate de Tribunalul București, considerând-o nelegală și netemeinică.
Solicită ca inculpații să nu fie judecați fără nici un fel de diferențiere, să se aibă in vedere pentru fiecare in parte faptele pentru care sunt cercetați și circumstanțele personale și reale ale fiecăruia. Arată că legătura dintre inculpații este numai aceea de rudenie.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul, acesta este acuzat că ar fi comis trafic de persoane in scopul practicării prostituției. Arată că au fost audiate părțile vătămate și există la acest moment acuzații numai din partea părinților unei părți vătămate, insă aceasta nu a fost audiată. Mai arată că inculpatul s-a prezentat ori de căte ori a fost chemat de organele de anchetă și nu există indicii că s-ar sustrage urmăririi penale, nu este cunoscut cu antecedente penale.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul, acesta este acuzat că ar fi recrutat persoane pe care le-ar fi ajutat să ajungă in Spania să muncească și ar fi profitat de pe urma acestora.
Arată că probele care il incriminează sunt declarațiile acestor persoane, care ajunse acolo nu au reușit să-și indeplinească visul de a munci și a câștiga bani datorită situației de la momentul respectiv. Mai arată că nu există nicio dovadă la dosar că inculpatul ar fi pretins sau primit din partea acestora vreun. Față de acest inculpat s-a reținut că s-ar fi sustras urmăririi penale, desi a declarat că a fost sfătuit de unul dintre avocați că ar fi mai bine să revină în țară in momentul in care dosarul ajunge in instanță, că îi face mai ușor apărarea, iar inculpatul a considerat că este un sfat profesionist. Ulterior a venit in România, a vrut să se predea, însă a fost prins înainte.
Solicită să se aibă in vedere că nu are antecedente penale, iar probațiunea din dosar este foarte amplă.
In ceea ce-l privește pe inculpatul, acesta este acuzat că ar fi ținut legătura cu inculpatul, că ar indrumat unele persoane pentru cumpărarea unor bilete de autobuz pentru a se deplasa in Spania.
Arată că acesta este tatăl inculpatului și nu a făcut decât să indrume persoanele de unde să-și cumpere bilete pentru a merge in Spania să muncească. Consideră că inculpatul își ajuta fiul, care la rândul său ajuta alte persoane să meargă la muncă in Spania.
Mai arată că pozitia lui a fost aceea de a ajuta, neconsiderând că ar fi un lucru ilegal. Solicită să se aibă in vedere circumstanțele personale ale acestuia, muncește din anul 1972 până la momentul arestării, nu este cunoscut ca o persoană care încalcă legea, nu are antecedente penale și nu a mai fost cercetat de către vreo autoritate. Consideră că lăsarea in libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, faptele pentru care este cercetat nu implică violență. Nu există probe că acesta ar mai comite fapte pentru care acesta este cercetat.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați, casarea incheierii recurate și să se dispune cercetarea lor in stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor, ca neintemeiate, considerând că incheierea recurată este legală și temeinică. Arată că toate susținerile apărătorului inculpaților au fost avute in vedere de către instanța de fond. În ceea ce privește specificul cauzei, în condițiile in care faptele sunt săvârșite cu o anumită perioadă de timp in urmă, probațiunea este deosebit de dificilă, pe de o parte părțile vătămate sunt greu de identificat, iar pe de altă parte a nivelului scăzut al unei culturi și al spiritului civic al acestora.
Consideră că inculpații au săvârșit infracțiuni deosebit de grave atat pentru persoanele traficate cât și pentru relațiile sociale ocrotite de dispozitiile art. 12, 13 din Legea 678/2000, iar instanta de fond a ajuns la concluzia că lăsarea in libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa in stare de libertate.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa in stare de libertate. Arată că nu a fost niciodată in Spania, iar părțile vătămate nu au nimic a-i reproșa.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa in stare de libertate. Invederează că este de acord cu susținerile avocatului său.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință din 20 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Ialomița secția penală s-a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților, și pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 1 noiembrie 2009 până la data de 30 noiembrie 2009 inclusiv.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureștia constatat că în ceea ce- privește pe susnumiții inculpați, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin, că măsura arestării preventive se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală, în vederea finalizării actelor de urmărire penală.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, rejudecând, respingerea cererii de prelungire măsurii arestării preventive.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de exigențele art.155 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate și le va respinge ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.155 alin.1 Cod procedură penală, "arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită,în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate".
Față de aceste exigențe legale, Curtea apreciază că pentru a se pronunța asupra cererii de prelungire măsurii arestării preventive, nu este necesară a se face o analiză a probelor administrate până la data introducerii acelei cereri, cu privire la vinovăția inculpatului, știut fiind că până la judecarea cauzei operează prezumția de nevinovăție; este suficient să se examineze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii preventive, ceea ce se constată pe deplin în speță.
Astfel există indicii temeinice, respectiv probe din care rezultă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și, de asemenea, Curtea constată că în cauză sunt întrunite cumulativ și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, inclusiv sub aspectul pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar presupune lăsarea inculpaților în libertate, concretizat în specificul infracțiunilor, în caracterul organizat al ilicitului penal, în modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor.
În plus se constată că măsura solicitată se justifică și față de complexitatea cauzei, dar și de împrejurarea că există temerea că inculpații ar putea să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor sau chiar prin exercitarea unor presiuni asupra părților vătămate.
Cât privesc aspectele de circumstanțiere personală favorabile inculpaților, acestea nu reprezintă împrejurări ce justifică respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive, câtă vreme ele au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, așa cum impun exigențele art.136 alin.8 Cod procedură penală și, de asemenea, urmează să capete semnificația cuvenită la individualizarea unei eventuale sancțiuni judiciare care s-ar putea aplica inculpatului.
În sfârșit, Curtea apreciază că măsura preventivă a arestării se impune a fi prelungită și prin raportare la exigențele art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta vreme cât se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor art.1491Cod procedură penală.
și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se învederează fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpaților de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei.
Având în vedere aceste aspecte în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarat de recurenții inculpați, și împotriva încheierii de ședință din 20 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Ialomița secția penală.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./30.10.2009
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Dumitru Mirancea, Adriana Elena
