Spete inselaciune Art 215 cod penal. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-a PENALĂ

Dosar nr-

1663/2009

ÎNCHEIERE

Ședința publică din data de 23.2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Iordache Magdalena

JUDECĂTOR 2: Panioglu Daniela

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelanții-intimați-inculpați și împotriva Sentinței penale nr.545/15.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelanții-intimați-inculpați, personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, cu delegația nr.023.016/10.VII.2009, depusă la fila 10 dosarului de apel, personal, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, având depusă, la fila 45 dosarului de apel, delegația nr.57.928/21.VIII.2009, intimații-inculpați, personal, aflat în stare de libertate, asistat juridic de apărător din oficiu, cu delegația nr.027.120/26.VIII.2009, depusă la fila 62 dosarului de apel, și, prin același apărător din oficiu, în baza aceleiași delegații, lipsind intimatul-parte vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al apelantului-intimat-inculpat depune la dosar motivele de apel.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau probe de propus, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Reprezentantul Ministerului Public susține că sentința penală este netemeinică, atât prin greșita individualizare judiciară a cuantumului pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaților, care este inițiatorul activității infracționale, a obținut cele două cărți de identitate false, nu avea ocupație și nici loc de muncă, este recidivist postcondamnatoriu, fiind anterior condamnat definitiv, prin șapte sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, nu a avut o atitudine procesuală sinceră, atâta timp cât nu a dezvăluit identitatea persoanelor care i-au facilitat procurarea actelor de identitate false, care, având cunoștință de derularea tuturor acestor tranzacții, i-a făcut cunoștință părții vătămate cu inculpatul, a mers cu partea vătămată pentru a-i arăta terenul, pretinzându-i un avans în sumă de 5.000 de Euro, din care a primit doar suma de 1.500 Euro, a fost prezent la notar în doua rânduri, nu are ocupație sau vreun loc de muncă, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin trei sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de aceeași natură, care i-a propus pății vătămate să-i facă cunoștință cu inculpații, despre care i-a spus că vând un teren, a participat la cele două întâlniri de la notariat, a primit de la partea vătămată, pentru serviciile sale, suma de 1.500 Euro, a avut o atitudine procesuală nesinceră, și, care, la îndrumarea inculpatului, a procurat actele de proprietate dintr-un dosar de la Judecătoria Sectorului III, B, și-a declinat calitatea de avocat față de partea vătămată și de notar, ale căror diligențe au împiedicat consumarea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, a avut o atitudine procesuală nesinceră, astfel încât pentru inculpații și se impune inclusiv schimbarea modalității de executare, din suspendare condiționată în suspendare sub supraveghere, cât și prin omisiunea instanței de fond de a desființa cele două cărți de identitate false pe numele și G, în conformitate art.357, Cod procedură penală, raportat la art.14, alin.3, Cod procedură penală. Solicită admiterea apelului și, rejudecând pe fond, majorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea față de fiecare inculpat, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute, în mod formal, în favoarea inculpaților, și, cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru inculpații și, precum și desființarea celor două cărți de identitate false.

Apelantul-intimat-inculpat, prin apărătorul din oficiu, arată că sentința penală este netemeinică, prin greșita aplicare a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72, Cod penal, în sensul că instanța de fond nu a ținut seama de participația sa penală, de faptul că nu există un prejudiciu civil, de starea sa precară de sănătate, fiind necesară efectuarea unei intervenții chirurgicale, de împrejurarea că are un minor în întreținere, precum și de atitudinea sa procesuală sinceră, astfel că solicită respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de Ministerul Public și admiterea apelului său, desființarea, în parte, a sentinței penale, iar, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei închisorii.

Apelantul-intimat-inculpat, prin apărătorul ales, solicită respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de Ministerul Public și, pe apelul său, susține, în principal, că încadrarea juridică a faptei penale nu este corectă, astfel că, în temeiul art.334, Cod procedură penală, solicită schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea alineatului ultim al art.215, Cod penal, referitor la consecințe deosebit de grave, întrucât nu s-a produs un prejudiciu civil, atâta timp cât infracțiunea de înșelăciune este de rezultat, și nu de pericol, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost determinat, că nu este clară contribuția sa, neexistând probe, întrucât declarația de la urmărire penală a părții vătămate, luată în lipsa unui interpret, nu poate fi avută în vedere, declarațiile coinculpaților și, prin care aceștia recunosc activitatea infracțională, oferă informații cu privire la hotărârea luată privind modalitatea în care vor comite infracțiunea, astfel că este infirmată susținerea procurorului, potrivit căreia ar fi coordonat întreaga activitate infracțională a celorlalți coinculpați, la care se adaugă împrejurarea că l-a împrumutat pe inculpatul, solicitând achitarea sa, în temeiul art.11, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera c, Cod procedură penală, iar, în subsidiar, solicită reevaluarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei închisorii.

Intimații-inculpații și, prin apărătorul din oficiu, solicită respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, întrucât probele administrate au fost analizate și evaluate în mod echitabil, iar pedepsele cu închisoarea aplicate au fost corect individualizate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a apelurilor declarate de apelanții-intimați-inculpați, care nu a avut o atitudine procesuală sinceră, atâta timp cât a refuzat să declare cu privire la orice aspect, astfel că pedeapsa rezultantă stabilită este în cuantum mult prea redus, și, întrucât art.146, Cod penal, privind consecințele deosebit de grave, nu se referă doar la infracțiunile de rezultat, iar încadrarea juridică a faptei penale, prin reținerea alineatului ultim al art.215, Cod penal, s-a făcut avându-se în vedere prețul terenului respectiv, care urma a fi vândut prin înșelăciune, și, de asemenea, deși nu există probe directe de vinovăție, constituie dovezi clare de vinovăție declarația părții vătămate, coroborată cu înscrisurile, din care rezultă împrejurarea că inculpatul, împreună cu partea vătămată și cu inculpatul, s-au deplasat să vadă terenul, a înmânat fotocopiile actelor de proprietate, primind suma 5.000 lei, apoi s-a prezentat la notar, nefiind, astfel, plauzibilă susținerea acestuia, conform căreia ar fi avut o datorie față de inculpatul, în timp ce pedeapsa de doar 2 ani și 6 luni închisoare este mult prea redusă, în raport cu întreaga sa activitate infracțională și cu circumstanțele personale ale inculpatului.

Apelantul-intimat-inculpat, personal, învederează faptul că are probleme de sănătate, fetița sa s-a născut cu o tumoră craniană, a executat, în total, aproape 20 de ani de închisoare, timp de 4 ani a stat cuminte, și-a întemeiat o familie și nu știe ce-a fost în capul său.

Apelantul-intimat-inculpat, personal, afirmă faptul că l-a împrumutat pe inculpatul, pe care-l cunoștea sub numele de "", este bolnav și dorește să moară acasă.

CURTEA

În temeiul art.306, Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 28.2009.

Pronunțată în ședința publică din data de 23.2009.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

ÎNCHEIERE

Ședința publică din data de 28.2009

CURTEA

În aceeași compunere și pentru același motiv,

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 29.2009.

Pronunțată în ședința publică din data de 28.2009.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-a PENALĂ

Dosar nr-

1663/2009

Decizia penală nr.227

Ședința publică din data de 29.2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - -

**************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin procuror.

Pe pronunțarea asupra apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelanții-intimați-inculpați și împotriva Sentinței penale nr.545/15.2009 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de 23.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art.306, Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 28.2009 și, apoi, pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere,

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.545/15.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a penală, în temeiul art.334, Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpații, și și a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile prevăzute de art.20, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.a, Cod penal, și de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.a, Cod penal, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.20, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, de art.291, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, și de art.293, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, toate cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal; în temeiul art.20, Cod penal, raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, literele a și b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani, după care, în temeiul art.291, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, apoi, în temeiul art.293, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals privind identitatea, pe care, în temeiul art.33, lit.a, Cod penal, raportat la art.34, lit.b, Cod penal, cu aplicarea at.35, alin.1, Cod penal, le-a contopit, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, literele a și b, Cod penal pe o perioadă de 2 ani, a făcut aplicarea art.71-art.64, literele a și b, Cod penal, a dedus, în temeiul art.88, Cod penal, prevenția pe durata 1.XI.2007-15.2009, a menținut, în temeiul art.350, alin.1, Cod procedură penală, starea de arest preventiv a inculpatului; în temeiul art.26, Cod penal, raportat la art.20, Cod penal raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, art.74, alin.2, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera b, Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, literele a și b, Cod penal pe o perioadă de 1 an, a făcut aplicarea art. 71-art.64, literele a și b, Cod penal, a dedus, în temeiul art.88, Cod penal, prevenția pe durata 1.XI.2007-15.2009, a menținut, în temeiul art.350, alin.1, Cod procedură penală, starea de arest preventiv a inculpatului; în temeiul art.26, Cod penal, raportat la art.20, Cod penal raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.74, alin.1, litera a, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera b și alin.3, Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, a făcut aplicarea art.71-art.64, literele a și b, Cod penal, iar, în temeiul art.81, Cod penal și al art.71, alin.5, Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale a închisorii și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat potrivit art.82, Cod penal, punându-i în vedere inculpatului, în temeiul art.359, Cod procedură penală, dispozițiile art.83, Cod penal, a dedus, în temeiul art.88, Cod penal, prevenția pe durata 1.XI.2007-9.XI.2007; în temeiul art.26, Cod penal, raportat la art.20, Cod penal raportat la art.215, alin.1, alin.2 și alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.74, alin.1, litera a, Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera b și alin.3, Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru complicitate la comiterea infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, a făcut aplicarea art.71-art.64, literele a și b, Cod penal, apoi, în temeiul art.81, Cod penal și al art.71, alin.5, Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale a închisorii și a pedepsei accesorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, calculat potrivit art.82, Cod penal, punându-i în vedere inculpatului, în temeiul art.359, Cod procedură penală, dispozițiile art.83, Cod penal, a dedus, în temeiul art.88, Cod penal, prevenția pe durata 1.XI.2007-9.XI.2007; a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; în temeiul art.191, Cod penal, a obligat pe inculpatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar pe fiecare dintre inculpații, și la plata sumei de câte 400 lei, cheltuieli judiciare statului, din care suma de câte 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.

Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că, fiind ajutat de inculpații, care a obținut copii ale actelor de proprietate, și de inculpații și, care au găsit-o pe partea vătămată, pe data de 1.XI.2007 inculpatul, folosindu-se de o carte de identitate falsificată, s-a prezentat sub identitatea falsă de G în fața notarului public, pentru a încheia cu partea vătămată contractul de vânzare-cumpărare a imobilului teren, situat în B,-, Sectorul III, cu prețul de 200.000 Euro, fiind prins în flagrant. De asemenea, a reținut cu privire la inculpatul că, prin Sentința penală nr.2.532/25.2002 a Judecătoriei Sectorului IV, B, din Dosarul nr.5405/2002, definitivă prin Decizia penală nr.489/19.III.2003 a Curții de APEL BUCUREȘTI, i-a fost stabilită pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare, executată în perioada 19.IV.1999-4.II.2004, când a fost liberat condiționat de Judecătoria Tulcea, iar cu privire la inculpatul că, prin Sentința penală nr.415/7.IV.1999 a Judecătoriei Sectorului IV, B, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.102/25.2000 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a II-a penală, i-a fost aplicată, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, pedeapsa de 3 ani închisoare, executată în perioada 31.2001-6.VIII.2003, când a fost liberat condiționat.

În motivare, instanța de fond a arătat că există probe clare de vinovăție cu privire la toți inculpații, și anume declarațiile părții vătămate, potrivit cărora la jumătatea lunii octombrie a anului 2007 inculpatul, care-i vânduse, anterior, un teren, i-a propus să o pună în legătură cu persoane care au un teren ieftin de vânzare, astfel că i-a cunoscut pe inculpatul, apoi pe inculpații și, care, după ce i-au pus la dispoziție actele de proprietate ale terenului situat în B,-, Sectorul III, dându-le diverse sume de bani, pentru care nu se constituie parte civilă, l-au însoțit la notarul public, pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, declarațiile martorului, notarul public, care a arătat că la jumătatea lunii octombrie a anului 2007 partea vătămată s-a prezentat la biroul notarial, solicitându-i efectuarea unui calcul a taxei notariale și a impozitului, după care la sfârșitul aceleiași luni octombrie a anului 2007 s-au prezentat partea vătămată și 5 persoane, dintre care un în vârstă, care a susținut că este proprietarul, o persoană care spunea că este nepotul proprietarului, precum și o altă persoană, care a afirmat că este avocat, însă, existând unele probleme privind suprafața de teren, le-a solicitat alte înscrisuri, cu toții revenind pe data de 31.2007, când între persoana care a susținut că este proprietarul și inculpatul, care s-a prezentat sub identitatea falsă de G, a intervenit procura autentificată sub nr.2.127/31.2007, cu privire la vânzarea terenului către, urmând ca a doua zi, pe data de 1.XI.2007 să fie încheiat contractul de vânzare-cumpărare, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 1.XI.2007, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, înlăturând, ca nesincere, atât susținerea inculpatului, cât și declarațiile inculpaților, și, conform cărora coinculpații, și nu au cunoscut împrejurarea că transmiterea dreptului de proprietate urma să aibă loc în baza unor înscrisuri false, fiind induși în eroare de inculpatul.

Cât privește încadrarea juridică, a arătat că, întrucât terenul urma să fie vândut cu suma de 200.000 de Euro, prin urmare cu o sumă mai mare de 200.000 lei, prevăzută de art.146, Cod procedură penală, nu pot fi înlăturate disp. art.215, alin.5, Cod penal, privind consecințele deosebit de grave ale infracțiunii de înșelăciune, reținute în sarcina fiecăruia dintre inculpați. În același timp, în ceea ce privește pe inculpatul a arătat că rechizitoriul face referire la infracțiunea de fals privind identitatea, prev. de art.293, Cod penal, doar la descrierea situației de fapt, fiind omisă din dispozitiv, și, de asemenea, pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr.2.532/25.2002 a Judecătoriei Sectorului IV, B, din Dosarul nr.5405/2002, executată în perioada 19.IV.1999-4.II.2004, când a fost liberat condiționat, constituie prim termen al recidivei postexecutorii, prev. de art.37, lit.b, Cod penal, și nu al recidivei după condamnare, prev. de art.37, lit.a, Cod penal, greșit reținută în sarcina inculpatului.

La individualizarea judiciară a cuantumului pedepsei închisorii pentru fiecare inculpat în parte, a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72, alin.1, Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor penale, determinat de modalitatea concretă de comitere, persoana inculpaților, care manifestă perseverență infracțională, care are o stare de sănătate precară, astfel că a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74, alin.2, Cod penal, antecedența penală, și, ambii fără antecedente penale, așa încât a reținut în favoarea fiecăruia circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74, alin.1, litera a, Cod penal, precum și concursul de infracțiuni reținut în sarcina inculpatului. Cât privește individualizarea sub aspectul executării, a apreciat că scopul pedepsei închisorii aplicată fiecăruia dintre inculpații și poate fi atins fără executare în regim de detenție.

În termen legal, au declarat apel Ministerul Public, pentru netemeinicie, inculpații, pentru netemeinicie, și, pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea în scris și orală a apelului, Ministerul Public a susținut că sentința penală este netemeinică, atât prin greșita individualizare judiciară a cuantumului pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaților, care este inițiatorul activității infracționale, a obținut cele două cărți de identitate false, nu avea ocupație și nici loc de muncă, este recidivist postcondamnatoriu, fiind anterior condamnat definitiv, prin șapte sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, nu a avut o atitudine procesuală sinceră, atâta timp cât nu a dezvăluit identitatea persoanelor care i-au facilitat procurarea actelor de identitate false, care, având cunoștință de derularea tuturor acestor tranzacții, i-a făcut cunoștință părții vătămate cu inculpatul, a mers cu partea vătămată pentru a-i arăta terenul, pretinzându-i un avans în sumă de 5.000 de Euro, din care a primit doar suma de 1.500 Euro, a fost prezent la notar în doua rânduri, nu are ocupație sau vreun loc de muncă, este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin trei sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de aceeași natură, care i-a propus pății vătămate să-i facă cunoștință cu inculpații, despre care i-a spus că vând un teren, a participat la cele două întâlniri de la notariat, a primit de la partea vătămată, pentru serviciile sale, suma de 1.500 Euro, a avut o atitudine procesuală nesinceră, și, care, la îndrumarea inculpatului, a procurat actele de proprietate dintr-un dosar de la Judecătoria Sectorului III, B, și-a declinat calitatea de avocat față de partea vătămată și de notar, ale căror diligențe au împiedicat consumarea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, a avut o atitudine procesuală nesinceră, cât și prin omisiunea instanței de fond de a desființa cele două cărți de identitate false pe numele și G, în conformitate art.357, Cod procedură penală, raportat la art.14, alin.3, Cod procedură penală.

A solicitat admiterea apelului și, rejudecând pe fond, majorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea față de fiecare inculpat, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute, în mod formal, în favoarea inculpaților, și, cu suspendarea sub supraveghere a executării pentru inculpații și, precum și desființarea celor două cărți de identitate false.

În motivarea orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat a arătat că sentința penală este netemeinică, prin greșita aplicare a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72, Cod penal, în sensul că instanța de fond nu a ținut seama de participația sa penală, de faptul că nu există un prejudiciu civil, de starea sa precară de sănătate, fiind necesară efectuarea unei intervenții chirurgicale, de împrejurarea că are un minor în întreținere, și anume o, care s-a născut cu o tumoră craniană, precum și de atitudinea sa procesuală sinceră.

A solicitat admiterea apelului, desființarea, în parte, a sentinței penale, iar, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei închisorii.

În motivarea în scris și orală a apelului, apelantul-intimat-inculpat a susținut, în principal, pe de o parte, că încadrarea juridică a faptei penale nu este corectă, astfel că, în temeiul art.334, Cod procedură penală, a solicitat schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea alineatului ultim al art.215, Cod penal, referitor la consecințe deosebit de grave, întrucât nu s-a produs un prejudiciu civil, atâta timp cât infracțiunea de înșelăciune este de rezultat, și nu de pericol, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost determinat, iar, pe de altă parte, că nu este clară contribuția sa, neexistând probe, întrucât declarația de la urmărire penală a părții vătămate, luată în lipsa unui interpret, nu poate fi avută în vedere, declarațiile coinculpaților și, prin care aceștia recunosc activitatea infracțională, oferă informații cu privire la hotărârea luată privind modalitatea în care vor comite infracțiunea, astfel că este infirmată susținerea procurorului, potrivit căreia ar fi coordonat întreaga activitate infracțională a celorlalți coinculpați, la care se adaugă împrejurarea că l-a împrumutat pe inculpatul, solicitând achitarea sa, în temeiul art.11, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, raportat la art.10, alin.1, litera c, Cod procedură penală, pentru ca, în subsidiar, să solicite reevaluarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei închisorii.

Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și sentința penală apelată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371, alin.2, Cod procedură penală, Curtea apreciază că apelurile formulate sunt fondate, însă, în mare parte, pentru considerente avute în vedere din oficiu.

Astfel, Curtea apreciază că instanța de fond, în mod corect, a interpretat materialul probator, în baza căruia a stabilit situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor penale și vinovăția inculpaților.

Cât privește apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat, Curtea apreciază că există dovezi neechivoce, din care rezultă faptul că acesta l-a ajutat pe inculpatul în tentativa sa de a vinde părții vătămate, cu suma de 200.000 de Euro, terenul situat în B,-, Sectorul III, al cărui proprietar este. Declarațiile constante ale părții vătămate, conform cărora inculpatul, zis "", i-a făcut cunoștință cu inculpatul, zis "", care, fiind însoțit de o persoană necunoscută, i-a arătat terenul și i-a înmânat actele de proprietate, în fotocopie, solicitându-i, cu titlu de avans, suma de 5.000 de Euro, pe care nu i-a dat-o, apoi, împreună cu inculpații, zis "", zis "", zis "", și, care s-a prezentat ca fiind avocat, au mers la notariat, pentru obținerea extrasului de carte funciară și, ulterior, pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, cu prețul de 200.000 de Euro (filele 59-62, dosar de urmărire penală), se coroborează cu titlul de proprietate nr.24.103/15.XI.1995, eliberat de Sectorul Agricol I (filele 76 și 77, dosar de urmărire penală), împreună cu Sentința civilă nr.506/28.IV.2000 a Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, din Dosarul nr.16/1999, cu mențiunea: "Definitivă și irevocabilă" (fila 75, dosar de urmărire penală), care atestă dreptul de coproprietate al lui asupra terenului situat în B,-, Sector III, Sentința civilă nr.9.033/2.XII.2003 a Judecătoriei Sectorului III, B, din Dosarul nr.2750/2003, cu mențiunea: "Definitivă și irevocabilă", privind ieșirea din indiviziune (filele 80-82, dosar de urmărire penală), declarațiile martorului notar public (filele 125-128, dosar de urmărire penală), prin care arată că a autentificat, sub nr.1.173/21.IX.2007, procura specială între, prezent personal, însoțit de o femeie de etnie rromă, și, în vederea obținerii extrasului de carte funciară (filele 137 și 138, dosar de urmărire penală), sesizând, ulterior, faptul că nu corespundea codul numeric personal al lui, declarațiile martorului notar public - (filele 130, 130 bis, dosar de urmărire penală), potrivit cărora a autentificat, sub nr.759/25.IX.2007 al, declarația dată de, prezent personal, însoțit de o femeie de etnie rromă, prin care renunța la notarea interdicțiilor instituite, notate în cartea funciară (fila 136, dosar de urmărire penală), declarațiile martorului, secretar la Biroul Notarului Public (filele 303 și 304, vol.I, dosar instanță de fond), împreună cu declarațiile martorului notar public (filele 116-118, dosar de urmărire penală, filele 266-268, vol.I, dosar instanță de fond), care a precizat faptul că a autentificat, sub nr.2.127/31.2007, procura dintre mandantele și mandatarul G, pentru vânzarea terenului către cumpărătorul (fila 154, dosar de urmărire penală), urmând ca, după clarificarea unor probleme privind suprafața terenului și prezentarea tuturor documentelor necesare, să fie încheiat contractul de vânzare-cumpărare, depus la dosar în concept (fila 153, dosar de urmărire penală), întrucât, după cum se consemnează în procesul-verbal din data de 1.XI.2007, întocmit de Secția 6 Poliție - Biroul de Investigații Criminale (filele 49-52, dosar de urmărire penală), notarul public a sesizat telefonic organele de poliție, care, deplasându-se la sediul biroului notarial, i-au prins în flagrant pe inculpații, sosiți în grup, și, asupra căruia au fost găsite două cărți de identitate false, pe numele G și, astfel după cum atestă procesul-verbal de percheziție corporală din data de 1.XI.2007 (filele 53 și 54, dosar de urmărire penală), cartea de identitate pe numele G, având fotografia inculpatului (fila 55, dosar de urmărire penală), față de fișa de la Evidența persoanelor, cu fotografia reală (fila 56, dosar de urmărire penală), precum și cartea de identitate pe numele, pe care a fost aplicată fotografia unei alte persoane neidentificată, față de fișa de la Evidența persoanelor, cu fotografia reală (fila 58, dosar de urmărire penală), declarațiile martorilor soți (fila 302, vol.I, dosar instanță de fond) și Ma (filele 305-307, vol.I, dosar instanță de fond), care s-au prezentat la notarul public, pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, declarațiile martorului, fiica lui, adevăratul proprietar al terenului, care a susținut că tatăl său nu a împuternicit niciodată vreo persoană pentru vânzarea terenului (filele 119-124, dosar de urmărire penală, filele 158 și 159, 161, vol.I, dosar instanță de fond). Activitatea infracțională a inculpatului este dovedită inclusiv prin declarațiile coinculpatului, care a susținut, cu ușoare nuanțări contradictorii, însă invariabil în esență, că a luat legătura cu inculpatul, zis "", despre care cunoștea faptul că se ocupă cu intermedieri imobiliare, pentru a găsi un teren de vânzare (filele 103, 106, dosar de urmărire penală, filele 101 și 102, vol.I, dosar instanță de fond). Astfel, declarațiile părtinitoare ale coinculpatului (filele 89 și 90, dosar de urmărire penală, filele 95-98, vol.I, dosar instanță de fond), potrivit cărora, în timp ce aștepta pe holul notariatului public, au venit, pentru a le restitui datoriile, inculpații și, nu numai că sunt neverosimile, dar, în același timp, sunt contrazise atât de procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în care se menționează împrejurarea că toți inculpații au intrat, în grup, în sediul biroului notarial, cât și de declarațiile inculpatului, prin care a recunoscut faptul că i-a arătat terenul părții vătămate și că inculpatul l-a chemat la notarul public, pentru a-și primi comisionul cuvenit, fără să fi cunoscut caracterul fraudulos al vânzării-cumpărării (filele 96, 98-100, dosar de urmărire penală). De aceea, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, ce confirmă proba testimonială, din care rezultă întreaga desfășurare a activității infracționale de grup, Curtea apreciază că implicarea inculpatului nu este, nicidecum, întâmplătoare și cinstită, ci, dimpotrivă, cunoscând bine situația de fapt, a contribuit, cu bună-știință și cu titlu oneros, la încercarea de a vinde terenul altuia.

Toate aceste dovezi coroborate constituie probe clare de vinovăție, a căror lipsă de temeinicie nu a putut fi dovedită de inculpat, potrivit art.66, alin.2, Cod procedură penală, care s-a limitat doar în a susține că l-a împrumutat pe coinculpatul.

Referitor la încadrarea juridică a faptei penale, prin înlăturarea alineatului ultim al art.215, Cod penal, referitor la consecințe deosebit de grave, întrucât nu s-a produs un prejudiciu civil, atâta timp cât infracțiunea de înșelăciune este de rezultat, și nu de pericol, cu atât mai mult cu cât acesta nu a fost determinat, Curtea constată caracterul defectuos al apărării, prin confuzie asupra unor instituții elementare ale dreptului material, mai precis între clasificarea doctrinară a infracțiunii, pe criteriul conținutului constitutiv obiectiv generic, respectiv al urmării imediate, și formele infracțiunii, în acest caz forma fapt tentat. Așadar, este inutilă teoria tentativei neterminată sau întreruptă, cum s-a reținut în speță, care, în mod absolut firesc, se realizează în situația în care acțiunea, care constituie elementul material al infracțiunii, a fost oprită și împiedicată să se desfășoare până la capăt. În această situație, este evident faptul că nu s-a produs un rezultat, însă lipsa urmării imediate nu presupune că infracțiunea de înșelăciune nu este susceptibilă de rezultat. Ceea ce trebuia să aibă în vedere apărarea este faptul că infracțiunea de înșelăciune poate îmbrăca forma faptului tentat. A doua susținere gravă constă în inexistența unei determinări a rezultatului. Atâta timp cât terenul urma să fie vândut cu prețul de 200.000 de Euro, care depășește suma de 2.000.000.000 ROL (200.000 RON), prevăzută de art.146, Cod penal, este firesc să fie reținute inclusiv dispozițiile art.215, alin.5, Cod penal, referitoare la consecințe deosebit de grave.

În ceea ce privește individualizarea cuantumului pedepsei închisorii față de fiecare inculpat, Curtea apreciază că instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare, prevăzute de art.72, alin.1, Cod penal, și anume limitele speciale de pedeapsă cu închisoarea între 5 ani și 10 ani pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, între 3 luni și 3 ani pentru infracțiunea de uz de fals, între 3 luni și 3 ani pentru infracțiunea de fals privind identitatea, gradul ușor ridicat de pericol social concret al infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, care rezultă din modalitatea de comitere, respectiv prin participația penală a mai multor persoane, unele rămase neidentificate, împrejurarea că rezultatul socialmente periculos nu s-a produs datorită vigilenței notarului public, care a sesizat nereguli în înscrisurile prezentate, persoana inculpaților, care, la vârsta sa de 38 de ani la data comiterii infracțiunilor, deși este căsătorit și are în întreținere pe minorul -, născută pe data de 25.VII.2007, potrivit certificatului de naștere Seria -, nr.-, emis de Primăria mun. -de-Vede, pe data de 26.VII.2007 (fila 122, vol.I, dosar instanță de fond), care prezintă diagnosticul de epilepsie focală criptogenică, potrivit biletului de ieșire din spital (fila 123, vol.I, dosar instanță de fond) și scrisorii medicale (fila 124, vol.I, dosar instanță de fond), ambele din data de 14.II.2008, eliberate de Spitalul Clinic de Psihiatrie "Al. ", B, nu avea un loc de muncă, deși susține că a urmat cursurile unei școli de ucenici, ca cioplitor, are o bogată antecedență penală, fiind condamnat definitiv, prin 7 sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, dintre care ultima condamnare la pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr.2.532/25.2002 a Judecătoriei Sectorului IV, B, din Dosarul nr.5405/2002, executată în perioada 19.IV.1999-4.II.2004, când a fost liberat condiționat, constituie prim termen al recidivei postexecutorii, prev. de art.37, lit.b, Cod penal, care, alături de concursul de infracțiuni, reprezintă stări de agravare a răspunderii penale, așa încât este exclusă reținerea circumstanței atenuante judiciară a unei bune conduite anterioară, prevăzută de art.74, alin.1, litera a, Cod penal, atitudinea procesuală nesinceră, prin denaturarea realității, cu scopul de a-și asuma întreaga răspundere penală, precum și prin refuzul său de a contribui la identificarea celorlalți participanți penal care nu au putut fi surprinși prin procedura flagrantului, astfel că nu poate fi reținută circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74, alin.1, litera c, Cod penal, în vârstă de 43 de ani la data săvârșirii infracțiunii, are o stare de sănătate precară, prezentând diagnosticul de hepatită cronică, pancreatită cronică, cu pseudochist pancreatic, diabet zaharat tip II, insulinonecesitant, polineuropatie diabetică și dislipidemie mixtă, astfel după cum s-a stabilit prin raportul de expertiză medico-legală nr.A- din data de 1.IV.2009, întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici", B (filele 94 și 95, vol.II, dosar instanță de fond), reținută de instanța de fond ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art.72, alin.2, Cod penal, starea de recidivă după executare, în raport cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată, pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, prin Sentința penală nr.415/7.IV.1999 a Judecătoriei Sectorului IV, B, rămasă definitivă prin Decizia penală nr.102/25.2000 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a II-a penală, executată în perioada 31.2001-6.VIII.2003, când a fost liberat condiționat, cu o vârstă înaintată, de 67 de ani, la data comiterii infracțiunii, nu are studii, susține că este zidar, dar fără loc de muncă, nu are antecedente penale, ca efect al reabilitării judecătorești, astfel că, în mod temeinic, instanța de fond a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art.74, alin.1, litera a, Cod penal, atitudinea procesuală în mare parte sinceră, și, în vârstă de 34 de ani la data comiterii infracțiunii, are studii medii, se ocupă cu tranzacții imobiliare, dar în afara cadrului legal, nu este cunoscut cu antecedente penale, așa încât, în mod corect, instanța de fond a reținut disp. art.74, alin.1, litera a, Cod penal, atitudinea sa procesuală nu tocmai sinceră, dar cooperantă, prin dezvăluirea contribuției dată de avocatul, care a obținut, în mod fraudulos, actele de proprietate de la Judecătoria Sectorului III,

Sub aspectul executării, având în vedere atât gradul de participație penală, cât și datele care caracterizează pe fiecare inculpat, Curtea apreciază că instanța de fond, în mod temeinic, a stabilit că scopul educativ al pedepsei închisorii aplicată inculpaților, în vârstă de 67 ani, necunoscut cu antecedente penale, și, infractor primar, poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, astfel că puniția ar avea un caracter represiv exagerat.

Din oficiu, Curtea constată că instanța de fond nu a efectuat o atentă individualizare a pedepselor complementară pentru inculpații și și accesorie pentru toți inculpații, atâta timp cât, fără nici un fel de suport și de motivare, le-a interzis dreptul electiv, prevăzut de art.64, alin.1, litera a, teza a I-a, Cod penal. Dreptul de a alege trebuie raportat la natura infracțiunii, ori infracțiunea de înșelăciune a unei persoane fizice nu justifică o asemenea constrângere a unui exercițiu public.

În ceea ce privește omisiunea instanței de fond de a face aplicarea art.14, alin.3, litera a, Cod procedură penală, Curtea constată că trebuie desființate nu numai cele două cărți de identitate false, după cum a solicitat, în apelul său, Ministerul Public, ci toate înscrisurile subsecvente, întocmite în baza actelor de identitatea false, în fața notarilor publici.

În consecință, Curtea, în temeiul art.379, pct.2, lit. a, Cod de procedură penală, va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelanții-intimați-inculpați și împotriva Sentinței penale nr.545/15.2009 a Tribunalului București - Secția a I-a penală, din Dosarul nr-, pe care o va desființa, în parte, și, în fond, rejudecând, va face aplicarea art.64, litera a, teza a II-a și litera b, Cod penal, ca pedeapsă complementară și ca pedeapsă accesorie pentru inculpații și, iar ca pedeapsă accesorie pentru inculpații și, după care, în temeiul art.14, alin.3, litera a, Cod procedură penală, va desființa, în totalitate, cărțile de identitate, pe numele și G, depuse, în original, la fila 200, dosar de urmărire penală, procura specială dintre mandante și mandatar, care poartă Încheierea de autentificare nr.1173/21.IX.2007 a, oraș G, județul D, declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.1223/25.IX.2007 a, oraș G, județul D, declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.759/25.IX.2007 a, B, cu Încheierea nr.- a Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară al Sectorului III, B, declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.4814/26.IX.2007 a, B, cu Încheierea nr.- a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară al Sectorului III, B, procura, încheiată între mandante și mandatar G, care poartă Încheierea de autentificare nr.2127/31.2007 a, B, va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale, apoi, în temeiul art.383, alin.1/1, Cod procedură penală, raportat la art.300/2, Cod procedură penală, cu aplicarea art.160/b, alin.1 și alin.3, Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a apelanților-intimați-inculpați și, va deduce, în temeiul art.383, alin.2, Cod procedură penală, reținerea și arestarea preventivă pentru fiecare dintre apelanții-intimați-inculpați începând cu data de 1.XI.2007 la zi, apoi, în temeiul art.192, alin.3, Cod de procedură penală, va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta, iar sumele de câte 300 lei, onorariile apărătorilor din oficiu pentru apelantul-intrimat-inculpat și pentru intimații-inculpați și, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.379, pct.2, lit. a, Cod de procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de apelanții-intimați-inculpați și împotriva Sentinței penale nr.545/15.2009 a Tribunalului București - Secția a I-a penală, din Dosarul nr-.

Desființează, în parte, sentința penală și, în fond, rejudecând:

Face aplicarea art.64, litera a, teza a II-a și litera b, Cod penal, ca pedeapsă complementară și ca pedeapsă accesorie pentru inculpații și, iar ca pedeapsă accesorie pentru inculpații și.

În temeiul art.14, alin.3, litera a, Cod procedură penală, dispune desființarea, în totalitate, a următoarelor înscrisuri false:

- cărțile de identitate, pe numele și G, depuse, în original, la fila 200, dosar de urmărire penală;

- procura specială dintre mandante și mandatar, care poartă Încheierea de autentificare nr.1173/21.IX.2007 a, oraș G, județul D;

- declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.1223/25.IX.2007 a, oraș G, județul D;

- declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.759/25.IX.2007 a, B, cu Încheierea nr.- a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară al Sectorului III, B;

- declarația dată de, care poartă Încheierea de autentificare nr.4814/26.IX.2007 a, B, cu Încheierea nr.- a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară al Sectorului III, B;

- procură, încheiată între mandante și mandatar G, care poartă Încheierea de autentificare nr.2127/31.2007 a, B;

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

În temeiul art.383, alin.1/1, Cod procedură penală, raportat la art.300/2, Cod procedură penală, cu aplicarea art.160/b, alin.1 și alin.3, Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a apelanților-intimați-inculpați și.

În temeiul art.383, alin.2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă pentru fiecare dintre apelanții-intimați-inculpați începând cu data de 1.XI.2007 la zi.

În temeiul art.192, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile de procedură rămân în sarcina statului, iar sumele de câte 300 lei, onorariile apărătorilor din oficiu pentru apelantul-intrimat-inculpat și pentru intimații-inculpați și, vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror, iar de la comunicare pentru apelanții-intimați--inculpați.

Pronunțată în ședința publică din data de 29.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

a

GREFIER

Red. și dact.: jud.

- Secția a I-a penală: -.

2 ex.

Președinte:Iordache Magdalena
Judecători:Iordache Magdalena, Panioglu Daniela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti