Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 408/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2815/2009)

ÎNCHEIERE NR. 408/

Ședința publică de la 14 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru

GREFIER - - -

*********

Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 3 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 18084 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat a în baza împuternicirii avocațiale nr. 35670 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, în stare de arest și asistat de apărător ales, în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Cabinet Individual și în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Cabinet Individual.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

După ce li s-a pus in vedere dreptul la tăcere și conținutul acestui drept, recurenții inculpați având cuvântul pe rând, arată că își mențin declarațiile anterioare și nu au nimic de adăugat.

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, arată că recursul vizează încheierea Tribunalului București - Secția a II-a Penală prin care s-a prelungit măsura arestării preventive întrucât - în opinia apărării - nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 Cod procedură penală. Susține că pe parcursul cercetării penale nu s-a mai efectuat nici un act de urmărire penală, în afară de percheziția domiciliară ce a fost efectuată. În referatul cu propunere de prelungire întocmit de procurorul de caz sunt inserate multe acte de urmărire penală ce mai sunt de efectuat, dar cele mai multe dintre ele nu incumbă decât participația unor specialiști. Urmărirea penală se va întinde pe o perioadă mai mult decât îndelungată și nu este necesară privarea de libertate a inculpatului pentru asigurarea bunului mers al procesului penal, acesta nu poate influența în nici un fel opinia specialiștilor, în contextul în care, chiar dacă mai subzistă temeiurile avute în vedere inițial, ele nu mai impun prelungirea măsurii arestării preventive.De asemenea, mai susține că urmează a se efectua acte de urmărire penală numai cu privire la unele aspecte strict procedurale, iar recurentul, liber fiind, nu poate influența bunul mers al procesului în această fază. Cu ocazia audierii, clientul său a dat declarații complete și corecte în raport de infracțiunile pentru care este încarcerat, iar dacă inculpații ar fi fost prezentați pe rând în fața instanței, propunerea de arestare nu ar fi fost însușită. S-a dorit o impresionare a societății civile și a magistraților prin crearea unei impresii de grupare de crimă organizată prin consistența numerică a celor ce au fost aduși în fața judecătorului, în condițiile în care numărul mare al inculpaților este singura motivație pentru care aceștia sunt menținuți în stare de arest preventiv.

Concluzionând, față de cele arătate mai sus și pentru egalitate de tratament cu inculpații din cealaltă grupare,solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, respingerea propunerii parchetului, cu punerea în libertate a inculpaților. Dacă nu va fi primit acest punct de vedere al apărării, solicită înlocuirea măsuri arestării preventive cu o altă măsură preventivă.

Apărătorul recurentului inculpatdepune la dosar practică judiciară și susține că inculpatul este arestat prin nerespectarea tuturor dispozițiilor legale care reglementează instituția arestări preventive. În opinia sa procurorul a efectuat urmărirea penală într-un mod mecanic, în condițiile în care toți inculpați sunt învinuiți pentru aceleași infracțiuni și este greu de crezut că toți cei cinci inculpați pot comite aceleași infracțiuni, astfel încât să răspundă pentru aceleași învinuiri.

În continuare susține că în speță sunt peste 30 de inculpați, iar judecătorii care au examinat atât cererea de arestare preventivă, cât și cererea de prelungire nu au observat că pentru unele dintre infracțiuni - respectiv cele prevăzute de Legea nr. 84/1998 și Legea nr. 11/1991 -nici nu se putea lua măsura arestării preventive - infracțiunile fiind prevăzute cu pedepse mai mici de 4 ani. Acesta este rezultatul unei complexități aparente a dosarului, pentru că în momentul în care sunt foarte mulți inculpați și foarte multe volume ale dosarului de urmărire penală, nu se mai face o farmacie judiciară. Parchetul a operat rețineri insă, dacă era scuzabilă eroarea la momentul reținerii și în primele zile ale arestării preventive, la mai mult de 60 de zile de la luarea măsurii arestării preventive aceste erori trebuie îndreptate, fiind inadmisibil ca un om - care era director comercial la o tipografie să stea 60 de zile în arest preventiv pentru simplul motiv că a avut un prim contact cu singurul inculpat pe care-l cunoaște din acest grup - - care i-a propus efectuarea unor etichete și contraetichete - mostre - pentru două băuturi alcoolice, respectiv "" și " ".Inculpatul - în virtutea atribuțiilor de serviciu și potrivit obiectului de activitate al tipografiei, a realizat în vara acestui an aproximativ 2500 de etichete și contraetichete - ce nu pot fi asimilate timbrelor și banderolelor utilizate în domeniul fiscal - așa cum in mod greșit procurorul a reținut, iar contravaloarea acestora este de maxim 50 euro. După ce clientul său a predat acest tiraj de probă, inculpatul nu s-a mai prezentat, nemaidorind să încheie un contract de prestări servicii cu societatea inculpatului. Singurele interceptări telefonice vizează perioada respectivă, îi au ca protagoniști pe cei doi coinculpați și se referă la executarea acestor tiraje de probă și nimic mai mult.

Solicită instanței a observa că în ceea ce-l privește pe recurentul - care nu-l cunoaște decât pe și nici o altă persoană din presupusul grup infracțional (cu excepția lui ) nu-l cunoaște pe - procurorul face referiri ce se întind pe cel mult o singură pagină a referatului, care are zeci de pagini.

Mai mult, la percheziții nu s-u găsit obiecte care să prezinte vreun interes în cauza de față, astfel că la dosar nu există indici temeinice sau probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că acest inculpat ar fi comis multitudinea de infracțiuni pentru care este arestat. Solicită a se constata că o serie de infracțiuni nici u puteau fi săvârșite de clientul său, respectiv: producerea de produse accisabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false; spălarea de bani.

În opinia apărării,nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive și cu atât mai mult ele nu există astăzi, iar recursul trebuie analizat prin prisma ipotezei prevăzută de art. 155 Cod procedură penală.

Cercetările au demarat în cauză în luna martie 2009, în aprilie 2009

s-a început urmărirea penală in rem, iar în septembrie 2009 s-a început in personam și împotriva clientului său. În toată această perioadă de timp, recurentul nu a încercat să se sustragă și nu a zădărnicit buna desfășurare a urmăririi penale, iar din punctul de vedere al apărării - măsura arestării preventive este excesivă,procurorul putând lua o altă măsură preventiv, respectiv obligarea de nu părăsi localitatea sau țara.

Cu privire la datele personale ale inculpatului arată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, este o persoană cu o poziție stabilă în societate, urma să se căsătorească - aspecte ce trebuie avute în vedere de către instanță la analizarea condițiile prevăzute de art. 136 alin. ultim Cod procedură penală.

În principal apreciază că nu există motive pentru prelungirea măsurii arestării preventive și pe cale de consecință,solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea în libertate a recurentului, urmare a revocării măsurii arestării preventive. Condiția prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală nu există din două motive - ambele furnizate de parchet și de instanțele de judecată.

Astfel, face referire la coinculpatul - arestat inițial împreună cu toți inculpații, iar la momentul la care au expirat cele 29 de zile de arest preventiv, procurorul nu a mai solicitat prelungirea arestării preventive întrucât acesta nu prezintă pericol pentru ordinea publică și urmărirea penală se poate desfășura în cele mai bune condiții cu inculpatul respectiv în stare de libertate, acestea fiind argumente ce ar fi trebuit să fie folosite de procuror și în ceea ce-l privește pe inculpatul. Acest aspect - legat de - rezultă din hotărârea depusă azi la dosar și prin care instanțele nu au mai prelungit arestarea pentru cei 25 de inculpați arestați în același dosar și despre activitatea cărora se face vorbire în referatul parchetului.

În încheiere susține că urmărirea penală se poate desfășura în bune condiții cu inculpatul în stare de libertate. Astfel, arată că toate probele se află la acest moment în custodia organului de urmărire penală, inculpații au fost audiați, expertizele de specialitate vor mult timp, iar enumerarea unor activități de urmărire penală ce urmează a fi efectuate nu constituie un motiv în sine pentru prelungirea arestării preventive. Parchetul nu a motivat de e se impune privarea de libertate a inculpatului pe care îl apără, iar judecătorul fondului s-a limitat la a relua activitățile de urmărire penală ce urmează a fi desfășurate în continuare - astfel cum au fost menționate în referat.

Față de toate cele arătate mai sus, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea în libertate a recurentului, iar dacă nu va fi primit acest punct de vedere, în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestări preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Apărătorul recurentului inculpatsolicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea în libertate a inculpatului, considerând că liber fiind, acesta nu poate impieta cu nimic cercetările. În subsidiar, solicită înlocuirea solicită înlocuirea măsurii arestări preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În continuare supune atenției instanței faptul că la data de 7 noiembrie 2009 încetat de drept măsura arestării preventive. În acest sens invocă decizia nr. 25/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nu există sancțiune care să spună ce se întâmplă dacă se depășește termenul imperativ. Sancțiunea există, fiind cea prevăzută de art. 140 alin. 1 lit. a Cod procedură penală - care spune că măsurile preventive încetează de drept la expirarea termenului prevăzut de lege, precum și cea prevăzută de art. 158 alin. 2 Cod procedură penală - care arată că măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrăgând de drept expirarea măsurii.

la concluziile colegilor săi, arată că în speță este vorba de un singur dosar care, din punct de vedere administrativ a fost împărțit în două dosare, cei 23 de inculpați din celălalt dosar fiind puși în libertate și apreciază că pentru situații similare trebuie să se ajungă la soluții relativ similare.

De asemenea, mai susține că măsura arestării preventive a fost nelegal dispusă întrucât nu s-a respectat dreptul la apărare - în mod real - al inculpatului, în sensul că nu s-a permis ca apărătorul să ia legătura cu cel pe care îl apără înainte de a fi audiat, ci doar după audiere și mai mult, la luarea măsurii arestării preventive, inculpații și au fost asistați de un singur avocat, deși aveau interese contrarii.

Cu privire la netemeinicia încheierii, arată că motivarea potrivit căreia inculpații trebuie să fie în continuare arestați preventiv date fiind nevoile anchetei, nu subzistă.

Pentru aceste considerente și având în vedere și faptul că recurentul nu are antecedente penale, are studii superioare, este căsătorit și are în întreținere un copil minor cu probele de sănătate, solicită admiterea recursului astfel cum a fost susținut.

Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul București și punerea în libertate a inculpatului. Arată că instanța de fond a dispus prelungirea arestului preventiv având în vedere că - în principal - urmează a se efectua o percheziție informatică și urmează a se stabili - în concret - cuantumul prejudiciului, acte de urmărire penală ce nu pot fi influențate de lăsarea în libertate a recurentului.

În continuare mai susține că de la nu s-a ridicat - cu ocazia percheziție domiciliare - tehnică informatică, iar stabilirea prejudiciului se poate face și cu inculpatul în stare de libertate. Mai mult, activitățile ce au ca scop deconspirarea întregi rețele și documentarea întregii activități a acesteia, era oportun a se face înainte de luarea oricăror măsuri restrictive împotriva recurentului.

Solicită a se constata că nu există presupunerea rezonabilă că a comis infracțiunile reținute în sarcina sa, acesta nu are nici o legătură cu activitatea acestui - așa zis - grup infracțional, îl cunoștea din trecut doar pe, aspect pe care l-a relatat pe larg în fața instanței de fond. Nu s- explicat nici în hotărârea instanței de fond și nici in referatul parchetului modalitatea în care probele ar putea fi influențate de clientul său sau cum ar încerca vicierea mijloacelor de probă. În încheiere se face referiri globale cu privire la gravitatea faptelor comise, fără a se arăta, în concret pentru clientul său care ar fi argumentele care au stat la baza aprecierii pericolului social.

În încheiere consideră că se impune admiterea recursului și în raport de dispozițiile art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituția României.

Față de cele arătat mai sus solicită a se reține și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale,este căsătorit, are o familie organizată, starea sa de sănătate este precară - astfel cum este dovedit cu actele medicale de la dosar -, iar la momentul la care a fost adus cu mandat de arestare la B, recurentul se afla la C, în spital și s-a prezentat de bunăvoie, neîncercând nici o clipă să se sustragă.

În cazul în care nu se va dispune revocarea măsuri arestării preventive, solicită înlocuirea acesteia cu măsura obligări de a nu părăsi țara sau localitatea.

Apărătorul recurentului inculpatdepune la dosar motive de recurs și solicită admiterea recursului, casarea încheieri recurate și - în principal - respingerea propunerii parchetului și în baza art. 140/3 alin. 7 Cod procedură penală, revocarea măsurii arestări preventive si punerea în libertate a inculpatului, apreciind că această măsură este nelegală.

Ținându-se cont de motivele detaliate în scris și depuse la dosar, solicită a se avea în vedere că la acest moment măsura arestării preventive este nelegală, aceasta încetând de drept la data de 7 noiembrie 2009, dat fiind faptul că recursul s-a soluționat ulterior acestei date - respectiv la 13 noiembrie 2009. În acest sens invocă decizia nr. 25/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în raport de care s- stabilit cu titlu obligatoriu pentru instanțele de judecată faptul că termenul stipulat are caracter imperativ și întotdeauna recursul trebuie soluționat înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. Așa fiind, apreciază că la acest moment măsura arestării preventive nu este justificată.

În continuarea pledoariei susține că în cauză nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Instanța de fond face confuzie între probele la care se referă art. 148 lit.f Cod procedură penală și probele sau indiciile temeinice la care se referă art. 143 Cod procedură penală. Se pare că prima instanță apreciază că pericolul pentru ordinea publică se confundă cu pericolul social al infracțiunilor pentru care inculpatul este cercetat. Pericolul concret pentru ordinea publică nu poate fi dedus exclusiv din faptele pentru care clientul său este cercetat sau din modalitatea de comitere a acestora, ci trebuie să rezulte din elemente factuale și concrete extrinseci faptelor comise de inculpat, susceptibile a fi dovedite prin proba care să se găsească la dosarul cauzei. De asemenea, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a recurentului nu trebuie invocat în mod abstract, ci trebuie dovedit pe bază de probe.

Din punctul de vedere al apărării, măsura arestării preventive nu este justificată din perspectiva art. 148 lit. f Cod procedură penală, având în vedere că la dosar nu există acele probe la care se referă art. 148 lit. f - din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică,iar prelungirea măsuri arestări preventive nu este justificată din perspectiva art. 136 alin.1 și 8 Cod procedură penală. Nici în referatul parchetului și nici în încheierea recurată nu se reține că buna desfășurare a procesului penal ar fi impietată de lăsarea în libertate a inculpatului și nici faptul că inculpatul, liber fiind, ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.

Cu privire la datele recurentului arată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are doi copii, iar starea de sănătate este precară - fapt dovedit cu actele medicale depuse la dosar.

În raport de speța Calmanovici contra România, concluzia apărări este aceea că motivele ce ar putea justifica detenția preventivă nu pot fi invocate în mod abstract, ci trebuie dovedite pe bază de probe - care nu se regăsesc la dosar.

Prelungirea măsurii arestării preventive nu este justificată nici din perspectiva naturii și specificului probatoriilor, iar parchetul își fundamentează acuzațiile pe probe obiective, imposibil de influențat, distrus sau alterat cu inculpatul în stare de libertate.

De asemenea, prelungirea nu este justificată nici din perspectiva principiului egalității de tratament juridic și nici din cea a criteriilor de dozare a sancțiunii măsurii preventive, prev. de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală. Practica CEDO a statuat că această măsură de exigență maximă trebuie luată și prelungită numai în ipoteza în care o altă măsură alternativă nu ar răspunde scopului măsurilor preventive. În încheiere solicită a fi avută în vedere și cauza Malik contra Poloniei.

În subsidiar, dacă nu va fi primită această apărare, solicită - în baza art.146 alin. 11/1 Cod procedură penală raportat la art. 149/1 alin. 12 Cod procedură penală și art. 145 sau art. 145/1 Cod procedură penală - înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate, considerând legală și temeinică încheierea Tribunalului București în ceea ce privește admiterea propunerii de prelungire a măsuri arestării preventive.

Făcând referire la chestiunea încetării de drept a măsurii arestării preventive pe data de 7 noiembrie 2009, în condițiile în care recursul s-a soluționat pe data de 13 noiembrie 2009, arată că acesta ar fi singurul aspect de nelegalitate ridicat de apărare în ceea ce privește încheierea recurată, celelalte motive neavând legătură cu această încheiere.

Astfel, susține că nu a încetat de drept măsura arestării preventive. Este adevărat că prin decizia nr. 25/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție se constată că este vorba de un termen imperativ, dar în lipsa unei sancțiuni procesuale cu privire la depășirea acestui termen, nu se poate spune că la data de 7 noiembrie 2009 încetat de drept măsura arestării preventive. Dacă ar fi fost așa, cu ocazia soluționării recursului la 13 noiembrie 2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI ar fi pronunțat încetarea de drept a măsurii arestării preventive.

Consideră că toate celelalte susțineri ale apărării au avut un caracter generic și s-au referit mai mult la încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive și mai puțin la încheierea prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, neindicându-se vreun motiv de netemeinicie al încheierii recurate.

Este falsă susținerea apărătorilor, în sensul că măsura arestării preventive a celor șase inculpați din prezenta cauză s-a luat în ideea obținerii de probe, acest aspect fiind combătut atât de încheierea inițială - prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, cât și de încheierea prin care s-a dispus prelungirea acestei măsuri.

S-a mai invocat că lăsarea în libertate a inculpaților nu va duce la sustragerea de la urmărirea penală a acestora - pe de o parte, iar pe de altă parte - nu vor fi alterate sau distruse probatoriile, în condițiile în care acestea nu pot fi influențate de inculpați. Si această susținere este falsă în condițiile în care singurul temei de drept ce a fost avut în vedere de instanță la luarea măsurii arestării preventive a fost art.148 alin. 1 lit.f Cod procedură penală și nu art. 148 alin. 1 lit. a și b Cod procedură penală.

În continuare susține că inculpații, prin activitatea desfășurată, au indus persoanelor destinatare ale produselor contrafăcute din alcool ideea că achiziționează un anumit produs, în timp ce acestea achiziționau produse contrafăcute, ce dădeau probleme de sănătate consumatorilor, respectiv dureri de cap și de stomac.

Pe de altă parte, nu se poate spune că activitatea recurenților este puțin nocivă pentru societate și nu are nici un pic de influență în ceea ce privește toate relațiile sociale ce se prezumă a fi desfășurate în mod onest și legal de toate persoanele fizice sau juridice care desfășoară activități comerciale. Inculpații, prin modalitatea în care au inteles sa-și desfășoare activitatea - au ales o cale ocolită și așa cum rezultă din declarația martorului, a pus pe picioare afacerea încă din anul 2006, explicând pe larg în declarația sa cum s-a ajuns la această rețea, existând distribuitori în toată România.

Apărătorii inculpaților au făcut vorbire și un paralelism cu celălalt dosar - în care inițial au fost arestate 24 de persoane, care la acest moment sunt în libertate, dar nu poate face comentarii cu privire la acesta atâta vreme cât instanța nu e investită cu acea cauză.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, arată că poziția acestuia este - aparent - cea mai ușoară în prezenta cauză, în condițiile în care nu a fost implicat direct in activitatea infracțională, singurul act material efectuat în mod concret fiind acela că, în calitate de director comercial al unei tipografii a introdus în fabricație etichete falsificate pentru "" și " " - care ulterior au fost ridicate de și folosite în producerea de băuturi alcoolice contrafăcute. Cert este faptul că, deși recurentul recunoaște că până în primăvara anului 2009 confecționat 1000-2000 de etichete ca mostră "" și ulterior, în lunile august - septembrie încă 1000-2000 etichete " ", iar alte etichete nu a mai tipărit, se poate observa în urma percheziției din 8 octombrie 2009 că pentru zilele de 5,6,7 și 8 octombrie 2009, cantitățile totale de băuturi produse sub marca "" și " " depășesc cele 2000 de etichete recunoscute de inculpat că le-ar fi tipărit.

Chiar martorul - mâna dreaptă a inculpatului - arată că locația în care se producea alcoolul contrafăcut era mutată în mod frecvent dat fiind faptul că apăreau diverse intervenții ale organelor de poliție. De asemenea, se încearcă inducerea în eroare instanței cu privire la infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul. Acesta nu este cercetat pentru producere de alcool în afara spațiilor autorizate, ci pentru complicitate.

Față de toate cele expuse mai sus, solicită respingerea recursurilor ca neîntemeiate și menținerea încheieri recurate ca fiind legală și temeinică.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului ales și solicită a fi cercetat în stare de libertate.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate sau înlocuirea măsurii arestări preventive cu o altă măsură.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului ales.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului ales și solicită a fi cercetat în stare de libertate.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului ales și solicită a fi cercetat în stare de libertate.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 3.12.2009 pronunțată în dosarul nr- în baza art. 155-159 Cod procedură penală s-a admis cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

A dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților (fiul lui și, născut la data de 06.06.1957 în com., sat, jud. A, arestat în baza nr. 240/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-), - (fiul lui și, născut la data de 16.09.1973 în I, jud. I, arestat în baza nr. 237/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-), - (fiul lui și, născut la data de 01.03.1971 în M C, jud. H, arestat în baza nr. 241/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-), (fiul lui și al, născut la data de 11.09.1967 în B, arestat în baza nr. 238/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-), - (fiul lui și al -, născut la data de 11.11.1969 în B, arestat în baza nr. 236/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-) și (fiul lui și, născut la data de 30.06.1958 în sat -, jud. B-N, arestat în baza nr. 239/UP/10.10.2009, emis de către Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-), pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data de 08.12.2009 până la data de 06.01.2010, inclusiv.

A respins cererile formulate de inculpați, ca neîntemeiate.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut că prin cererea 78/D/P/2009, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.12.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a solicitat prelungirea cu 30 de zile a duratei măsurii arestării preventive a inculpaților, -, -, - și, de la data de 08.12.2009 până la data de 06.01.2010, inclusiv.

În susținerea cererii s-au arătat următoarele:

Inculpații:

-, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de:- instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cp. rap la art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005; infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 296¹lit. h din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Legea 11/1991 modific. și republic.; infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific. și republicată; infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.Cod Penal;

- -, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la săvârșirea infracțiunii de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 25 Cp. rap la art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005, infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 296¹lit. h din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. a și b din Legea. 11/1991 modific. și republic.; infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific. și republicată; infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.Cod Penal;

- -, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 296¹lit. h din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 5 lit. a și b din Legea 11/1991 modific. și republic.; complicitate la infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific. și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003; toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.Cod Penal;

-, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005; complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 296¹lit. h din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 5 lit. a și b din Legea 11/1991 modific. și republic.; complicitate la infracțiunile de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca și respectiv punerea în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 83 lit. a și b din Legea 84/1998 modific. și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26 Cp. rap. la art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003; toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.Cod Penal;

- -, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de infracțiunea de tipărire și punere în circulație cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 alin. 2 din Legea 241/2005, complicitate la infracțiunea de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 296¹lit. h din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); complicitate la infracțiunile de folosire a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant, și respectiv punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 5 lit. a și b din Legea 11/1991 modific. și republic.; infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 83 lit. a din Legea 84/1998 modific. și republicată; complicitate la infracțiunea de punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 83 lit. b din Legea 84/1998 modific. și republicată; complicitate la infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.Cod Penal;

-, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de infracțiunea de punere în circulație, cu știință, de timbre și banderole utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, prev. de art. 7 lit. alin. 2 din Legea 241/2005, complicitate la infracțiunea de producere de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 296¹alin. 1 lit. b din Legea 571/2003 cu modific. și complet. ulterioare (Codul Fiscal); infracțiunea de punere în circulație de mărfuri contrafăcute, a căror comercializare aduce atingere titularului mărcii și induce în eroare consumatorul asupra calității produsului, prev. de art. 5 lit. b din Legea 11/1991 modific. și republic. complicitate la infracțiunea de contrafacere a unei mărci în scopul inducerii în eroare a publicului asupra calității produselor la care se referă marca, prev. de art. 26.Cod Penal, rap. la art. 83 lit. a din Legea 84/1998 modific. și republicată, infracțiunea de punere în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare, și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev. de art. 83 lit. b din Legea 84/1998 modific. și republicată, infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prev. de art. 297 alin. 1.Cod Penal; infracțiunile de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. 1 lit. a și b din Legea 656/2002; infracțiunea de aderare și sprijinire a unui grup de criminalitate organizată, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, toate în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, în concurs real și ideal, prev. de art. 33 lit. a și b Cod Penal, toate cu aplicarea art. 13.

Cod Penal

S-a mai arătat că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive se mențin și impun în continuare privarea inculpaților de libertate, iar prelungirea duratei acesteia este necesară pentru îndeplinirea actelor procedurale expuse în referatul Parchetului.

În motivarea propunerii s-a susținut că, până la acest moment procesual, urmărirea penală nu a fost finalizată, întrucât în cauză urmează să fie îndeplinite următoarele activități: efectuarea de verificări referitoare la activitatea derulată de secțiile clandestine de producere băuturi alcoolice pe toată perioada pe care acestea au funcționat, în acest sens urmând a se identifica documentele în baza cărora s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și furnizorii acestora și documentele în baza cărora s-au efectuat/se efectuează livrările; stabilirea modului de achitare a contravalorii materiilor prime și materialelor achiziționate de gruparea infracțională, în scopul producerii clandestine de băuturi alcoolice, precum și a surselor financiare din care au fost efectuate plățile și a persoanelor care s-au ocupat cu aceasta; identificarea tuturor persoanelor care au făcut parte din această grupare infracțională, mijloacele de transport cu care s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și a șoferilor; identificarea tuturor muncitorilor care s-au ocupat de prepararea efectivă a băuturilor alcoolice, ambalarea și marcarea acestora; identificarea și audierea tuturor distribuitorilor de băuturi alcoolice contrafăcute, produse la secțiile ilegale, în fiecare din locațiile în care acestea au funcționat; identificarea tuturor tipografiilor la care s-au realizat etichetele falsificate cu privire la denumirea de marcă și banderolele de marcare fiscală false, precum și a persoanelor care s-au ocupat de aceasta; identificarea și audierea persoanelor care au comandat categoriile de etichete și banderole necesare producerii de băuturi alcoolice, a celor care s-au ocupat cu ridicarea acestora și achitarea contravalorii, precum și a celor care au asigurat transportul lor la fabrică; identificarea și audierea făptuitorilor care au participat în orice fel la derularea activității infracționale; audierea în calitate de martor a oricărei persoane care poate da date și informații referitoare la activitatea infracțională reținută sau la identitatea persoanelor implicate în orice fel în săvârșirea acesteia; stabilirea cuantumului total al prejudiciului cauzat pe de o parte titularilor de marcă, cu ocazia contrafacerii denumirilor mărcilor înregistrate, iar pe de altă parte bugetului de stat prin necalcularea și neachitarea accizelor aferente acestor categorii de produse accizabile; efectuarea de percheziții informatice asupra calculatoarelor și telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate.

De asemenea, se mai susține că privarea de libertate în continuare a inculpaților este necesară, având în vedere faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dat de modalitatea de comitere a infracțiunilor, care este una laborioasă, învinuiții și inculpații lucrând pe paliere bine determinate, cu atribuții concrete.

Un alt aspect care indică gradul sporit de pericol pentru ordinea publică este acela că inculpații sunt suspicioși și bine informați, utilizând în mod frecvent metode de autoverificare și contrafilaj.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că:

Prin încheierea de ședință din data de 10.10.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, -, -, - și, emițându-se nr.236,237,238,239, 240, 241/10.10.2009, recursurile inculpaților fiind respinse, de Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Ulterior, prin încheierea de ședință din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 08.11.2009 până la data de 07.12.2009 inclusiv, recursurile fiind de asemenea respinse de către instanța de control judiciar.

De reținut este faptul că, temeiurile care au stat la baza luării și prelungirii măsurii arestării preventive de către instanțele de fond au fost verificate și confirmate de instanțele de control judiciar cu ocazia soluționării recursurilor privind luarea și prelungirea acestei măsuri, aspecte care între timp nu au suferit modificări.

În conformitate cu dispoz. art. 155 alin. 1 Cod proc. pen. "în cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate".

Or, în cauza de față, în raport de dispoz. art.143 alin.1 cod proc.pen. art.148 lit. f cod proc.pen. se constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, având în vedere că, din materialul probator administrat până în prezent, rezultă suficiente indicii temeinice, care justifică presupunerea, cel puțin până la acest moment procesual, că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Astfel, s-au reținut, în esență,următoarele:

Referitor la inculpatul s-a reținut faptul că, la începutul anului 2008, inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată împreună cu inculpatul, cu inculpatul și inculpatul. - zis "",în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false a produselor accizabile supuse marcării.

Astfel, inculpatul a preluat mari cantități de alcool "la negru", produs în fabrica de distilare, rafinare și mixare a băuturilor alcoolice deținută de inculpatul, pe care l-a prelucrat sub forma unor băuturi alcoolice dintre cele ușor vandabile pe piață, livrate fără întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, către o adevărată rețea de beneficiari - persoane fizice, special constituită în acest sens, care asigură distribuția produselor contrafăcute la nivelul întregii țări.

În scopul asigurării fluxului continuu al activității secției ilicite de producere și îmbuteliere băuturi alcoolice contrafăcute, inc. a cooptat în grupul infracțional o serie de persoane care dețin fiscale de producere alcool sau care au intrare directă în astfel de, care i-au livrat cu ritmicitate importante cantități de alcool, scos din antrepozitul fiscal fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului. Inculpatul a mai achiziționat în mod constant alcool - materie primă pentru producerea băuturilor alcoolice contrafăcute, de la antrepozitul fiscal aparținând SC SRL -, jud.

Pentru confecționarea etichetelor și banderolelor de marcare fiscală false utilizate de inc. pentru aplicarea pe sticlele de băuturi alcoolice contrafăcute produse în secția clandestină, acesta a apelat la înv. Sh. Al, acesta la rândul său, contactându-l în acest sens pe inculpatul - deținător al unei tipografii clandestine în care confecționează etichete și banderole de marcare fiscală false. De asemenea, inculpatul a comandat diverse cantități de etichete și banderole de marcare fiscală false, necesare îmbutelierii diverselor mărci de băuturi alcoolice contrafăcute, la tipografia aparținând SC SRL, din mun. B, str. -, inculpatului, care îi prelua și onora comenzile.

Referitor la inculpatul - s-a reținut că, la începutul anului 2008, inițiat și constituit un grup de criminalitate organizată împreună cu inc., inc. și înv. - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării.

Astfel, inculpatul -, vărul inculpatului, l-a ajutat pe acesta să înființeze o secție clandestină în care se procesează și îmbuteliază alcoolul achiziționat "la negru", care în prezent funcționează din strada - din alcoolice obținute aici sunt livrate, fără întocmirea de documente fiscale, sau cu întocmirea unor facturi false, către o adevărată rețea de beneficiari - persoane fizice, special constituită în acest sens, care asigură distribuția produselor contrafăcute la nivelul întregii țări. De asemenea, inculpatul se ocupă și cu procurarea ambalajelor pentru băuturile alcoolice contrafăcute, între care și.

Cu privire la inculpatul -, s-a arătat că, a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "" în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării.

Astfel, inculpatul a transportat alcoolul livrat de inculpatul, scos din antrepozitul fiscal fără întocmirea de documente fiscale, cu încălcarea normelor legale în vigoare referitoare la producerea și circulația alcoolului, către inculpatul. De asemenea, inculpatul i-a livrat lui cereale la negru, în schimbul cărora a primit importante cantități de alcool, pe care le-a distribuit mai multor clienți, între care și inculpatului. Totodată, inculpatul a achiziționat alcool atât vrac, cât și îmbuteliat la pet-uri, pe care l-a comercializat către diferite persoane fizice.

Față de inculpatul s-a reținut faptul că a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. În derularea activității infracționale, inculpatul a achiziționat alcoolul de la inculpații, -și G, pe care ulterior l-a revândut vrac - către procesatorii clandestini, sau îmbuteliat la pet-uri de diferite litraje - către diverse persoane fizice, profitul său rezultând din diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare.

În ceea ce-l privește pe inculpatul - s-a reținut că a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inculpatul și inculpatul - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării. Astfel, inculpatul -, angajat al tipografiei aparținând SC SRL, a preluat și onorat comenzile făcute de inculpatul și de alți membrii ai grupului infracțional privind confecționarea de etichete și banderole de marcare fiscală false, necesare îmbutelierii diverselor mărci de băuturi alcoolice contrafăcute.

Inculpatul a aderat la grupul de criminalitate organizată inițiat și constituit de inculpatul împreună cu inculpatul, inc. și inc. - zis "", în scopul obținerii unor importante resurse financiare, prin operațiuni de spălare a banilor, contrafacere și punere în circulație de produse contrafăcute, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor și prin folosirea de marcaje false la marcarea produselor accizabile supuse marcării.

Astfel, inculpatul a achiziționat cu bună știință băuturi alcoolice contrafăcute marca, etc. și le-a comercializat către alți clienți în zona C -

În sensul dovedirii celor menționate în referatul de propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, au fost administrate următoarele mijloace de probă:

Astfel, pentru inculpații și indiciile temeinice rezultă din următoarele mijloace: declarațiile martorilor, G și, procesele verbale de percheziție domiciliară la locuințele celor doi inculpați precum și la adresele din sat, com unde au fost identificate fabrici de alcool și multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate atât între cei doi inculpați, cât și între aceștia și ceilalți inculpați, învinuiți și alte persoane. Apărarea inculpatului în sensul că nu știa cu ce se ocupă vărul său, inculpatul, nu poate fi reținută întrucât atât din declarațiile martorului G, cât și din convorbirile telefonice rezultă fără dubiu că acesta îl ajuta pe coinculpatul, fiind implicat în mod direct în funcționarea fabricii de alcool.

Pentru inculpații și indiciile temeinice rezultă din multitudinea proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpați cu numitul și alte persoane, respectiv cu coinculpatul, convorbiri telefonice din care rezultă fără dubiu că este vorba de alcool contrafăcut, precum și de mențiunile pe care ar trebui să le poarte etichetele și demersurile făcute pentru procurarea unor astfel de etichete și din declarația inculpatului dată în fața judecătorului.

Pentru inculpatul indiciile temeinice rezultă din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu coinculpatul, ce au avut ca obiect efectuarea etichetelor pentru băutura alcoolică coroborate cu procesul verbal de percheziție la SC 2001 SRL, locul de muncă al inculpatului, în care se reține că au fost identificate mai multe etichete pentru băuturi alcoolice și nealcoolice, precum și cu Nota de constatare seria - nr. - încheiată de Garda Financiară, în care se reține că SC 2001 SRL nu a avut comenzi de etichete pentru băuturi alcoolice în anul 2009, fapt rezultat din verificarea documentelor prezentate și conform notei explicative dată de inculpat în calitate de director comercial.

De asemenea, instanța a constatat ca, apărarea inculpatului in sensul ca etichetele găsite cu ocazia efectuării controlului de către Garda Financiara ar reprezenta de fapt mostre, este neverosimila având in vedere numărul mare de peste 1.000 de bucăți din fiecare produs.

Pentru inculpatul indiciile temeinice au rezultat din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu coinculpatul, din care rezultă fără dubiu că inculpații vorbeau de alcool, într-una din convorbiri făcându-se referire la marca și de costul acestuia coroborate cu procesul verbal de percheziție domiciliară în care s-a reținut că în locuința inculpatului au fost identificate cantități însemnate de alcool, precum și cu declarația inculpatului dată cu ocazia luării măsurii arestări preventive, în care arată că nu a achiziționat sau vândut niciodată băuturi alcoolice și nu a discutat niciodată cu inculpatul despre achiziționarea de băuturi alcoolice.

De menționat sunt și actele și lucrările întocmite în perioada pentru care s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților:

-audierea persoanelor față de care a fost începută urmărirea penală în cauză, după prealabila aducere la cunoștință a faptelor și învinuirilor reținute în sarcina acestora;

-audieri de martori în vederea stabilirii întregii activități infracționale, precum și a participației fiecărui făptuitor;

-s-a solicitat Gărzii Financiare - Comisariatul General al Autorității Naționale a Vămilor completarea verificărilor ocazionate de identificarea secțiilor clandestine de producere și îmbuteliere alcoolice, precum și de neregulile identificate în cadrul lor fiscale de producție alcool;

-s-a procedat la desigilarea parțială a bunurilor identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la data de 08.10.2009;

-efectuarea de procese verbale de redare a convorbirilor telefonice și a imaginilor în mediu ambiental, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță;

-ridicarea de documente de la societățile comerciale care au furnizat grupului infracțional sticle, peturi, ambalaje de carton;

-solicitarea de la unitățile bancare la care învinuiții și inculpații, precum și părțile responsabile civilmente au avut deschise conturi bancare, a documentelor din care rezultă tranzacțiile efectuate prin conturile bancare, în vederea stabilirii modalității de decontare a sumelor de bani care au circulat între membrii grupului infracțional;

-solicitarea mandatelor poștale prin care membrii grupului infracțional au achitat sumele de bani pentru mărfurile livrate/achiziționate la negru;

-aplicarea de măsuri asiguratorii asupra bunurilor învinuiților, inculpaților și părților responsabile civilmente, în vederea recuperării pagubei și confiscării speciale.

Și sub aspectul condițiilor cumulative impuse de dispoz. art.148 lit. f cod proc.pen. tribunalul a constatat îndeplinirea acestora.

Astfel, în raport de condițiile impuse de dispoz. art.148 lit. f cod proc.pen. s-a constatat că, acestea se mențin în continuare, având în vedere că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dat de modalitatea de comitere a infracțiunilor, care este una laborioasă, inculpații lucrând pe paliere bine determinate, cu atribuții concrete.

Totodată, în susținerea gradului de pericol social concret prezentat de faptele inculpaților s-a avut în vedere întinderea fenomenului, faptul că băuturile contrafăcute au fost puse în circulație prin metode multiple și variate, fără avize sanitare, cu încălcarea normelor de igienă, iar secțiile de îmbuteliere în care au fost produse prezintă condiții improprii alimentației publice prezentând un pericol concret pentru sănătatea consumatorilor.

S-a constatat de asemenea că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, respectiv o activitate laborioasă desfășurată de mai multe persoane și cu premeditare pe o perioadă de timp îndelungată, din urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, respectiv pericol pentru sănătatea consumatorilor unor astfel de produse contrafăcute puse în circulație fără avize sanitare corespunzătoare, produse cu încălcarea normelor igienice și în condiții improprii alimentației publica, de atingerea adusă drepturilor de proprietate industrială tuturor titularilor ai mărcilor pe care le-au contrafăcut, de valoarea importantelor cantități de alcool sustrase regimului de antrepozitare fiscală și pe cale de consecință taxării și accizării, toate acestea reliefând și o periculozitate sporită a inculpaților, având în vedere și împrejurarea că acest gen de fapte a cunoscut o creștere alarmantă, dar și de titudinea procesuală a inculpaților (aceștia nu numai că nu recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, dar chiar afirmă că nu se cunosc între ei, prezentând apărări neconvingătoare, împrejurări ce denotă o concepție greșită și o atitudine necorespunzătoare față de ordinea de drept, față de principiul înfăptuirii justiției precum și față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

Pentru considerentele expuse mai sus-expuse, în baza art.155 rap. la art.159 cod proc.pen. Tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată cererea de prelungire a măsurii arestării preventive, fiind impusă și de necesitatea efectuării următoarelor acte:

- efectuarea de verificări referitoare la activitatea derulată de secțiile clandestine de producere băuturi alcoolice pe toată perioada pe care acestea au funcționat, în acest sens urmând a se identifica documentele în baza cărora s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și furnizorii acestora și documentele în baza cărora s-au efectuat/se efectuează livrările;

- stabilirea modului de achitare a contravalorii materiilor prime și materialelor achiziționate de gruparea infracțională, în scopul producerii clandestine de băuturi alcoolice, precum și a surselor financiare din care au fost efectuate plățile și a persoanelor care s-au ocupat cu aceasta;

- identificarea tuturor persoanelor care au făcut parte din această grupare infracțională, mijloacele de transport cu care s-au efectuat achizițiile de materii prime și materiale, precum și a șoferilor;

- identificarea tuturor muncitorilor care s-au ocupat de prepararea efectivă a băuturilor alcoolice, ambalarea și marcarea acestora;

- identificarea și audierea tuturor distribuitorilor de băuturi alcoolice contrafăcute, produse la secțiile ilegale, în fiecare din locațiile în care acestea au funcționat;

- identificarea tuturor tipografiilor la care s-au realizat etichetele falsificate cu privire la denumirea de marcă și banderolele de marcare fiscală false, precum și a persoanelor care s-au ocupat de aceasta;

- identificarea și audierea tuturor persoanelor care au comandat categoriile de etichete și banderole necesare producerii de băuturi alcoolice, a celor care s-au ocupat cu ridicarea acestora și achitarea contravalorii, precum și a celor care au asigurat transportul lor la fabrică;

- identificarea și audierea făptuitorilor care au participat în orice fel la derularea activității infracționale;

- audierea în calitate de martor a oricărei persoane care poate da date și informații referitoare la activitatea infracțională reținută sau la identitatea persoanelor implicate în orice fel în săvârșirea acesteia;

- stabilirea cuantumului total al prejudiciului cauzat pe de o parte titularilor de marcă, cu ocazia contrafacerii denumirilor mărcilor înregistrate, iar pe de altă parte bugetului de stat prin necalcularea și neachitarea accizelor aferente acestor categorii de produse accizabile;

- efectuarea de percheziții informatice asupra calculatoarelor și telefoanelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate.

Complexitatea cauzei și administrarea probelor în condițiile stării de arest, impune atât organelor de urmărire penală, cât și părților efectuarea acestora cu celeritate și cooperare.

Toate aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate a inculpaților prezentă pericol social concret pentru ordinea publică și că la acest moment procesual cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de către inculpați sunt vădit neîntemeiate.

Referitor la apărările ce au vizat constatarea măsurii arestării preventive ca fiind încetată de drept întrucât recursul la încheierea prin care s-a dispus prelungirea măsurii a fost soluționat cu încălcarea disp.art. 159 alin.8 din Cpp Tribunalul a reținut că într-adevăr, prin Decizia nr.25/2008, pronunțată în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit natura juridică a termenului, însă nu a prevăzut ca sancțiune, încetarea de drept a acestei măsuri.

Or, cum situațiile în care se constată încetată de drept o astfel de măsură sunt expres și limitativ prevăzute în art. 140 din Cpp. iar cea examinată nu se regăsește între acestea, tribunalul a respinse, ca neîntemeiată cererile formulate pe acest aspect

Referitor la celelalte apărări susținute și prezentate pe larg în practicaua hotărârii, de apărătorii aleși ai inculpaților, tribunalul apreciază că acestea sunt apărări ce țin de fondul cauzei, iar nu de fondul cererii de prelungire a unei măsuri preventive, cu care a fost învestit, situație în care nu le va analiza, întrucât exced obiectului dosarului de față.

Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, care a invocat faptul că încheierea atacată este netemeinică și că se impune admiterea recursului și punerea în libertate a inculpaților pentru că a expirat termenul prevăzut de art. 159 Cod procedură penală. recursului, în cauză nu s-a făcut dovada pericolului social pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică, neexistând probe în acest sens, iar stadiul în care se află procesul penal evidențiază că cea mai mare parte a probatoriului a fost administrat iar actele de urmărire ce urmează a fie efectuate nu reclamă prezența inculpaților în stare de detenție.

Curtea, analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu constată că aceasta este legală și temeinică în ceea ce-i privește pe inculpații,.

În cauză există indicii temeinice ce justifică aprecierea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele ce li se rețin în sarcina. Prima instanță a indicat în mod detaliat atât faptele cu încadrarea lor juridică până la acest moment procesual cât și probele ce conturează reținerea unor astfel de fapte, astfel încât aceste aspecte nu vor fi reluate de instanța de recurs.

S-a motivat de către inculpați că la dosar nu există probe din care să rezulte pericolul pentru ordinea publică.

În sarcina inculpaților s-a reținut ca temei al arestării art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Cazul prevăzut la lit. f prevede 2 condiții cumulative și anume:

- ca inculpatul să fi săvârșit o faptă penală pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și

- să existe probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În practica judiciară trebuie făcut o distincție clară între noțiunea de pericol social, proprie fiecărei infracțiuni, aceasta fiind indiciul ce distinge o faptă penală de una civilă, comercială, etc. și cea de "pericol pentru ordinea publică".

Este evident că o astfel de confuzie nu trebuie făcută, însă formularea folosită este nefericită.

Noțiunea de pericol pentru ordinea publică derivă din cea de "periculozitate" a făptuitorului.

Dacă gravitatea faptei săvârșite reprezintă un criteriu obiectiv, periculozitatea poate fi percepută doar prin raportare la o persoană. Dreptul penal actual este interesat doar de periculozitatea manifestată prin comiterea unei infracțiuni. Ca atare nu putem privi periculozitatea, deși ea valorifică circumstanțe personale ale infractorului, ca pe o noțiune complet detașată de fapta penală. Putem defini periculozitatea așadar ca pe o calitate a unei persoane la care se apreciază că există posibilitatea de a comite infracțiuni. Important în aprecierea periculozității nu sunt atât calitățile persoanei, cât riscul ca acesta să comită în viitor o infracțiune.

nu poate fi stabilită însă în mod matematic, ci se bazează pe un pronostic ce rareori își găsește suport în lege.

Dată fiind limitarea cunoștințelor privind comportamentul uman se pleacă de la prezumția că individul care a comis o infracțiune, va mai comite și în viitor altul. au arătat că, odată învinse inhibițiile și rezistențele psihice este necesar un efort mult mai mic pentru a repeta un act, de fiecare dată când există în individ o certă tendință de a realiza acele comportamente. Nu înseamnă că automat comiterea unei infracțiuni trebuie considerată ca un indice determinant al periculozității. Revenirea pe calea infracționalității răspunde de cele mai multe ori existența nu a unor defecte ale persoanei, ci a unor circumstanțe exterioare extraordinare ce au favorizat infracțiunea.

Acest diagnostic de periculozitate se bazează pe previzibilitatea unui comportament. Cu cât o infracțiune este mai gravă, sau mai rară, cu atât este mai dificil de făcut o predicție cu privire la autorul ei. periculoși nu sunt condamnați și considerați astfel pentru că există siguranța că vor reveni la violență, ci pentru că nu se poate face nici o predicție cu privire la ei.

Aceste explicații privind periculozitatea pot fi translatate și în cazul noțiunii de pericol din cadrul art. 148 lit. f. Pericolul pentru ordinea publică, ca și periculozitatea, reprezintă o predicție, o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului. De aceea exprimarea din textul de lege care impune ca la dosar să existe probe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică apare ca neadecvată. O asemenea exigență ar conduce la concluzia că în nici o situație nu ar putea fi luată măsura arestării preventive în baza acestui temei întrucât nu pot exista astfel de probe, deoarece nu pot exista probe privind comportamente viitoare.

În prezenta cauză inculpații reproșează primei instanțe că nu a indicat probele care dovedesc faptul că prezintă pericol pentru ordinea publică, o interpretare ad literam a textului ar conduce la inaplicabilitatea lui.

Ce criterii ar trebui folosite pentru a se putea aprecia dacă punerea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică sau nu?

Un prim criteriu ar fi gravitatea concretă a faptei comise care nu trebuie confundată cu pericolul social al infracțiunii reținute, pericol relevat în pedeapsa prevăzută de lege, iar în al doilea rând circumstanțele personale ale inculpatului (antecedente penale, atitudinea inculpatului față de faptă și urmările sale, etc.

Toate acestea contribuie la formarea opiniei judecătorului care va aprecia dacă inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică.

În cazul faptelor de o anumită gravitate, primul criteriu (natura faptei săvârșite și circumstanțele reale) este definitoriu pentru reținerea lit. f, chiar dacă inculpatul ar fi infractor primar, iar circumstanțele personale nu ar justifica luarea unei măsuri preventive.

În speță inculpații au participat la producerea unor cantități mari de alcool contrafăcut îmbuteliat sub marca falsă a unor băuturi cunoscute, care erau livrate fără întocmirea de documente fiscale sau cu întocmirea unor facturi false, către o adevărată rețea de beneficiari, special constituită în acest sens, care asigura distribuția la nivelul întregii țări.

Pericolul pentru ordinea publică nu rezultă din multitudinea faptelor de evaziune fiscală, înșelăciune, spălare de bani, falsuri ci, mai ales din gravitatea consecințelor faptelor pentru sănătatea populație, întrucât produsele contrafăcute erau realizate în condiții neigienice, improprii alimentației publice punând în pericol sănătatea cumpărătorilor.

Nu este mai puțin relevant faptul că activitatea desfășurată de inculpați nu era una accidentală, izolată ci una bine organizată atât din punct de vedere logistic cât și din punct de vedere al numărului de persoane implicat.

Astfel din probele administrate până în prezent rezultă că există o adevărată rețea alcătuită din persoane care aveau atribuții bine determinate în procurarea materiei prime, producție, etichetare și distribuția produselor contrafăcute.

Aceste activități asigurau pentru inculpați surse constante și importante de venituri și au fost desfășurate pe o perioadă îndelungată de timp.

Atât multitudinea valorilor sociale lezate (relațiile sociale privitoare la integritate fizică și sănătate, relațiile sociale privitoare la drepturile de proprietate industrială, relațiile sociale privind patrimoniul, etc.) cât și modul organizat de comitere a faptelor penale ce relevă o periculozitate sporită și temerea că odată puși în libertate vor săvârși fapte de aceeași natură, justifică aprecierea că aceștia prezintă pericol pentru ordinea publică.

Aspectele invocate de unii inculpați referitoare la starea de sănătate precară nu pot fi avute în vedere la analizarea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive, atâta vreme cât ea a existat și la luarea măsurii arestării preventive, iar instanța a apreciat că nu reprezintă un impediment pentru luarea unei astfel de măsuri.

S-a mai invocat de către inculpați că se impune punerea în libertate întrucât recursul este judecat după expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.

Este adevărat că prin decizia 25/2008 a Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul în interesul legii prin care instanța supremă a stabilit că: "dispozițiile art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Cod procedură penală se interpretează în sensul că:

1. Sintagma folosită de legiuitor "înainte de expirarea duratei arestării preventive dispusă anterior încheierii atacate" are caracter imperativ și nu de recomandare.

2. Recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluționat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate".

În decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se precizează însă care este sancțiunea pentru nerespectarea acestei dispoziții cu caracter imperativ și ca atare nu se poate vorbi de o nulitate absolută.

Mai mult, în cauză acest termen a fost depășit datorită solicitării inculpatului de a se acorda un termen pentru ca apărătorul său să aibă posibilitatea pregătirii apărării, solicitare față de are ceilalți inculpați nu au făcut obiecțiuni, fiind de acord cu ea. Această cerere a fost formulată în ședința instanței de recurs din 7 decembrie 2009, anterior expirării măsurii arestării preventive.

Constatând că în mod justificat s-a apreciat de instanța care a luat măsura arestării preventive că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate, Curtea apreciază că încheierea Tribunalului ce a fost recurată și care este analizată în prezenta cauză este temeinică și legală în ceea ce-i privește pe inculpații:, și, fiind justificată prelungirea acesteia.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, constată că prelungirea măsurii arestării preventive nu se impune.

Activitatea infracțională a acestui inculpat nu vizează producerea, distribuirea de băuturi spirtoase contrafăcute ci doar tipărirea și punerea în circulație cu știință de timbre și banderole utilizate la etichetarea produselor contrafăcute.

Deși inculpatul a invocat faptul că etichetele găsite cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară ar reprezenta mostre, numărul mare de etichete găsite precum și conținutul convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu inculpatul conduc la concluzia că aceste apărări nu pot fi reținute de instanță.

Având însă în vedere gradul de participație mai redus al inculpatului la ansamblul activității infracționale analizate în cauză, precum și aspectul că printre actele ce urmează a fi efectuate de Parchet și pentru care a fost solicitată prelungirea nu se află nici unul care să-l vizeze pe inculpatul, Curtea apreciază că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive în cazul acestui inculpat s-au schimbat și nu mai impun privarea de libertate a acestuia. Pentru buna desfășurare a procesului penal, dată fiind complexitatea cauzei, Curtea apreciază că în cazul acestuia este necesară înlocuirea măsurii arestării cu obligația de a nu părăsi țara.

De aceea va admite recursul declarat de inculpatul, va casa, în parte, încheierea de ședință din data de 03.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I-a Penală și, rejudecând:

În baza art. 139 alin.1 Cod procedură penală va înlocui măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara, conform art.1451 pe C.P.P. o perioadă de 30 de zile, de la 14.12.2009 la 12.01.2010, inclusiv.

În baza art. 1451 alin.2 rap.C.P.P. la art.145 alin.11 și C.P.P. art.145 alin.12 C.P.P. pe durata măsurii preventive, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție în raza căruia are domiciliul, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința, fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu ceilalți inculpați și cu martorii din cauză.

Va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 145 alin.22

C.P.P.

Va dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

VA menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință atacate.

Va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și și îi obligă la câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare în recursul inculpatului vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul.

Casează, în parte, încheierea de ședință din data de 03.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I-a Penală și, rejudecând:

În baza art. 139 alin.1 Cod procedură penală înlocuiește măsura arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara, conform art.1451 pe C.P.P. o perioadă de 30 de zile, de la 14.12.2009 la 12.01.2010, inclusiv.

În baza art. 1451 alin.2 rap.C.P.P. la art.145 alin.11 și C.P.P. art.145 alin.12 C.P.P. pe durata măsurii preventive, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată, ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la organul de poliție în raza căruia are domiciliul, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința, fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu ceilalți inculpați și cu martorii din cauză.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 145 alin.22

C.P.P.

Dispune punerea, de îndată, în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii de ședință atacate.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și și îi obligă la câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare în recursul inculpatului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

scu

GREFIER,

a

Proces-verbal

Pentru gr. a detașată

la altă secție semnează grefier șef

red.

dact.

2 ex.-2.03.2010/9.03.2010

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu, Cristina Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 409/2009. Curtea de Apel Bucuresti Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 407/2009. Curtea de Apel Bucuresti