Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 410/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(2897/2009)

ÎNCHEIERE NR.410/

Ședința publică de la 14 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru

GREFIER - - -

*********

Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - reprezentat de procuror.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 10 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Întrebat fiind, după ce i se pune în vedere dreptul la tăcere și conținutul acestui drept, recurentul inculpat arată că nu dorește să facă declarații suplimentare în fața instanței.

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.

Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate. Susține că în sarcina recurentului s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de droguri, constând în aceea că a distribuit unui colaborator acoperit - " " - cantitatea de 0,05 grame heroină în schimbul sumei de 50 lei.

În continuare arată că inculpatul nu recunoaște comiterea faptei, recunoscând, doar, în mod constant, că este consumator și își procura drogurile din zona. Deasemenea, solicită a se ține cont de faptul că cel pe care îl apără era minor la data comiterii faptei, lucra ca ziler, mai are opt frați mai mici, iar mama și tatăl său vitreg sunt arestați.

În cauză neexistând suficient de multe date care să-i justifice vinovăția și având în vedere cele arătate mai sus, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, arătând că nu se va sustrage și nu va impieta bunul mers al cercetării judecătorești.

Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat, încheierea pronunțată de Tribunalul București fiind legală și temeinică. În ceea ce-l privește pe recurent, acesta face parte din acei traficanți de stradă care își vând droguri pe care le procură dintr-o parte pentru a-și asigura doza zilnică de heroină. pe care a vândut-o, în data de 2 octombrie 2009, are greutatea de 0,05 grame heroină - în condițiile în care cea mai mică doză de heroină este de 0,10 grame. Este adevărat că inculpatul era minor la acea dată și consideră că este de vină și mediul în care se învârtea, în condițiile în care, de la vârsta de 14 ani, a crescut în lumea consumatorilor și traficanților de droguri.

Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.

Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, arată că mai are opt frați mai mici, cel mai mic având vârsta de 6 luni. Mama și tatăl său vitreg sunt arestați, iar frații lui se află acum în îngrijirea bunicii materne. Mai susține că se droghează de 2 ani și câteva luni - de la moartea tatălui său -, iar ultima doză a luat-o cu o zi înainte de a fi arestat. Solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la 09.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a Penală a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial București de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului zis "" - fiul lui și, ns.11.12.1991 în B-, sector 2,. în B,-, sector 2,.-, cetățenie român, studii 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, antecedente penale, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.255/UP din 25.11.2009 pentru o durată de 20 zile începând cu data de 15.12.2009 până la 03.01.2010.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin încheierea de ședință din data de 25.11.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr-, s-a admis propunerea PÎCCJ - DIICOT - și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, respectiv art. 148 lit. f si art. 143 Cod procedură penală, se mențin și justifică în continuare privarea de libertate a acestuia, neexistând împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri.

Astfel, Tribunalul a constatat că probele administrate până în prezent în faza de urmărire penală relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1 Cod procedură penală și art. 681Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.

Pentru a cerceta îndeplinirea acestei condiții, Tribunalul a avut în vedere: declarațiile colaboratorului acoperit cu privire la activitățile de cumpărare autorizată de heroină; procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire cu privire la activitățile de cumpărare autorizată de heroină; declarații inculpați; procese verbale cu note de redarea convorbirilor audio/video în mediul ambiental interceptate în mod autorizat; rapoarte de constatare tehnico-științifică privind cantitatea de heroină cumpărată în mod autorizat; procese verbale de investigație întocmite de lucrătorii de poliție judiciară; procese verbale de recunoaștere de pe planșele foto.

Tribunalul a constatat, deasemenea că, în cauză, este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală fiind îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de textul de lege atât sub aspectul minimului de gravitate impus de lege cât și sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică. În aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii pentru care inculpații sunt cercetat, având în vedere că infracțiunile de trafic de droguri, prin amploarea lor deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori proteguite de legea penală, respectiv sănătatea
publică reprezentând totodată una din cele mai grave forme
criminalității organizate. În contextul întăririi atitudinii de combatere a acestui flagel social, presupunerea săvârșirii unei atare infracțiuni este suficient de gravă pentru a justifica privarea de libertate, fiind necesară o reacție fermă împotriva celor bănuiți de comiterea unor asemenea fapte.

Pentru considerentele expuse, Tribunalul a apreciat că în acest moment, în raport de probele administrate în faza de urmărire penală, subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului iar menținerea măsurii arestării preventive corespunde și scopului reglementat de art. 136 Cod procedură penală, fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, existând un real risc cu privire la continuarea activității pe linia traficului de droguri de către inculpat.

Totodată, Tribunalul a avut în vedere și împrejurarea că prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului este necesară și pentru efectuarea actelor procedurale care să ducă la finalizarea cercetării penale, menționate în referatul PÎCCJ-DIICOT-.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive și cercetarea sa în stare de libertate, motivat de faptul că, nu recunoaște comiterea faptei, recunoscând, doar, în mod constant, că este consumator și își procura drogurile din zona. Deasemenea, a solicitat a se ține cont de faptul că inculpatul era minor la data comiterii faptei, lucra ca ziler, mai are opt frați mai mici, iar mama și tatăl său vitreg sunt arestați.

În cauză neexistând suficient de multe date care să-i justifice vinovăția și având în vedere cele arătate mai sus, recurentul-inculpat a solicitat punerea sa în stare de libertate, arătând că nu se va sustrage și nu va impieta bunul mers al cercetării judecătorești.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin. final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Curtea constată că, în speță, există indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că recurentul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale până în prezent, respectiv, declarațiile colaboratorului sub acoperire cu privire la activitățile de cumpărare autorizată de heroină; procesele verbale întocmite de investigatorii sub acoperire cu privire la activitățile de cumpărare autorizată de heroină; declarații inculpați; procese verbale cu note de redare a convorbirilor audio/video în mediul ambiental interceptate în mod autorizat; rapoarte de constatare tehnico-științifică privind cantitatea de heroină cumpărată în mod autorizat; procese verbale de investigație întocmite de lucrătorii de poliție judiciară, precum și procesele verbale de recunoaștere de pe planșele foto.

Deasemenea, Curtea constată că, în speță, sunt întrunite cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.

În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii reținută în sarcina acestuia, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, dar și gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

Față de considerentele expuse anterior, apreciind încheierea de ședință atacată legală și temeinică, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință de la 09.12.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a II-a Penală.

Obligă inculpatul la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărător din oficiu va fi avansat din fondul Ministerul Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. -16.12.2009/Dact..E 2 ex./30.12.2009 - pr.14.01.2010

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu, Cristina Rotaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 410/2009. Curtea de Apel Bucuresti