Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 413/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2872/2009)
ÎNCHEIEREA NR. 413/
Ședința publică de la data de 16 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 3: Cristina Rotaru
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței de judecată atașarea dosarului de urmărire penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este acord cu asistența juridică din oficiu și solicită amânarea cauzei pentru a depune la dosar înscrisuri medicale. Totodată, referitor la fapta pentru care este cercetat, arată că nu mai are nimic de adăugat față de declarația dată.
Deliberând, Curtea respinge cererea de amânare a cauzei, având în vedere că recursul vizează starea de arest preventiv și, potrivit dispozițiilor legale, trebuie judecat cu celeritate.
Constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, continuarea cercetării penale cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că nu există indicii că a comis infracțiunea de înșelăciune, că nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării în prezent s-au modificat.
Solicită a se avea în vedere, în principal, starea precară de sănătate a inculpatului, care suferă de insuficiență cardiacă, a recunoscut și regretat fapta comisă, nu se va sustrage cercetării și nu va influența aflarea adevărului.
Reprezentantul Parchetului apreciază încheierea recurată ca fiind legală și temeinică, încheierea prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o perioadă 30 de zile, având în vedere că cercetările în cauză nu sunt finalizate. Instanța de fond a avut în vedere în primul rând, situația de fapt încadrată în dispozițiile art. 215 alin. 1, 3 și 5. pen. cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorie, materialul probator administrat în cauză, cât și celelalte circumstanțe, respectiv modalitatea concretă în care a fost comisă fapta, prin inducerea în eroare a unei persoane în vârstă de 83 de ani, cuantumul ridicat al prejudiciului produs prin fapta sa, precum și limitele de pedeapsă. Așa fiind, consideră că sunt realizate cerințele art. 143 rap. la art. 681. pr. pen. precum și condițiile prev. art. 148 lit. f pr. pen.
Față de cele susținute, solicită respingerea recursului declarat de către inculpat, ca fiind nefondat.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este bolnav de inimă, se consideră nevinovat pentru că nu a indus în eroare pe nimeni și a efectuat afaceri licite.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din Camera de consiliu de la 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, iar în baza art.155 pr. pen. s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 zile.
În motivarea încheierii se arată că propunerea este întemeiată, inculpatul aflându-se în situația prevăzută de art.148 lit.f pr. pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, arătând că nu a comis infracțiunea de înșelăciune, pentru că nu a indus în eroare partea vătămată și că este bolnav, așa încât nu se impune menținerea sa în stare de arest preventiv.
Examinând cauza din perspectiva criticilor formulate, dar și din oficiu, în concordanță cu dispozițiile art.1403cu referire la art.3856alin.3 pr. pen. Curtea apreciază că recursul este fondat.
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 3 și 5 cu aplicarea art.37 lit.a pen. reținându-se în sarcina acestuia că în cursul lunii mai 2008, prezentându-se drept colecționar de tablouri, l-a determinat pe numitul să-i încredințeze un număr de 11 tablouri, estimate de partea vătămată la suma de 400.000 lei, în vederea expertizării și recondiționării pentru o eventuală vânzare, bunurile astfel obținute fiind comercializate de inculpat direct sau prin intermediul unor case de licitații. S-a mai reținut în sarcina inculpatului că pe parcursul derulării contractului, a menținut în eroare partea vătămată, afirmând în mod mincinos că bunurile sunt predate spre evaluare sau recondiționare, deși acesta le oferise spre vânzare unor case de licitații.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din 1.10.2009, emisă de Tribunalul București - Secția a II-a penală, în temeiul art.148 lit. f pr. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială s-au schimbat, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.139 alin.1 pr. pen. privind înlocuirea măsurii preventive.
Astfel, așa cum s-a arătat, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, aceasta fiind încadrarea juridică dată faptei atât prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, cât și prin ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, încadrarea avută în vedere și la luarea măsurii arestării preventive.
După arestarea inculpatului și după administrarea altor probe, situația s-a schimbat întrucât declarațiile inculpatului - care susține că a acționat în baza unei înțelegeri avută cu partea vătămată, se coroborează nu doar cu ce în cuprinsul plângerii penale, ci și cu declarațiile ulterioare ale părții vătămate, cu declarațiile martorilor și, dar și cu actul sub semnătură privată din 27.05.2008, încheiat între inculpat și partea vătămată.
Din toate aceste probe administrate până la acest moment procesual, nu rezultă existența vreunor manopere de inducere în eroare a părții vătămate, ci faptul că inculpatul a primit tablourile de la numitul urmând să le vândă unor colecționari sau amatori de artă, prin înscrisul olograf menționându-se chiar și sumele minime la care urma să se efectueze vânzarea.
Pe cale de consecință, Cutea apreciază că la acest moment nu mai există indicii referitoare la comiterea infracțiunii de înșelăciune, fapta inculpatului astfel cum este dovedită până în prezent, corespunzând elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art.213 pen.
Având în vedere dispozițiile art.136 alin.6 pr. pen. potrivit cărora măsura arestării preventive nu poate fi dispusă în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii, situație valabilă și pentru infracțiunea de abuz de încredere, se constată că o atare măsură preventivă nu mai poate fi menținută.
Reținând, pe de altă parte existența, indiciilor temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, având în vedere și datele ce-l caracterizează pe inculpat, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, ținând cont și de criteriile prevăzute de art.136 alin.8 pr. pen. Curtea apreciază necesară luarea față de inculpat a măsurii obligării de a nu părăsi țara.
Drept urmare, constatând că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.155 pr. pen. în temeiul art.38515pct.2 lit.a pr. pen. Curtea va admite recursul declarat de inculpat, va casa încheierea de ședință și rejudecând:
Conform art.1451rap. la art.145 proc. pen. va lua față de inculpatul măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 de zile, de la data punerii în libertate a inculpatului.
- dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Conform art. 145 alin. 11. proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemată;
b) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemată;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organelor judiciare;
d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
Conform art.145 alin.22pr. pen. i se va atrage atenția inculpatului că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive.
Se va face aplicarea art.145 alin.21pr. pen.
Conform art.192 alin.3 pr. pen. cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului iar onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Casează încheierea de ședință mai sus menționată și rejudecând:
Conform art.1451rap. la art.145 proc. pen. ia față de inculpatul măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o perioadă de 30 de zile, de la data punerii în libertate a inculpatului.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Conform art. 145 alin. 11. proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemată;
b) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiește, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori este chemată;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organelor judiciare;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
Conform art.145 alin.22pr. pen. atrage atenția inculpatului că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive.
Conform art.145 alin.21pr. pen. copie de pe prezenta va fi comunicată inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor mai sus menționate.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. /2 ex./18.01.; 25.01.2010
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Viorica Costiniu, Cristina Rotaru
