Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 479/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 479/
Ședința publică din 07 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații, și, împotriva încheierii penale nr. 25/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpațul-recurent -, asistat de avocați aleși din cadrul Baroului A și din cadrul Baroului B, prezenți inculpații-recurenți și, asistați de avocat ales, din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpaților -, și, după ce le-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpaților recurenți -, și, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, revocarea acestei măsuri și punerea de îndată a inculpaților în libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.
Precizează că s-au încălcat dispozițiile art. 159 al. 8 teza a II-a C.P.P. fapt sancționat prin Decizia nr. 25/2008 a înaltei Curți de casație și Justiție, recursul fiind judecat anterior expirării duratei arestării preventive. În subsidiar, solicită să se constate că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, trecând 4 luni, timp în care nu s-a efectuat nici un act de urmărire penală, iar DIICOT a solicitat de fiecare dată prelungirea măsurii arestării preventive pentru a se efectua noi acte de urmărire penală, însă nici un act nu i-a vizat pe cei trei inculpați. Se mai arată că, pe de altă parte, partea vătămată-victimă a infracțiunii de tentativă de omor nu i-a recunoscut pe cei trei inculpați și nu există nici o probă din care să rezulte indicii că aceștia ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate, precizând că nerespectarea termenului de soluționare a recursului atrage nulitatea absolută a încheierii. Arată că a fost respinsă susținerea inculpatului, pe considerentul că decizia nr. 25 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost publicată în Monitorul Oficial, însă este vorba de interpretarea unei norme de drept, modalitatea în care legiuitorul a înțeles să se exprime fiind lipsită de echivoc. Mai invocă faptul că nu se poate vorbi de prelungirea arestării preventive a grupului, analiza făcându-se pentru fiecare persoană în parte, însă DIICOT sesizează completul de judecată cu privire la grupul infracțional, în mod sistematic, Curtea Europeană sancționând în mod repetat România în astfel de cazuri. O altă problemă pe care o ridică, este faptul că aceste propuneri se remarcă prin similitudine absolută, nearătându-se motive diferite, dar și faptul că nu se încetează procesul penal cu privire la anumite infracțiuni. De asemenea, precizează că DIICOT motivează prelungirea măsurii arestării preventive întrucât nu s-a terminat urmărirea penală, acesta neputând fi un temei de drept, iar față de inculpatul nu s-a efectuat nici un act de procedură, după patru luni în care acesta a fost lipsit de libertate.
Procurorul solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați și fiind vorba despre una din cele mai violente grupări de crimă organizată din vestul României, precum și de infracțiuni grave, se impune menținerea stării de arest a inculpaților. În privința deciziei nr. 25 Înaltei Curți de Casație și Justiție, precizează că trebuie aplicată legea ce este în vigoare.
Inculpatul-recurent -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, cercetarea sa în stare de libertate, întrucât este nevinovat.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu există probe că ar fi vorbit cu cineva la telefon și nu există dovezi nici pentru tentativa de omor și solicită admiterea recursului.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, arată că nu a avut convorbiri telefonice cu nici un inculpat și a venit la Poliție de bună-voie, iar partea vătămată nu l-a recunoscut. Solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 25/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, a fost admisă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad pentru prelungirea măsurii arestării preventive inculpaților, G, -, și.
S-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților:
1. - fiul lui G și, născut la data de 21.10.1967 în loc., jud. B, domiciliat în A,-,.569,.B,.3, jud.A, CNP -,
2. - fiul lui și, născut la data de 24.01.1984 în loc. A, domiciliat în A,-,.1, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de SPCLEP A, CNP -,
3. - fiul lui și, născut la data de 26.10.1987 în loc. A, domiciliat în A,-,.1, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția A, CNP -,
4. - fiul lui și, născut la data de 25.05.1975 în A, domiciliat în A,-, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția A, CNP -,
5. - fiul lui și, născut la data de 23.06.1982 în A, domiciliat în A,-, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția A, CNP -,
6. - fiul lui și, născut la data de 21.05.1977 în loc., jud. S, domiciliat în com., loc., nr.267, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de SPCLEP A, CNP -,
7. - fiul lui și, născut la data de 29.10.1974 în S, domiciliat în A,-,.11, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția A, CNP -,
8. - fiul lui și, născut la data de 21.12.1980 în O, jud. B, domiciliat în O,-, jud. B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de Poliția O, jud.B, CNP -,
9.. - fiul lui și, născut la data de 21.03.1980 în O, jud.B, domiciliat în O,-, jud.B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de SPCLEP O, jud.B, CNP -,
10.. - fiul lui și, născut la data de 14.09.1976 în O, jud.B, domiciliat în O,-, jud. B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de. O, jud. B, CNP -,
11. - fiul lui și -, născut la data de 16.10.1982 în loc. A, domiciliat în com., sat, nr.300, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de Poliția, jud. A, CNP -,
12. G - fiul lui și, născut la data de 08.04.1965 în loc.Vidra, jud. A, domiciliat în com., sat, nr.311, jud. A, posesor al CI seria - nr. - eliberată de Poliția A, CNP -,
13.. - fiul lui și, născut la data de 01.11.1968 în loc.I, jud.A, domiciliat în A, str.-, - 29,.9, jud. A, posesor al CI seria - nr.- eliberată de. Mun. A, CNP -,
14. - fiul lui și, născut la data de 05.04.1979 în loc. jud.S, domiciliat în com. loc. nr.267, jud.A, posesor al PC nr.- eliberată de SPCLEP A, CNP -, pe o perioadă de 30 zile începând cu data de 27.04.2009 și până la data de 26.05.2009 inclusiv.
A fost respinsă cererea formulată de apărătorii inculpaților pentru înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin referatul cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive nr. 29/D/P/2008 din 23.03.2009 înregistrat la ribunalul Arad la data de 21.04.2009, s-a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpaților, G, -, și pe o perioadă de 30 de zile
În motivarea propunerii s-a arătat că, pentru finalizarea urmăririi penale se impun a fi efectuate următoarele acte procesuale: audierea inculpatului, audierea învinuiților, G, identificarea și audierea altor făptuitori, identificarea și audierea altor părți vătămate, audierea altor martori precum și a martorilor propuși în apărare de inculpații, - și, extinderea urmăririi penale față de alți făptuitori, extinderea acțiunii penale față de inculpați cu privire la alte acte materiale ce intră în conținutul laturii obiective a infracțiunilor reținute în sarcina lor, întocmirea proceselor-verbale de redare integrală în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor nr.1,3,5,7 și 9/2009 emise de Tribunalul Arad de către inculpați, învinuiți și alte persoane și efectuarea altor acte procesual-penale în cauză.
Analizând propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și actele dosarului de urmărire penală nr. 29/D/P/2008, prima instanță a reținut următoarele:
Prin ordonanțele din data de 27.01.2009 s-a dispus reținerea pe 24 de ore a învinuiților, - zis "", pentru comiterea infracțiunilor mai sus-arătate, iar prin ordonanța din aceiași dată s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva acestora, precum și împotriva învinuiților G, Și în lipsă.
Prin ordonanța din data de 04.02.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuitului zis "".
Prin Încheierea nr. 7 din data de 27.01.2009 dată în dosar nr-, Tribunalul Arada admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus arestarea preventivă a inculpaților, -, și, pe o perioadă de 29, respectiv 30 de zile, începând cu data de 27.01.2009, fiind incidente dispozițiile art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
Prin Încheierea nr. 8 din data de 30.01.2009, în dosar nr-, Tribunalul Arad, a admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpaților și fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.17 și 18 din 30.01.2009.
Prin Încheierea nr. 9 din data de 05.02.2009, în dosar nr-, Tribunalul Arada admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului fiind emis mandatul de arestare preventivă nr.19 din 05.02.2009.
La data de 11.02.2009, în urma percheziției domiciliare efectuate, a fost găsit inculpatul, care în aceiași zi a fost prezentat instanței de judecată - Tribunalul Arad, instanță care a confirmat mandatul de arestare în ceea ce-l privește pe inculpat.
Prin Încheierea nr. 17 din data de 24.02.2009, în dosar nr-, Tribunalul Arada admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, G, -, și G începând cu data de 27.02.2009 până la data de 27.03.2009 inclusiv.
Prin Încheierea nr. 19 din data de 09.03.2009, în dosar nr-, Tribunalul Arada admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe 30 de zile începând cu data de 13.03.2009 până la data de 11.04.2009, inclusiv.
Prin Încheierea din data de 10.03.2009 Tribunalul Arada dispus executarea mandatului de arestare preventivă nr.18/30.01.2009 privind pe inculpatul pe o perioadă de 30 de zile, cu începere din data de 10.03.2009 și până la data de 08.04.2009, inclusiv.
Prin încheierea nr.21 din data de24 martie 2009, Tribunalul Arada admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților, G, -, și începând cu data de 28.03.2009 și până la data de 26.04.2009 inclusiv, a inculpatului începând cu data de 09.04.2009 și până la data de 26.04.2009 inclusiv și a inculpatului începând cu data de 12.04.2009 și până la data de 26.04.2009 inclusiv.
Prin înscrisul intitulat "Anexă la referatul de propunere de prelungire a arestării preventive" (fila 19-34 dosar), s-a arătat că în perioada 24.03.2009 - 21.04.2009 au fost întocmite mai multe acte de urmărire penală, acte atașate în volumele dosarului de urmărire penală.
S-a reținut că, potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, arestarea preventivă dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat și numai dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.
Analizând actele din cele 23 volume ale dosarului de urmărire penală nr. 29/D/P/2008, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de acești inculpați, respectiv art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 148 lit. a Cod procedură penală pentru inculpații și, subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
De asemenea, Tribunalul Arada constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, indiciile temeinice fiind definite prin art. 68 Cod procedură penală.
În ceea ce privește temeiul de arestare prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pentru infracțiunile de care sunt acuzați inculpații, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, prima instanță a reținut că s-a pronunțat instanța supremă care a statuat că la stabilirea pericolului trebuie avut în vedere nu numai date legate de persoana inculpaților, ci date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate respectiv că, cei care concură la înfăptuirea justiției nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Așa fiind, s-a considerat că, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii - aceasta nu înseamnă însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, ținând cont de amploarea deosebită pe care a luat-o fenomenul infracțiunilor de violență. S-a reținut că în speță, pericolul social potențial se apreciază și în raport cu comportamentul inculpaților, rezonanța faptelor presupuse a fi comise și nu în ultimul rând de persoanele inculpaților dintre care unii sunt cunoscuți cu antecedente penale (, -, și ) pentru fapte similare.
Tribunalul a apreciat că sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta între altele și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, pedepsele pentru aceste infracțiuni sunt până la 20 ani închisoare, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
În altă ordine de idei, s-a reținut că, potrivit art. 5 pct. c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 pentru ca o persoană să fie reținută sau arestată în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, este suficient să existe motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Referitor la inculpații și, prima instanță a constatat că pe lângă temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală subzistă și temeiul prevăzut de art. 148 lit. a Cod procedură penală, în sensul că, inculpații au fugit și s-au ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.
Susținerile apărătorilor inculpaților privind lipsa vinovăției acestora cu privire la faptele care fac obiectul cercetării penale și încadrarea juridică a acestora s-a apreciat că nu pot fi examinate de prima instanță în acest moment procesual fiind atributul procurorului de a stabili vinovăția sau nevinovăția acestora.
Cu privire la invocarea de către apărătorii inculpaților privind prelungirea duratei cercetărilor penale cu efect asupra detenției s-a apreciat că este neîntemeiată și a fost înlăturată, reținându-se că CEDO a stabilit în jurisprudența sa că aprecierea limitelor rezonabile ale detenției trebuie să se facă cu analizarea circumstanțelor fiecărui caz în parte. S-a constatat că termenul rezonabil invocat nu a fost depășit și nici durata măsurii arestării preventive; este de observat că art. 23 din Constituție se referă la arestarea preventivă în cursul urmăririi penale care nu poate depăși 180 de zile ceea ce nu este cazul în speță.
Cu privire la solicitarea domnului avocat de a constata nulitatea absolută a sesizării instanței prin aceea că referatul parchetului prin care se propune prelungirea arestării preventive a inculpaților nu cuprinde indicarea infracțiunilor de săvârșirea cărora de care sunt acuzați inculpații, și tribunalul a considerat că această neindicare în concret a infracțiunilor presupus a fi comise de acești inculpați (în condițiile în care în partea introductivă au fost indicate în bloc toate infracțiunile comise de inculpați), nu constituie o problemă de nulitate absolută privind sesizarea instanței, ci eventual o simplă eroare materială sau omisiune vădită. De altfel, s-a apreciat că infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații sus menționați se regăsesc în lucrările dosarului de urmărire penală, în încheierea prin care s-a dispus arestarea, precum și în mandatul de arestare.
Prin urmare, tribunalul a apreciat ca neîntemeiată excepția nulității absolute a referatului procurorului și pe care de consecință a respins-
Ca atare, prima instanță a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă inculpaților menționați mai sus, respectiv art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală ( respectiv și art. 148 lit. a Cod procedură penală pentru inculpații și ), impun în continuare privarea de libertate a acestora. Totodată, tribunalul a apreciat că se impune prelungirea duratei arestării preventive, fiind justificată de necesitatea stabilirii adevărului în cauză și a efectuării tuturor actelor de urmărire penală, enumerate în cererea DIICOT, pentru finalizarea anchetei. În același sens, prima instanță nu a putut face abstracție de complexitatea ridicată a cauzei, de multitudinea persoanelor implicate și de faptul că finalizarea anchetei nu era posibilă în perioada scursă de la data arestării inculpaților.
Pornind de la aceste considerente, Tribunalul Arad, în baza art. 155-159 Cod procedură penală rap. la art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală - respectiv art. 148 lit. a Cod procedură penală pentru inculpații și, a admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad, privind pe inculpații, G, -, și și în consecință, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a acestora pe o durată de 30 zile, începând de la 27.04.2009 și până la data de 26.05.2009 inclusiv.
Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs inculpații -, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive.
Prin cuvântul oral, apărătorii inculpaților au solicitat să se constate că măsura arestării preventive a încetat de drept prin nesoluționarea prezentului recurs în termenul de arestare dispus prin încheierea penală anterioară.
Recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate, iar criticile apărătorilor aleși formulate prin cuvântul oral nu sunt întemeiate.
Potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 1.C.P.P. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială, impun în continuare privarea de libertate, sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În mod corect prima instanță a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat, condițiile prevăzute de art. 148.C.P.P. fiind îndeplinite în continuare, lăsarea în libertate a inculpaților putând produce în rândul cetățenilor un sentiment de insecuritate că la rândul lor, pot fi victimele unor astfel de fapte antisociale, precum și a unui sentiment de neîncredere în activitatea organelor statului, chemate să restabilească ordinea de drept încălcată.
Cu privire la susținerile apărării potrivit cărora măsura arestării preventive a încetat de drept, este de reținut că urmare a nesoluționării prezentului recurs în perioada de timp pentru care s-a dispus prin încheierea anterioară măsura arestării preventive, instanța de control judiciar constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 140.C.P.P. printre cazurile prevăzute de acest articol de lege, cel invocat de apărare, nefiind enumerat.
Chiar și în cazul în care acest caz de încetare de drept a măsurii arestării preventive ar fi fost prevăzut de art. 140.C.P.P. măsura arestării preventive ar fi încetat în cazul existenței culpei instanței ceea ce nu este cazul, cum se va arăta în continuare:
Prin încheierea recurată, măsura arestării preventive se dispune a fi prelungită începând cu data de 27 aprilie 2009, dată care începe cu ora 0,00.
La fila nr. 2 dosar instanță de recurs, se află în copie xerox, recursul declarat de inculpați, prin apărător, recurs înregistrat al Tribunalul Arad în data de 27 aprilie 2009, la ora 12,34, deci el însuși declarat după expirarea măsurii arestării preventive a inculpaților, dispusă prin încheierea anterioară.
Dosarul în care a fost pronunțată încheierea penală recurată, este înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 30.04.2009, deci la patru zile, după transmiterea prin fax a declarației de recurs de către inculpați - prin apărător, către Tribunalul Arad.
Referirile apărării la decizia în interesul legii cu privire la această problemă de drept procesual penal, urmează a fi și ele respinse întrucât deciziile în interesul legii, pronunțate de instanța supremă devin obligatorii, după publicarea în Monitorul Oficial al României.
Așa fiind în baza dispozițiilor art. 38515alin. 1, pct. 1, lit. b C.P.P. recursurile vor fi respinse ca nefondate, iar pe cale de consecință fiecare inculpat-recurent va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații -, împotriva încheierii penale nr. 25/22.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă pe fiecare inculpat-recurent la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.-11.05.2009
Tehnored. 12.05.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Arad
Președinte:Codrina Iosana MartinJudecători:Codrina Iosana Martin, Ion Dincă, Anca
