Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 574/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 574/
Ședința publică din 28 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Anca Nacu
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale din data de 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpațul-recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului
Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate, considerând că sunt suficiente temeiuri pentru ca inculpatul să fie cercetat în stare de libertate. Solicită totodată a se observa că inculpatul nu a dus nici un fel de muncă de lămurire cu părțile vătămate în ceea ce privește plecarea acestora în Spania și a avut față de acestea o conduită bună, iar sumele de bani date inculpatului au reprezentat cheltuielile de transport și cazare. Arată că, mai mult, cele două părți vătămate care s-au considerat victimele traficului de persoane au sosit în Spania într-o sâmbătă, fiind cazate de inculpat, iar luni au plecat, în România, întrucât nu au găsit de lucru, plecarea făcându-se pe banii inculpatului. Pe de altă parte, arată că inculpatul este arestat de aproape un an de zile, administrându-se deja probe și conturându-se o stare de fapt și nu există nici un indiciu care să impună menținerea stării de arest.
.Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând că faptul că cele două victime au revenit asupra declarațiilor nu converg spre concluzia că inculpatul nu de face vinovat de infracțiune.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, sau înlocuirea măsurii privative de libertate cu măsura de a nu părăsi țara.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul prevederilor art. 3002.C.P.P. raportat la prevederilor art. 160 C.P.P. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 08.03.1962 în Aleșd, jud. B, domiciliat în sat, nr. 213, jud. B, cetățean român, studii 10 clase, CNP - -, urmând ca legalitatea și temeinicia acesteia să fie analizată la expirarea perioadei legale de 60 zile.
În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 1451.C.P.P. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de același inculpat prin apărătorul său, având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestuia subzistă și în prezent, acesta fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni referitor la care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani, și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunii, respectiv infracțiune de pericol prin aceea că se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la integritatea și demnitatea persoanei, dar și din aceea că inculpatul a acționat racolând nu număr mare de persoane, împreună cu alți participanți, în condițiile în care, de la ultima verificare a lealității măsurii arestării preventive și până în prezent, temeiurile în baza cărora a fost luată măsura nu s-au schimbat și nu au apărut temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpatului, susținerile inculpatului, prin apărător, urmând a fi analizate de instanță în timpul administrării probatoriului, respectiv a audierii inculpatului și a părților vătămate, motiv pentru care, în temeiul art. 300 indice 2.C.P.P. rap. la art. 160 indice b C.P.P. a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu s-au schimbat temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive, Tribunalul Timișa respins ca neîntemeiată, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 indice 1.C.P.P. cererea inculpatului, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Împotriva acestei încheieri penale a formulat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, întrucât lăsarea sa în libertate nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică, iar starea de fapt conturată în urma probelor administrate, nu converg spre vinovăția inculpatului.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat, pentru motivele ce vor fi analizate în continuare, urmând a fi respins:
Potrivit dispozițiilor art. 3002.C.P.P. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 C.P.P. iar potrivit dispozițiilor art. 160 alin. 1.C.P.P. în cursul judecății instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Prin încheierea penală de ședință nr. 13/CC/01.02.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul prevederilor art. 148 alin. 1 lit. a și lit. f C.P.P. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în fapt reținându-se că "în cursul anului 2007 racolat un număr de 10 persoane pe care sub promisiunea asigurării unor locuri de muncă în domeniul agricol, în străinătate, le-a exploatat în folosul său financiar, folosind în acest sens acte de amenințare și abuz de autoritate", fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.
Așadar arestarea inculpatului s-a dispus în baza dispozițiilor art. 148 lit. a și C.P.P. art. 148 lit. f C.P.P. temeiuri de drept procesual penal pe care prima instanță le-a analizat prin încheierea penală recurată și constatând că aceste temeiuri se mențin, a dispus menținerea măsurii arestării preventive.
Actele existente la dosarul de urmărire penală dovedesc sustragerea acestuia de la urmărirea penală, astfel că temeiul arestării preventive prevăzut de art. 148 lit. a C.P.P. se menține în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. 148 lit. f C.P.P. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 143 și când inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Infracțiunea de trafic de persoane pentru care s-a început urmărirea penală a inculpatului și acesta a fost trimis în judecată, este pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani, astfel că prima condiție prevăzută de art. 148 lit. f C.P.P. este îndeplinită.
Împrejurările săvârșirii faptei reținute la urmărirea penală, numărul mare al persoanelor traficate, comportamentul în cursul procesului al inculpatului, dovedesc pericolul pe care-l prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar induce în rândul cetățenilor români, temerea că la rândul lor, prin promisiunea asigurării unui loc de muncă în străinătate bine plătit, ar putea fi exploatați în interes propriu, astfel că și cea de-a doua condiție prevăzută de art. 148 lit. f p Cod Penal, fiind îndeplinită, în baza dispozițiilor art. 38515alin.1 pct. 1, lit. b C.P.P. recursul va fi respins ca nefondat.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2.C.P.P. inculpatul-recurent va fi obligat la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 28.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. 29.05.2009
Tehnored. 01.06.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Constantin Costea, Anca Nacu
