Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 585/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ -. 585
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, inculpații și, împotriva încheierii penale nr.73/CC/29.05.2009, a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpații, și, personal, în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales, inculpata personal, în stare de arest preventiv, asistată de avocat ales, inculpata personal, în stare de arest preventiv, asistată de avocat ales și inculpatul personal, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-au luat declarații inculpaților, acestea fiind consemnate în procese - verbale, atașate separat la dosar.
Apărătorul ales al inculpatei depune la dosar motivele de recurs formulate cu privire la acesta.
Apărătorul ales al inculpatului, depune la dosar un set de acte medicale privind starea de sănătate a acestuia.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, casarea încheierii recurate, care este netemeinică și nelegală, și în rejudecare să se dispună prelungirea duratei arestării preventive pentru toți inculpați, deoarece nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, fiind îndeplinite cumulativ, în continuare, condițiile prev.de art.148 lit.f
C.P.P.Apărătorul ales al inculpatei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatei, urmând a se reține că inculpata nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, că aceasta nu ar putea zădărnici aflarea adevărului, conduita anterioară faptelor reținute în sarcina sa, faptul că aceasta nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa. Prelungirea formulată nu corespunde cerințelor privind drepturile cetățeanului, fiind încălcate prevederile art.136 p Cod Penal și art.5 din CEDO.
Cu privire la inculpații și, același apărător ales, solicită respingerea recursului formulat de parchet, conform celor invocate mai sus, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, care este temeinică și legală. A se reține vârsta acestor inculpați, faptul că nu au antecedente penale precum și starea de sănătate a lor.
Apărătorul ales al inculpatei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, respingerea propunerii de prelungire, înlocuirea acestei măsuri cu obligația de a nu părăsi țara sau localitatea, urmând a se ține cont de situația familială a acesteia, faptul că nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică și nu ar impieta aflarea adevărului.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită respingerea recursului formulat de parchet și menținerea ca temeinică și legală, a încheierii pronunțată de prima instanță, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi localitatea. Inculpatul are un singur act material reținut în sarcina sa, pentru a obține un credit, prejudiciul fiind achitat. Solicită a se ține cont de înscrisurile depuse la dosarul de fond și de actele medicale depuse la dosar. Achiesează la concluziile avocatului, privind încălcarea prevederilor art.136 alin.8 C.P.P. inculpatul nu va împiedica desfășurarea procesului penal. A se ține cont de vârsta acestuia, starea de sănătate și de circumstanțele sale reale și personale, respectiv faptul că nu are antecedente penale, are o situație financiară precară, fiind singurul întreținător de familie, a dat declarații sincere, nu va tulbura liniștea publică, iar riscul a dispărut în cele 60 de zile. Totodată solicită a se reține practica CEDO în materie, unde se arată că măsura arestării preventive este o măsură excesivă.
Apărătorul ales al inculpatei, solicită respingerea recursului formulat de parchet, menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de prima instanță, temeiurile arestării sau modificat, inculpata nu prezintă pericol social concret pentru societate.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați, pentru motivele arătate în scris.
Inculpata, având cuvântul, arată că susține cele arătate de apărătorul său ales.
Inculpata, având cuvântul, arată că susține cele arătate de apărătorul său ales.
Inculpatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de parchet și cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpata, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de parchet.
Inculpatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de parchet și cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpata, având cuvântul, arată că susține cele arătate de apărătorul său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.73/CC/29.05.2009, a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, în temeiul art. 155 Cpp, art. 159 Cpp raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cpp, a fost admisă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpatele și, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatele, fostă, arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 34/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 iunie 2009 până la data de 02 iulie 2009 inclusiv și, arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 39/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 iunie 2009 până la data de 02 iulie 2009 inclusiv.
În temeiul art. 155 Cpp, art. 159 Cpp raportat la art. 148 alin. 1 lit. f Cpp, a fost respinsă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpații, și, formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 136 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, au fost admise cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorii aleși ai inculpaților,.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cpp raportat la art. 136 alin. 1 lit. c Cpp cu aplicarea art. 145 ind. 1 Cpp, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara față de inculpații, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 iunie 2009 până la data de 02 iulie 2009 inclusiv.
În temeiul art. 1451alin. 2 Cpp raportat la art. 145 alin. 11și alin. 12lit. c Cpp, au fost obligați inculpații, ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara să respecte următoarele obligații: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază domiciliază - desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu se apropie de ceilalți inculpați și învinuiți în cauză, de martori și de experți și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
S-a atras atenția inculpaților, asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22Cpp, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi țara sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de inculpați măsura arestării preventive.
S-a dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiesc inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatei de sub puterea mandatului de arestarea preventivă nr. 37/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 38/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 36/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.
S-a dispus punerea în libertate a inculpatei -, fiica lui G și -, născută la data de 10.01.1979 în mun. T, jud. T, domiciliată în T,-,. A,. 4,. 10, județul T, CNP - -, de sub puterea mandatului de arestarea preventivă nr. 35/07.04.2009 emis de Tribunalul Timiș, la rămânerea definitivă a prezentei încheieri, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cpp, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorii aleși ai inculpaților și.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin propunerea nr. 2585/P/2008 din data de 28.05.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 28.05.2009 sub număr unic de dosar -, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații, și pentru o perioadă de 30 de zile.
În motivarea propunerii, s-a arătat că inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 248 rap. la art. 13 ind 2 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2, art. 289. cu aplic. art. 41 al. 2,art. 26 rap. lart. 215 al. 2,3,5 cu aplic. art. 41 al. 2 p,art. 26 rap. art. 291 cu aplic. art. 41 al. 2 p, art. 323 cu aplic. art. 33 lit. a și respectiv pentru săv. infr. prev. de art. 215 al. 2,3,5 cu aplic. art. 41 al. 2 p, art. 26 rap. la art. 289 cu aplic. art. 41 al. 2, art. 291 cu aplic. art. 41 al. 2 p, art. 290 cu aplic. art. 41 al. 2 p, art. 293 cu aplic. art. 41 al. 2 p, art. 323 cu aplic. art. 33 lit. a constând în aceea că în perioada 2006-2008, inc., lucrător din cadrul SPCLEP T cu atribuții de preluare și prelucrare a documentelor în vederea eliberării cărților de identitate cu date de stare civilă ale persoanelor, a emis mai multe de cărți de identitate false inculpaților:, -, care au fost folosite ulterior la înființarea unor societăți comerciale fictive și obținerea unor împrumuturi bancare.
La data de 17.09.2008, Consiliul Local al Municipiului T - Direcția de Evidență a Persoanelor a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara cu privire la faptul că, cu ocazia deversării datelor în severul central au constatat două anomalii, respectiv că au fost produse două cărți de identitate în afara cadrului legal, beneficiarii fiind și aspecte ce au făcut obiectul cercetărilor în dosarul penal înregistrat sub numărul 10201/P/2008.
În prezent, dosarul 10201/P/2008 este conexat la dosarul 2585/P/2008 ca urmare a declinării competenței de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș
Cu ocazia cercetării administrative efectuată la Serviciul de Evidență a Persoanelor de către comisia desemnată, s-a stabilit că imaginile numiților și au fost preluate în data de 25.08.2008 la stația nr.3 în intervalul orar 18.25-18.45, constatându-se totodată că nu există cereri depuse de cele două persoane și nici documentele necesare în vederea eliberării, în registrele de evidență a cererilor neexistînd nici o mențiune în acest sens.
Totodată, comisia a stabilit faptul că producerea celor două cărți de identitate și actualizarea de Date Locale cu datele de stare civilă a celor două persoane s-au efectuat în data de 03.09.2008 ora 19.45 de la user-ul, la care lucrează martora, aceasta fiind în concediu de odihnă în perioada 25.08-12.09. 2008. Astfel, comisia a dispus sigilarea și scoaterea din uz a stației nr.3 unde au fost preluate imaginile numiților și și blocarea accesului în Baza de Date Locale a codului 26717 cu user-ul și a codului 21717 cu user-ul precum și stabilirea unor noi atribuții în sarcina acestor lucrători.
Din cercetările efectuate în cauză de către ofițerii de poliție judiciară desemnați rezultă că actul de identitate cu date false, respective seria - nr. - tipărită și eliberată pe numele de cu CNP -, fotografia și adresa coincid cu cele ale numitului, fiul lui și, născut la data de 04.11.1978 în T avînd CNP - și domiciliul în Com., nr. 95.
În ceea ce privește cu date false, seria - nr. - eliberată pe numele de cu CNP -, fotografia și adresa aparțin lui fiul lui și, născut la data de 08.06 1946 în sat, com., jud. T, avînd CNP -, domiciliat în T,-,. B,. 4,.16, jud.
Tot din cercetările efectuate s-a mai stabilit faptul că, în săptămâna 25.08.2008-29.08.2008 între orele 11.30-19.30, cînd au fost preluate imaginile celor două persoane și de serviciu la ghișeu erau, conform planificării, iar la informații.În săptămîna 01.09.08-05.09.08, cănd s-au produs cele două cărți de identitate, de serviciu la ghișeu erau, conform planificării, care a fost înlocuită de, iar la informații.
Din datele comunicate de Consiliul Local al Municipiului T-Direcția de Evidență a Persoanelor prin adresa numărul -/20.10.2008, rezultă că imaginile celor două persoane și au fost preluate in data de 25.08.2008 ora 18.42.58, respectiv ora 18.25.24, iar lucrătorul care a preluat imaginile împreună cu actele necesare este.
Din conținutul aceleiași adrese mai rezultă că au fost tipărite cele două cărți de identitate, lotul care cuprindea și cele două cărți cu seriile - - pe numele și - - pe numele au fost ridicat în data de 04.09.2008 de către inspector de specialitate -A, conform fișei de însoțire lot nr. 6212 din data de 04.09.2008, neexistînd date legate de modul în care acestea au fost eliberate.
Din cuprinsul declarațiile olografe date de lucrătorii care au fost de serviciu în data de 25.08.08, respectiv în 03.09.08, rezultă că numita,utilizează user-ului nu a fost la serviciu, că stația nr. 3 fost folosită doar de ce o înlocuia pe, precum și faptul că aceasta a plecat ultima din birou întrucît avea cheia de la birou și ușa principală de acces.Mai mult decât atât, rezultă și faptul că la orele 19.20 cu excepția inc. la birou nu mai era nici un lucrător, la aceea oră plecând martora.
Studiind decodificarea în rezumat a log-urilor de acces în pentru data de 03.09.08, respectiv 04.09.08 rezultă că în data de 03.09.08: între orele 17.42.06 și 19.00.40 folosind user -ul a operat pe stația (calculatorul) TM- aflat în ghișeu; la ora 19.12.39 și 19.26.41 a efectuat folosind user -ul două operațiuni la stația - -- calculator din birou unde prelucrează date; în intervalul orar 19.36.18- 19.38.59 folosind user-ul, a cărui parolă de acces probabil o cunoștea, a efectuat 14 încercări pe calculatorul pe care lucrează în birou, de a identifica un CNP valabil, neatribuit pentru un născut la 01.10.1978, modificând cele 4 sau 6 cifre din terminația CNP-ului; în intervalul orar 19.40.04- 19.40.46 folosind user-ul, pe același calculator, a efectuat 16 încercări de a identifica un CNP valabil, neatribuit pentru un născut la 23.08.1952, modificând cele 4 cifre din terminația CNP-ului; la ora 19.47.23, după o pauză de 7 minute și 23 sec. a introdus un CNP valabil respectiv -, care ulterior a fost tipărit pa falsă cu numele, folosind user-ul și același calculator; la ora 19.50.01 a introdus cel de-al doilea CNP valabil respectiv -, care ulterior a fost tipărit pa falsă cu numele; la 19.53.34 și 20.01.30 folosind user -ul a mai făcut două operațiuni la stația - -- calculator din birou unde prelucrează date.
Totodată, în data de 04.09.08 la ora 18.36.20 a făcut o operațiune de pe stația - - din ghișeu; la ora 19.25.22 au fost efectuate două operațiuni folosind user-ul și calculatorul acesteia, respectiv de ștergere a datelor din cele două fotografii, seria și numărul ); în intervalul orar 19.25.22 - 19.57.04 folosind user -ul a mai făcut 12 operațiuni la stația - - - calculator din birou unde prelucrează date.
Studiind Procesul verbal de certificare încheiat la data de 04.11.2008 în baza răspunsului cu nr. -/24.10.08 primit de la.- 0667 T, rezultă că utilizează postul telefonic cu numărul 0722 -, iar utilizează postul telefonic cu numărul 0721 -, precum și faptul că între cele două persoane, în perioada 24.08.08-04.09.08 au avut loc trei convorbiri telefonice, folosind numerele de mai sus. Din conținutul aceluiași înscris mai reiese faptul că cei doi au comunicat și prin mesaje scrise, în număr de 17, aferente aceleiași perioade, numărul total al convorbirilor și SMS efectuate de în perioada 19.08.08-25.08.08 și 28.08.08-04.09.08 fiind de 428.
La data de 21.01.2009 s-a comunicata de către Serviciul de Evidență a Persoanelor-Biroul Verificari-Furnizări Date procedura de lucru utilizata de către personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor, pentru obținerea unei cărți de identitate, așa cum este prevăzută la art. 50 din Normele Metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români nr. 1375/2006. În aceiași adresă sunt enumerate și documentele obligatorii in vederea eliberării CI, pentru diferite situații, insă, in toate cazurile ce fac obiectul cercetărilor in dosarul de față nu au fost solicitate si nici întocmite niciun fel de documente, încălcându-se toate obligațiile enumerate in metodologia de lucru.
Solicitând ORC T să comunice dacă au fost înființate sau preluate societăți comerciale de către inculpați pe identitățile reale sau fictive aferente CI false s-a stabilit că la data de 11.02.1994 a înființat SC SRL cu sediul in T,-, Sc B, Ap 3 și ulterior, la data de 09.05.1997 pe-. La data de 25.10.2001 printr-o procură specială autentificată cu nr 1670 la BNP, asociatul unic o împuternicește pe să efectueze o cesiune a 50% din capitalul social, lucru care s-a realizat la data de 29.10.2001 când a preluat 10 părți sociale. Prin încheierea judecătorului delegat la ORC din 19.04.2004 se respinge solicitarea de înscriere a mențiunilor privind cesiunea părților sociale cf art. 6 din L 26/1990 și art. 199 al 2 din L 31/1990 iar la data de 28.04.2005 aceasta este radiată din oficiu de același judecător delegat. Cu toate acestea a eliberat adeverințe de venit in calitate de reprezentant legal al societății cu care au fost solicitate și obținute credite.
La data de 30.11.2004 înființează SC SRL cu sediul in loc nr. 96 și puncte de lucru in incinta Spitalului din Sânnicolau M,-, precum și in loc. nr 136, numind administrator pe -.
Prin adresa formulată către ITM T in vederea obținerii listelor angajaților acestei societăți s-a comunicat faptul că figurează cu un număr de 20 foști și actuali angajați.
La data de 03.08.2007 preia pe identitatea falsă de SC SRL T cu sediul social pe-, 2, 8 numind-o administrator pe legitimată insă cu CI având CNP fals -, societate neinregistrată la ITM
La data de 08.09.2008 preia pe identitatea reală SC SRL cu sediul in nr 96, societate neinregistrată la ITM
La data de 16.10.2006, cu identitatea reală, înființează SC SRL având calitatea de asociat unic si administrator, cu sediul social in, nr 95, înregistrată la ITM si figurând cu 3 angajați.
La data de 25.04.2007 înființează pe CNP fals -, SC W- cu sediul social in, nr 96, cam II ( la aceiasi adresă cu SC SRL, societate ce face obiectul cercetărilor in dosarul penal nr 2585/P/2008.). La data de 29.01.2009 preia pe identitatea falsă de G ( CNP -) SC W-, de la fiica acestuia.Atât societatea cat si identitățile fictive nu au fost inregistrate la ITM
La data de 04.12.2007 inființează pe CNP real - SC SRL cu sediul in T, Str -, - 27, Sc A, Ap 17, societate care figurează la ITM, cu un număr de 9 angajați.
Au fost formulate adrese către mai multe instituții bancare pentru identificarea împrumuturilor solicitate de făptuitori pe diferitele identități.
In vederea stabilirii cu exactitate a prejudiciului creat prin activitățile infracționale descrise mai sus au fost formulate adrese de revenire către unitățile bancare si de asigurări in vederea constituirii acestora ca părți vătămate sau civile, după caz. Până in prezent prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională prezentată anterior se ridică la peste 450 000 Ron fără a lua in calcul și sumele aferente actelor materiale din cadrul infracțiunii continuate ce privesc tentative de înșelăciune.
In data de 06.03.2006 inc., folosindu-se de identitatea falsă cu CNP - ( seria - --) a solicitat și obținut de la - Pașapoartelor Simple T eliberarea pașaportului cu nr. -.
Se mai arată că față de inculpati a fost luată măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 zile, prin încheierea nr. 46/CC/07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, fiind prelungită prin încheierea nr. 56/CC/04.05.2009, aceasta urmând să expire la data de 02.06.2009.
Totodată, Ministerul Publica arătat că în cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată, urmând a se proceda la extinderea urmăririi penale față de inculpații, - sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 26.P rap. la art. 248 cu aplic. art. 132din Legea 78/2000 având în vedere faptul că din probele administrate în cauză rezultă că falsificarea de către inc. s-a făcut cu complicitatea acestora; verificari cu privire la înscrisurile ridicate de la domiciliile inculpaților (carduri bancare emise pe identitățile false, alte false,contracte de muncă încheiate pe identitățile fale, acte adiționale la aceste contracte, adeverințe de venit false); adresă la Consiliul Local al Municipiului T -Diecția de Evidență a Persoanelor-Serviciul de Evidență a Persoanelor pentru a comunica prejudiciul cauzat ca urmare a eliberării false; identificarea și ridicarea de la celelalte unități bancare a dosarelor de credit precum și stabilirea prejudiciilor aduse fiecărei instituții de credit in parte; verificări cu privire la emise pe numele de, pentru care specialiștii -B, nu au găsit cererile și documentele necesare eliberării lor (cu ocazia verificărilor efectuate în baza de date a SPCLEP T); întocmirea de rapoarte de constatare tehnico-știițifică a scrisului de pe contactele de muncă și adeverințele de muncă false.; audierea inculpaților; audierea martorilor asistenți la efectuarea perchezițiilor informatice; prezentarea materialului de urmărire penală; întocmirea rechizitoriului.
Ministerul Publica apreciat, având în vedere gravitatea faptelor comise de inculpați, care se reflectă în primul rând în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor și în prevederea în textul de lege a unei singure pedepse principale, fără alternative, că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică și se impune prelungirea măsurii arestării preventive.
S-a mai menționat că în aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică nu trebuie avută în vederea doar persoana inculpaților, făcându-se abstracție de gravitatea faptelor comise. Existența pericolului public rezultă, printre altele și din pericolul social al infracțiunilor de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea acestor fapte, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor asemenea infracțiuni. ( nr. 1435/15.03.2002 a )
S-a precizat că gradul ridicat al pericolului social rezultă și din starea de fapt și anume emiterea actelor de identitate false de către un angajat al SPCLEP T, datele consemnate în acele documente creează prezumția în fața oricărei instituții sau persoane că sunt reale. Mai mult decât atât inculpații au folosit cărțile de identitate false pentru a contracta credite, au înființat societăți comerciale fictive, au eliberat adeverințe de venit false și au încheiat contracte de muncă false pe care le-au înregistrat la ITM De asemenea trebuie avut în vedere faptul că aceste persoane figurează în baza naționala de evidență a persoanei cu aceste identități fictive, ca fiind cetățeni ai României, deși în realitate nu există.
În legătură cu existența probelor din care să reiasă pericolul pentru ordinea publică, s-a precizat că sintagma"pericol pentru ordinea publică"desemnează o stare - și nu un fapt -,ce ar putea periclita în viitor (după punerea lor în libertate) normala desfășurare a unui segment din relațiile sociale protejate în cadrul ordinii publice,respectiv acelea care compun obiectul juridic al infracțiunilor pentru care există indicii că au fost comise de inculpați, starea de pericol reieșind din datele existente în cauză privitoare la împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, cât și la riscul de a fi reluată de inculpați în stare de libertate.
Pe de altă parte, s-a arătat că dispozițiile art. 136 al 8.C.P.P. impun, între altele, drept criteriu la luarea măsurii arestării preventive "pericolul social al faptei" întrucât gradul acestuia este indicator al gravității afectării ordinii publice. Or, activitatea infracțională pentru care sunt cercetați inculpații prezintă un grad sporit de pericol social. De altfel, Curtea Europeană a statuat, cu valoare de principiu, că nivelul de certitudine al probelor pe care se întemeiază decizia referitoare la măsura arestării preventive nu poate și nu se impune a fi tot atât de ridicat precum în cazul soluționării definitive a cauzei-CEDO-cauza Murray contra Anglia.
S-a mai arătat că, deși nici unul dintre inculpați nu este cunoscut cu antecedente penale și beneficiază de circumstanțe personale favorabile, la aprecierea pericolului pe care îl poate crea lăsarea lor în libertate, instanța trebuie să aibă în vedere și celelalte criterii prev. de art. 136 acceptate C.P.P. și de CEDO.
Propunerea a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 23 din Constituția României și art.155 și următoarele din
C.P.P.În probațiune a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. 2585/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, precum și propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, prima instanță a reținut următoarele:
Prin ordonanța nr. 2585/P/2008 din data de 07.04.2009 Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 248.pen. rap. la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen.; art. 289.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen, art. 26.pen. rap. la art. 215 al. 2,3,5 pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art.26 pen. rap. la art. 291.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 323.pen. cu aplic. art. 33 lit. a pen. și respectiv pentru săv. infr. prev. de art. 215 al. 2,3,5 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 26.pen. rap. la art. 289.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 291.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 290.pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art.293 pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 323.pen. cu aplic. art. 33 lit. a pen. constând în aceea că în perioada 2006-2008, inculpata, lucrător în cadrul SPCLEP T, cu atribuții de preluare și prelucrare a documentelor în vederea eliberării cărților de identitate cu date de stare civilă ale persoanelor, a emis mai multe astfel de cărți de identitate false celorlalți inculpați care au folosit aceste identități false, au deschis societăți comerciale și au contractat numeroase credite.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, la aceeași dată, s-a adresat Tribunalului Timiș cu propunere de luare a măsurii arestării preventive față de inculpați, apreciind că față de aceștia sunt incidente dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Tribunalului Timiș, prin încheierea penală nr. 46/CC/07.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 29 de zile, măsură care a fost prelungită prin încheierea penală nr. 56/CC/04.05.2009 pronunțată în dosarul nr-, până la data de 02.06.2009 inclusiv.
La luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, judecătorul a constatat că propunerea de arestare preventivă se întemeiază pe existența, în privința inculpaților a cazului prev de art 148 alin 1 lit f C.P.P. potrivit căruia, măsura arestării preventive poate fi luată dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
S-a constatat că unele din infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații prevăd pedeapsa închisorii mai de 4 ani.
Curtea Europeană, verificând temeiurile de arestare din dreptul intern în respectarea art. 5 paragr. 3 din Convenție - a apreciat asupra caracterului rezonabil al detenției preventive, acceptând doar anumite temeiuri din cele invocate de statele membre. Astfel, detenția este justificată doar dacă se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concret, pentru fiecare caz în parte: pericolul de săvârșire a unor noi infracțiuni - Hotărârea Matznetter Austriei/ 10.11.1969, pericolul de distrugere a probelor - Hot. Wemhoff Germaniei/27.06.1968, riscul presiunii asupra martorilor -Hot. Letellier Franței/26.06. 1991, pericolul de dispariție al inculpatului - Hot. Neumeister Austriei/27.06.1968 sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică - Hot. Letellier Franței/26.06. 1991, context în care judecătorul a apreciat că, în speța dedusă judecății, în privința inculpaților planează pericolul de a fi tulburată ordine publică.
. prin ordine publică acea caracteristică a unei societăți în care domină siguranța, securitatea, respectul față de drepturile cetățenilor și care presupune existența unor măsuri care să asigure funcționarea normală a sistemului, menținerea liniștii cetățenilor și a respectării drepturilor acestora, judecătorul a apreciat că pericolul concret pentru o asemenea ordine publică, dovedit cu probele de la dosar, există și impune luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive.
Totodată, au fost avute în vedere și dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența în materie ( cauza Letellier contra Franței), în sensul că arestul preventiv al unei persoane se impune în vederea protejării ordinii publice, atunci când, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, activitatea infracțională poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.
Potrivit dispozițiilor art. 155.C.P.P. în cursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Având a se pronunța asupra cererii de prelungire a masurii arestarii preventive luata de cei 6 inculpati prin raportare la motivele avute in vedere la luarea, respectiv prelungirea initiala a masurii privative de libertate, prima instantă a facut urmatoarele constatari:
Cei 6 inculpati sunt acuzati de savarsirea mai multor infractiuni printre care infractiunea prev de art 215 alin 2,3, 5 cod penal si pentru care legea prevede o pedeapsa de la 10 la 20 de ani, infractiunea prev de art 248 raportat la art 13 indice 2 din Legea 78 /2009 in ce o priveste pe inculpata pentru care legea prevede o pedeapsa de la 3 - 15 ani si art 323 cod penal cu o pedeapsa de la 3 la 15 ani. S-a retinut, in esenta, prin actele de acuzare, ca inculpata, avand calitatea de functionar SPCLEP T, cu atributii in vederea preluarii de date si eliberarea de carti de identitate, a eliberat mai multe carti de identitate false pentru ceilalti inculpati, carti de identitate pe care acestia din urma le-au folosit pentru obtine credite de la mai multe unitati bancare, atat in calitate de persoane fizice cat si in numele unor societati comerciale infiintate tot pe baza documentelor falsificate. Activitatea infractionala s-a desfasurat in perioada 2006 -2008, din probatoriul administrat rezultatand ca aceasta a fost coordonata de inculpata.
Aceasta a recunoscut in procurorului, precum si in judecătorului ca, inspirata de o greseala produsa in actul sau de identitate, convins-o pe inculpata cu care s-a împrietenit sa o ajute sa obtina carti de identitate false cu care ulterior sa poate contractata credite intrucat avea nevoie de bani sa-si sustina material un var bolnav de cancer.
Inculpatii si sunt parintii inculpatei si au fost de acord sa se implice in activitatea infractionala initiata de fiica lor, acceptând sa se prezinte la ghiseul inculpatei pentru a le face fotografii si acte de identitate pe baza unor nume nereale si apoi sa solicite si sa obtina credite bancare in cuantum foarte sub aceasta identitate. De asemenea acestia au acceptat sa participe in calitate de asociati, sub identitate falsa, la unele din societatile comerciale infiintate cu ajutorul inculpatei in numele carora sa obtina de asemeni credite bancare.
In acelasi context, inculpata a apelat la ajutorul prietenei sale care a acceptat sa isi dea identitate falsa si sa obtina credite bancare de la BCR, Post, Banca, iar sumele de bani sa le puna la dispozitia prietenei sale. Aceasta inculpata declara ca inculpata i-a solicitat sa ia un credit in numele sau, dar intrucat aceasta avea deja credite contractate, a acceptat propunerea inculpatei, în sensul de a apela la ajutorul inculpatei care i-a facut si acesteia o carte de identitate falsa.
Inculpatul este verisor cu inculpata si acesta sustine ca era strâmtorat din punct de vedere financiar datorita faptului ca fratele sau era bolnav de cancer. In acest context a fost convins de inculpata si de parintii acesteia că ar fi o solutie de a obtine bani, respectiv modalitatea de a beneficia de credite bancare pe baza unei identitati nereale. Si acest inculpat s-a prezentat la inculpata care i-a eliberat doua carti de identitate pe un nume fals si a obtinut astfel un credit in suma de 180 milioane de lei vechi.
Prima instantă a observat ca la luarea masurii arestarii preventive s-au avut in vederea probele evidentiate mai sus, pozitia de recunoastere a inculpatilor, si care initial nu au fost confirmate si de declaratia inculpatei, aceasta negand savarsirea faptelor. Ulterior arestarii preventive, prin declaratia data la data de 10 04 2009 inculpata isi modifica declaratia, iar noua sa declaratie se coroboreaza cu declaratia inculpatei si a celorlalti inculpati sub aspectul modalitati concrete de savarsire faptelor, singura contradictie fiind cea legata de primirea unor sume mari de bani de catre inculpata in schimbul serviciului facut inculpatei. De asemenea in aceasta declaratie inculpata aduce precizari si amanunte legate de modalitate concreta de savarsire a faptelor, amanunte care nu ar putea fi cunoscute in situatia in care nu ar fi participat la activitatea infractionala. Prima instantă a stabilit ca sustinerile acestei inculpate, care alaturi de participat la intreaga desfasurare a activitatii infractionale prezinta deosebita relevata sub aspectul determinarii imprejurarilor de fapt ce au stat la baza invinuirii. Aceasta recunoaste ca s-a imprietenit cu inculpata, care i-a propus sa elibereze carti de identitate false cu scopul obtinerii de credite, relatand totodata ca hotararea de a elibera astfel de carti de identitate precum și alegerea numelui erau luate prin decizia lor comună, iar CNP-ul era creat de inculpata. De asemenea inculpata relateaza despre modalitatea tehnica, respectiv operațiunile pe care le desfășura în vederea creării și eliberării actelor de identitate false. Declaratia acestei inculpate evidentiaza de asemenea faptul ca ceilalti inculpati nu au avut un rol decisiv in conceperea activitatilor ilicite enuntate de acuzare in conditiile in care activitatea pretinsei asocicieri a fost coordonata de inculpata si sustinuta de inculpata .
Din coroborarea acestor declaratii cu inscrisurile de la dosar, prima instanță si-a format părerea ca temeiurile avute in vederea initial la luarea masurii de inculpatii, si s-au modificat in sensul ca, in ceea ce priveste pericolul concret pe care l-ar prezenta lasarea lor in liberate nu mai subzista. Chiar daca infractiunile care se imputa inculpatilor sunt infractiuni grave, simpla gravitate a faptelor nu mai justifica, in prezent, lipsirea de libertate a acestora. Prima instanță a stabilit ca probatoriul de mai sus evidentiaza imprejurarea ca acesti patru inculpati, datorita relatiilor pe care le au cu inculpata, s-au lasat antrenati in activitatea infractionala conceputa de aceasta si inculpata iar daca la luarea masurii arestarii preventive, o eventuala reacție particulara a opinie publice de conduita infracționala a acestora era justificata in prezent, dupa 60 zile de detentie aceasta nu se mai justifica.
Așa cum s-a exprimat CEDO in cauza Letellier contra Frantei, "datorita gravitatii si reactiei publicului la savarsirea lor, unele infractiuni pot da nastere la tulburari de natura sociala care sa justifice arestarea, cel putin o anumita perioada. Totusi, acest motiv poate fi privit ca intemeiat si suficient doar daca este bazat pe aspecte de fapt care duc la concluzia ca punerea in libertate a acuzatului ar tulbura grav ordinea publica. Arestarea poate fi legitima doar daca ordinea publica este efectiv amenintata."
Prima instantă a apreciat ca in prezent, dupa trecerea unei perioade de timp, acea amenințare la adresa ordinii publice ce rezulta din însăși gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatilor s-a diminuat. Totodata, prima instantă a retinut contributia mai redusa a acestor inculpati la savarsirea faptelor, imprejurarile concrete in care s-au implicat in derularea acestei activitati respectiv fiind convinsi de inculpata care -a influențat, profitând de vulnerabilitățile lor familiale, financiare și umane, lipsa antecedentelor penale si varsta in ceea ce îi priveste pe inculpatii si.
Prima instanță a stabilit pe baza acestor elemente că lasarea in libertate a inculpatilor de mai sus nu reprezinta in sine o amenintare pentru societate si, de temeiul de drept avut in vederea la luarea masurii arestarii preventive, respectiv art 148 lit f coc pr pen, savarsirea infractiunilor in sine nu mai reprezinta un motiv intemeiat si suficient pentru a prelungi masura privativa de libertate luata de acestia.
De asemenea, prima instanță a remarcat faptul ca acuzarea nu evidentiat pentru fiecare inculpat in parte care sunt considerentele care justifica, in continuare, pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a acestuia.
Modalitatea de savarsire a faptelor, caracterul organizat al activitatii acestora, prejudicial crescut sunt aspecte cu caracter general care caraterizeaza intreaga activitatea infractionala a pretisei asocieri, dar nu sunt suficiente pentru a proba pericolul pe care l-ar prezenta lasarea in libertate fiecaruia dintre inculpati.
inculpatii sunt acuzati de participarea la savarsirea infractiunii unice de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, prev de art 215 alin 5 cod penal cu aplicarea art 41 alin 2 cod penal, aceste consecinte grave fiind determinate de cuantumul ridicat al prejudiciului produs mai multor unitati bancare, prin cumularea mai multor acte materiale de obtinere de credite bancare prin inducerea in eroare a acestora. Prima instanță stabilit ca in aprecierea pericolului pentru ordinea publica a fiecaruia dintre inculpati nu este lipsit de relevanta numarul de acte materiale la care a participat fiecare din acesti inculpati si daca acestia aveau cunostinta de intinderea activitatii infractionale a pretisei asocieri in conditiile in care acuzarea isi intemeiaza propunerea pe caracterul organizat al faptelor. Ori probatoriul, completat prin precizările făcute de inculpata, evidentiaza imprejurarea ca inculpata si inculpatul au participat doar la unul respective 3 acte materiale, neavand cunostinta de caracterul organizat al acestei activitati. Pe de alta parte, inculpatii si, desi au acceptat sa participe la mai multe acte materiale, au fost in permanenta asistati de fiica lor ceea ce denota faptul ca, datorita relatiei de afectiune dintre ei si fiica lor, au acceptat de fiecare data propunerile acesteia.
de considerentele expuse prima instanță a stabilit ca motivele care au fost avute in vederea la luarea masurii arestarii preventive se mentin doar in ceea ce le priveste pe inculpatele si, care au recunoscut si descris in mod detaliat modalitatea de savarsire a faptelor, aratand totodata ca sunt initiatoarele respectiv coordonatoarele activitatii ilicite descrise, motiv pentru care cu privire la aceste doua inculpate s-a admis propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul T si s-a prelungit masura arestarii preventive pe o perioada de 30 zile.
In ceea ce priveste ceilalti inculpati, așa cum s-a relatat mai sus, prima instantă constatat ca s-au modificat temeiurile avute in vederea la luarea masurii, in conditiile in care s-a probat faptul ca participarea acestora la savarsirea faptelor a fost mai redusa, iar pericolul concret al faptelor savarsite nu mai reprezinta un temei suficient pentru a mentine starea de detentie a inculpatilor.
de inculpatii, prima instantă stabilit insa ca este justificata inlocuirea masurii arestarii preventive cu alta masura restrictiva de libertate, respectiv interdictia de a parasi tara, pentru a se asigura prezenta inculpatilor la organele judiciare si un control judiciar asupra acestora, tocmai plecand de la gravitatea infractiunilor in sine. Astfel, prima instantă a dat eficienta cererii formulate de acesti inculpati prin aparatori si in consecinta, a dispus in baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatii, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pe un interval de 30 zile.
În temeiul art. 1451alin. 2 Cpp raportat la art. 145 alin. 11și alin. 12lit. c Cpp, au fost obligati inculpații, ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara să respecte obligațiile prevăzute în acest articol.
S-a atras atenția inculpaților, asupra dispozițiilor art. 145 alin. 22Cpp, conform cărora în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii de a nu părăsi țara sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de inculpați măsura arestării preventive.
S-a dispus comunicarea unei copii a prezentei încheieri către poliția în a cărei rază teritorială locuiesc inculpații, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră.
In ce priveste inculpata s-a dispus respingerea propunerii pentru aceleasi considerente arate mai sus, prima instanță stabilind ca aceasta nu a formulat o cerere de înlocuire a masurii arestarii preventive cu o alta masura din cele prev. de art. 136 cod pr pen si neluându-se in discutie din oficiu o astfel de cerere.
În temeiul art. 139 alin. 1 Cpp, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, formulate de apărătorii aleși ai inculpaților și.
Împotriva încheierii penale nr.73/CC/29.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, inculpații și.
Parchetul în motivarea recursului a arătat că încheierea penală recurată este netemeinică deoarece instanța de fond a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, în ceea ce o privește pe inculpata și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, cu cea a obligării de a nu părăsii localitatea pentru inculpații, și, în condițiile în care temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, existând în continuare temeiul prev.de art.148 lit.f S C.P.P.-a mai arătat că în continuare subzistă pericol concret pentru ordinea publică, cu privire la acești inculpații, solicitându-se în final admiterea recursului, casarea încheierii recurate și prelungirea duratei arestării preventive pentru cei patru inculpați arătați mai sus.
Recursul formulat de inculpata, a fost motivat prin prisma faptului că aceasta nu ar prezenta nici un pericol pentru ordinea publică, lăsarea în libertate nu ar conduce la zădărnicirea aflării adevărului și nu ar conduce la influențarea bunului mers a procesului penal, recunoscând faptele reținute în sarcina ei, solicitând în final admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Inculpata a depus concluzii scrise, cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, prin apărătorul său ales, în care a solicitat admiterea recursului și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, văzând că inculpata a recunoscut și regretat fapta comisă, că are vârsta de 49 de ani, are un copil minor în întreținere, că își îngrijește mama învârstă și bolnavă de diabet, iar datorită absenței inculpatei de la domiciliu familia sa este lipsită de sprijin. De asemenea, s-a mai arătat că punerea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol social concret, deoarece nu mai deține la această dată funcția care i-a permis săvârșirea infracțiunilor, nemaifiind angajată în cadrul SPCLEP.
Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.3856alin.3 C.P.P. instanța constată că recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpații și, sunt nefondate, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Având la dispoziție întregul material de urmărire penală, instanța apreciază că Tribunalul Timișa făcut o analiză temeinică a întregii stări de fapt care s-a conturat până în prezent, a situației celor șase inculpați, față de care s-a luat măsura arestării preventive și a ajuns la o concluzie corectă și echitabilă că se impune prelungirea duratei arestării preventive doar a inculpaților, respectiv, având în vedere că cele două inculpate au avut un rol decisiv în derularea întregi activități infracționale, de care sunt acuzați cei șase inculpați, de către organele de urmărire penală, pentru săvârșirea unor infracțiuni. Practic inculpata a inițiat și a implicat pe membrii familiei sale, și, părinții acestei inculpate, care însă au fost de acord să se implice în această activitate infracțională, prezentându-se la ghișeul inculpatei, pentru a le face fotografii și acte de identitate, pe baza unor nume nereale și apoi au solicitat credite bancare sub această identitate, și de asemenea au participat în calitate de asociați, sub identitate falsă, la unele din societățile comerciale înființate cu ajutorul inculpatei, în numele cărora să obțină alte credite bancare. De asemenea, aceeași inculpată, respectiv, a implicat-o pe prietena sa, în aceeași activitate infracțională, aceasta acceptând să-și dea o identitate falsă și să obțină credite bancare de la mai multe bănci, iar aceste sume de bani le-a pus la dispoziția prietenie sale. Aceeași inculpată, l-a implicat pe verișorul său, inculpatul, care se pare că era strâmtorat din punct de vedere financiar, datorită faptului că fratele său era bolnav de cancer și a fost convins de inculpată că ar fi soluție de obținere a banilor solicitarea de credite bancare pe baza unei identități nereale, obținând un credit de 180 milioane lei vechi.
Din coroborarea tuturor probelor existente la dosar și reținerea stării de fapt în mod corect pentru fiecare inculpat în parte, instanța de fond în mod judicios a reanalizat și situația fiecărui inculpat în parte, sub aspectul măsurii arestării preventive, prelungind măsura arestării preventive față de inculpații cu implicarea cea mai în activitatea infracțională, respectiv inculpata care a fost promotorul întregii activități infracționale și inculpata, fost funcționar în cadrul SPCLEP, persoana fără de care nu putea fi derulat întregul șir infracțional.
Din noile declarații date în cauză, în special de inculpata, a rezultat că inculpații, și, au avut un rol mai redus în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor reținute de către organele de urmărire penală și în aceste condiții se poate susține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, față de acești inculpați, s-a modificat, chiar dacă în continuare acestora se impută săvârșirea unor infracțiuni grave, se poate concluziona că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune aplicarea unor măsuri preventive, mai puțin severe, cum ar fi măsura obligării de a nu părăsi țara, în ceea ce-i privește pe inculpații, care sunt și persoana în vârstă, respectiv urmând a fi supuși unor măsuri de supraveghere, de către organele competente iar în cazul nerespectării acestor obligații impuse se va lua din nou măsura arestării preventive.
Din examinarea întregului material probator, administrat până în prezent, rezultă că dintre cei șase inculpați urmăriți penal, numita, a avut implicarea cea mai redusă în întreaga activitate infracțională, aceasta neobținând vreun profit pentru sine și văzând această stare de fapt și poziția procesuală a acesteia, s-a apreciat în mod just, că nu se mai impune menținerea vreunei măsuri preventive față de aceasta.
Față de această situație, soluția Tribunalului Timiș apare ca una justă și echitabilă, reliefând implicarea fiecărui inculpat în activitatea infracțională realizată de aceștia, care nu este negată de către inculpați, în această modalitate aplicându-se o măsură preventivă raportat la dimensiunea faptelor de care sunt acuzați și care să poată să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Recursul parchetului, în opinia instanței de recurs, este nefondat, deoarece se solicită prelungirea în continuare a stării de arest, a tuturor inculpaților, fără să se țină cont de implicarea fiecărui inculpat în parte, la această activitate infracțională, realizată în colectiv. S-a mai menționat în motive de recurs a parchetului, că temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu s-ar fi modificat însă, acest lucru nu rezultă din probele dosarului, deoarece în acest moment procesual dimensiunea situației unora dintre inculpați s-a mai schimbat prin cristalizarea implicării lor, în activitatea infracțională și astfel s-a putut reconsidera și măsurile preventive față de unii dintre inculpați.
Cu privire la recursurile formulate de către inculpații și, instanța apreciază că măsura arestării preventive, luată față de aceste inculpate, este necesară a fi menținută având în vedere că acestea au avut rolul determinant în demararea, derularea și menținerea activității infracționale, în care au implicat și alte persoane, în general membri de familie a inculpatei, în situația acestor inculpate s-au menținut temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive, fiind în continuare îndeplinite condițiile prev.de art.143 și 148 lit. f C.P.P. punerea în libertate a acestor inculpate prezentând pericol concret pentru ordinea publică, interesul general al societății fiind prioritar față de interesul particular al inculpatelor, ca acestea să fie cercetate în stare de libertate.
Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța urmează să respingă ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, inculpații și.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 și 3.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, inculpații și împotriva încheierii penale nr.73/CC/29.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpații și la câte 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
În baza art.192 al.3 p Cod Penal celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 01 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER
- -
: GB/10.06.2009
Dact: 2 exempl/03 Iunie 2009
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
