Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 78/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.78/
Ședința publică de la 01 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA;
- inculpatul - deținut în Arestul C, împotriva încheierii de ședință nr.84 din data de 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect prelungire măsură arestare preventivă.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat și intimat, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului, apreciază că hotărârea atacată este netemeinică în primul rând sub aspectul cuantumului perioadei pentru care a fost prelungită această măsură - respectiv 10 zile. S-a apreciat și în considerentele hotărârii, că reaudierea, confruntarea inculpaților și a martorilor, testarea poligraf, obținerea de relații de la autoritățile judiciare italiene s-ar putea efectua toate aceste mijloace de probă într-un interval mai scurt de 30 de zile. Având în vedere împrejurarea că în cauză mai sunt de efectuat mai multe probatorii un interval acordat de instanță de 25 de zile ar fi fost suficient pentru finalizarea urmăririi penale. Solicită a se observa că probatoriile administrate sunt consistente, chiar instanța de fond vorbește despre necesitatea efectuării testului poligraf pentru inculpați ca și confruntările între inculpați și martori, situație în care într-un timp așa scurt, de numai 10 zile va fi aproape imposibil să se efectueze. Solicită prelungirea acestui interval pentru a se da posibilitatea procurorului de caz să administreze aceste probe.
Inițial s-a dispus arestarea inculpatului în lipsă, s-a sustras, a părăsit teritoriul României, ulterior a revenit, timp în care au fost administrate probatorii, au fost audiați martori, s-au solicitat relații de la Serviciul de Medicină Legală, inclusiv inculpații au solicitat suplimentarea raportului de expertiză medico-legală privind pe părțile vătămate, astfel încât, nu se poate susține că ar fi rămas în nelucrare cauza.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond admiterea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat și intimat învederează instanței că cererea de probatorii constă în efectuarea testului pentru a determina un comportament simulat al inculpaților, cerere care fost formulată încă de la începutul lunii aprilie, însă procurorul a trecut peste această probă. Din data de 8 mai 2009 în prezenta cauză nu s-a mai efectuat nici un act de cercetare penală, ori trebuia să se facă acest lucru într-un termen rezonabil mai fiind de efectuat reaudieri, confruntări.
Această perioadă de pasivitate nu poate fi trecută cu vederea și să se dispună prelungirea măsurii arestării preventive în continuare pentru încă 30 de zile. Un alt argument în susținerea cererii de respingere a recursului declarat de procuror îl constituie încălcarea principiului privind termenul rezonabil.
Solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, ca nefondat, cererea de prelungire a măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile fiind de asemenea nefondată.
Cu privire la recursul declarat de inculpat solicită a se observa că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă. Nu pot fi reținute dispozițiile art.148 lit.a) Cod procedură penală, întrucât nu sunt dovezi din care să rezulte că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, acesta s-a prezentat din proprie inițiativă. Susține că inculpatul este nevinovat și că a fost provocat de membrii familiei. În niciun caz inculpatul nu a fugit din țară pentru a se sustrage urmăririi penale.
Solicită a se aprecia comportamentul organului de cercetare penală. A fi ținut în stare de arest încă 10 zile, apreciază că este o măsură excesivă, iar lăsat în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Din declarațiile martorilor propuși de inculpat rezultă situația opusă față de cea a membrilor familiei. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului, învederează instanței că la fila 5 alin. ultim din hotărâre, instanța fără a analiza fondul cauzei face precizări cu privire la indiciile existente cu privire la existența inculpatului la locul faptei, împrejurarea dacă a folosit sau nu un cuțit, sunt împrejurări care nu mai pot fi supuse criticilor. Acestea au fost avute în vedere la cererile ulterioare de prelungire, ce au fost soluționate și rămase definitive prin decizii ale Curții de Apel Constanța. Solicită respingerea recursului declarat de inculpatul.
concluzii de respingere a recursului formulat de inculpatul, ca nefundat.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat și intimat, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
- CURTEA -
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință nr.84 din data de 30 iunie 2009, Tribunalul Constanțaa admis, în baza art.155 și urm. Cod procedura penala, ca fondată, propunerea formulată de Parchetul De Pe Lângă Tribunalul Constanța si, a prelungit măsura arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 10 zile, de la 02 iulie 2009 și până la 11 iulie 2009 inclusiv.
Pentru pronunțarea soluției, instanța a reținut următoarele:
Prin adresa nr.759/P/2009 din 30.06.2009, parchetul de pe lângă Tribunalul Constanțaa solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la "omor calificat" prev. de art.2o cod penal raportat la art.174-175 lit.i) cod penal și de "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice" prev. de art.321 al.2 cod penal ambele cu aplic. art.33 lit.a) cod penal.Prin aceea că în ziua de 21.03.2009, în jurul orelor 12.00, împreună cu alte persoane pe fondul unei stări conflictuale și al consumului de alcool a provocat scandal public în orașul M la intersecția străzilor și 1 Mai, tulburând grav ordinea și liniștea publică și, totodată, a aplicat mai multe lovituri de cuțit victimelor și - fiul, cauzându-le acestora leziuni abdominale cu corpuri tăietoare, înțepătoare - posibil cuțit, ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile, punându-le viața în pericol prin hemoperitoneu consecutiv deoarece rmărirea penală nu a fost finalizată, urmând a fi completată cu următoarele acte: reaudierea inculpaților și învinuiților, confruntări între părți și unii martori pentru lămurirea unor contradicții, stabilirea calității de parte civilă a Spitalului Județean C, obținerea constatărilor medico-legale pentru a stabili dacă leziunile au fost produse cu unul și același obiect tăietor-înțepător; administrarea probelor solicitate de avocații părților prin cererile atașate la dosarul cauzei; prezentarea materialului de urmărire penală și întocmirea actului de sesizare a instanței.
Analizând actele și lucrările dosarului, în cauză, se mențin în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Astfel, există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul s-a aflat la locul și în timpul incidentului care s-a finalizat cu vătămarea corporală a numiților și, că a fost implicat în acest incident și că a folosit un cuțit provocând leziunile de violență celor două părți vătămate. În același timp, actele medico-legale confirmă faptul că leziunile prin tăiere/înțepare au pus în primejdie viața persoanelor vătămate, iar obiectul vulnerant și zona vizată confirmă încadrarea juridică stabilită de procuror.
Aspectele contradictorii relatate de persoanele audiate nu sunt de natură a înlătura probele și indiciile temeinice arătate mai sus, ci necesită o interpretare și administrare aprofundată a mijloacelor de probă.
La acest moment cazul prevăzut de art. 148 lit. a) cod procedură penală, avut în vedere inițial, nu se mai susține, întrucât inculpatul s-a prezentat din proprie inițiativă organelor de poliție, spre a se executa mandatul de arestare preventivă, iar probele propuse în apărare reflectă faptul că este interesat în a -și susține nevinovăția, și nu de a se sustrage urmăririi penale.
În ce privește cazul prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică derivă din modul de săvârșire a faptei, de urmările grave produse, de valoarea socială lezată, toate acestea fiind de natură a alarma în mod serios cetățenii aflând că o persoană cercetată pentru infracțiuni contra vieții, este lăsată în libertate.
Propunerea parchetului referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului este în parte întemeiată, în sensul că se justifică această prelungire pentru administrarea unor mijloace de probă care să lămurească situația de fapt, însă această prelungire nu se impune a fi acordată pe o perioadă de 30 de zile.
Astfel, se apreciază că reaudierea inculpaților și învinuiților, a unor martori, audierea unor noi martori propuși de inculpați, precum și confruntările între persoanele ale căror declarații se contrazic, sunt de natură a contribui la stabilirea corectă a adevărului, iar în acest scop, măsura arestării preventive, prelungită în continuare, este de natură a preveni denaturarea unor declarații, prin punerea de acord a persoanelor care au un interes procesual comun.
Aceste activități de probațiune însă, și în special cele care privesc participarea nemijlocită a inculpatului, pot fi realizate într-o perioadă mai scurtă de timp, și totodată se impun fi realizate cu celeritate, având în vedere că situația de fapt, contribuția inculpatului arestat la incident și la lezionarea victimelor, apărările sale referitoare la eventuala legitimă apărare, nu au fost pe deplin lămurite. Ori, în condițiile în care apărările inculpatului s-ar confirma, măsura arestării preventive nu și-ar mai găsi justificarea, astfel încât cercetarea penală se impune a fi realizată cu prioritate.
Se are în vedere și faptul că prelungirea anterioară a măsurii arestării preventive s-a dispus pe o perioadă de 25 de zile, tot pentru considerentul de a se evita prejudicierea drepturilor inculpatului ca urmare a unor probatorii incomplete, însă actele de urmărire penală nu au avansat în măsura preconizată.
De asemenea, se mai are în vedere că în parte, temeiurile probatorii care au atras măsura arestării preventive a inculpatului se constituie din declarațiile grupului familiei, grup care are interese procesuale opuse celui al inculpatului arestat, atât pentru a evita acuzația de ultraj contra bunelor moravuri, cât și ca o atitudine îndreptată împotriva celor care au provocat vătămări grave unor membri ai familiei lor. în consecință, declarațiile acestora trebuie evaluate cu deosebită atenție, și verificate prin alte procedee probatorii, în acest context putând apare răsturnări de situație care să conducă la concluzia lipsei de temei a măsurii arestării preventive.
Inculpații au propus, printre altele, detectarea eventualului comportament simulat al lor și al persoanelor care au dat declarații contradictorii, detectare care, chiar dacă nu constituie mijloc de probă în procesul penal, nu este lipsită de orice eficiență, câtă vreme oferă indicii organului de urmărire penală, în sensul de a insista asupra declarațiilor unor persoane, sau asupra unor anumite confruntări, etc. și de a dovedi veridicitatea sau falsitatea lor.
Deci, o perioadă de 10 zile de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului este suficientă pentru a se administra mijloacele de probă indicate de procuror care necesită participarea nemijlocită a inculpatului, precum și mijloacele de probă propuse de inculpat, inclusiv detectarea comportamentului simulat sau nu al acestuia, ce impune prezența sa, urmând a admite propunerea în aceste limite.
Împotriva hotărârii, in termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și inculpatul au declarat recurs motivând, primul că perioada acordată este insuficientă, iar inculpatul că nu se mai justifică o nouă prelungire.
Criticile sunt neîntemeiate.
Potrivit art.155 alin.(1) Cod procedura penala, arestarea inculpatului poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Mijloacele de probă administrate, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșă foto, proces verbal de prezentare pentru recunoaștere din fotografii,declarațiile martorilor, actele medico-legale și procese verbale de concluzii provizorii medico-legale, declarațiile inculpaților și învinuiților implicați în conflict, procese verbale de confruntare între părți, oferă la acest moment indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă in sensul art.681cod procedura penala că inculpatul a comis fapte de natură penală, respectiv prev. de art.2o cod penal raportat la art.174-175 lit.i) cod penal, art.321 al.2 cod penal cu aplic. art.33 lit. a) cod penal, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.143 Cod procedura penala.
Totodată, subzista si temeiul prevăzut de art.148 alin.1 lit. f) Cod procedura penala, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică determinat de modul și împrejurările comiterii faptelor, de urmările produse, valorile sociale cărora li s-a adus atingere, rezonanța socială a acestui gen de fapte de natură să determine în rândul colectivității un sentiment de insecuritate, care impun organelor judiciare o reacție prompta, dar temporizata in timp in consens cu durata rezonabila prevăzută de art. 5 din Convenție, această durată nefiind la acest moment depășita, inclusiv prin mijloacele procesual penale, pentru a asigura respectarea imperativului ordinii publice.
Apărările inculpatului nu sunt confirmate in prezent de probe.
Cum urmărirea penala nu a fost finalizata, administrarea probelor invocate de procuror fiind utila cauzei, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune in continuare privarea de libertate a inculpatului recurent, dar așa cum a reținut și prima instanță, numai pentru o perioadă de 10 zile suficientă pentru efectuarea ultimelor acte de urmărire.
In consecința, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursurile sunt nefondate si, in baza art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală, vor fi respinse.
În baza art. 192 alin.(2) cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală;
Respinge recursurile penale declarate dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși inculpatul - fiul lui și, născut la 26.03.1976, împotriva încheierii de ședință din data de 30 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.309 alin. ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.2 ex./2.07.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE -
Dosar nr-
Data: 2 iulie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul de urmărire penală nr.759/P/2009, privind pe inculpatul.
Dosarul are 2 volume.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
- - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE -
Dosar nr-
Data: 2 iulie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul de urmărire penală nr.759/P/2009, privind pe inculpatul.
Dosarul are 2 volume.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
- - - -
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Viorica Lungu
