Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 91/2008. Curtea de Apel Pitesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 91/

Ședința publică din 19 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător

JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru

Judecător: - - -

Grefier: - -

- Biroul Teritorial Vâlcea este reprezentat prin

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații,fiul lui și al lui, născut la 28 1977,fiul lui și al lui, născut la 25 August 1983,fiul lui și al lui, născut la 01 Februarie 1981,fiica lui și a lui, născută la 14 August 1984,fiul lui și al lui, născut la 22 1977,fiul lui și al lui, născut la 23 Februarie 1985,fiul lui și al lui C, născut la 21 1981,fiul lui G și al lui, născut la 01 1980,fiul lui și al lui, născut la 01 Martie 1968,fiul lui și al lui, născut la 01 Octombrie 1977),fiul lui și al lui A, născut la 08 Ianuarie 1980,fiul lui și al lui A, născut la 16 1983,fiul lui și al lui, născut la 26 1986și,fiul lui și al lui, născut la 22 Ianuarie 1982, toți aflați în stare de arest, împotriva încheierii de ședință nr.71 din 16 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții

inculpați în stare de arest și asistați de avocați aleși astfel: - asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat -, asistat de avocat, asistată de avocat, - asistat de avocat, asistat de avocat, - asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat, asistat de avocat, - asistat de avocat și - asistat de avocat.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorilor aleși ai inculpaților să ia legătura cu a, întrucât sunt în stare de arest.

De asemenea, curtea, pune în vedere inculpaților prevederilor art. 70 din Codul d e procedură penală, dreptul la tăcere și dreptul de a da declarație, atrăgându-le atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.

Recurenții inculpați, și, având pe rând cuvântul arată că nu dau declarații în fața instanței de recurs.

Recurentul inculpat precizează că este de acord să dea declarație.

Curtea, procedează la ascultarea inculpatului, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.

Avocat - apărător ales al recurentului, depune la dosar acte.

Avocat de asemenea, depune la dosar acte.

Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând părților prezente cuvântul asupra acestora.

Avocat, apărător ales al inculpaților și solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă.

Susține că, trebuie avută în vedere și situația personală a fiecărui inculpat. Redă din încheierea tribunalului cu privire la mențiunile referitoare la pericolul public pe care inculpatul îl prezintă pentru opinia publică. Arată că, așa cum rezultă din motivarea tribunalului inculpatului i se prelungește măsura arestului preventiv motivat de faptul că, fenomenul este foarte răspândit așa cum rezultă din articolele scrise în ziare. Solicită a se observa că fapta săvârșită de inculpatul este transmiterea de date în vederea efectuării altor operațiuni, respectiv transmiterea de mesaje pe telefonul mobil și atât.

Face referire și la faptul că nu s-a stabilit un prejudiciu exact pentru fiecare inculpat în parte, iar inculpații și rămân arestați pentru a se traduce diverse acte. doi inculpați sunt persoane integrate în societate fiind căsătorit și are un copil pe care nici măcar nu l-a văzut, fiind născut în timp ce inculpatul se afla în penitenciar. Inculpatul are o firmă din veniturile căreia își câștiga existența, iar în prezent fiind arestat nu și-a putut plătit contribuțiile la stat.

Solicită admiterea recursurilor, să se dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură și să se aibă în vedere și situația personală a fiecărui inculpat.

Avocat pentru inculpatul - solicită admiterea recursului și pe cale de consecință să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Apreciază că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, nu mai subzistă în cauză pentru considerentele pe care le va expune în continuare.

Susține că, la arestarea inculpatului s-a avut în vedere că această măsură se impune pentru o mai bună desfășurare a urmării penale, nedovedindu-se de către parchet "pericolul pe care îl prezintă în concret inculpatul pentru ordinea publică". Precizează că, dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală impun imperativ ca pericolul concret pentru ordinea publică să nu se confunde cu pericolul social al faptei.

Totodată, solicită a se avea în vedere și toate garanțiile pe care inculpatul le prezintă respectiv circumstanțele reale, cum ar fi faptul că nu s-au găsit sume de bani prezumate a proveni din fapte ilicite la domiciliul său în urma percheziției efectuate, este student la în B și administrează o cafenea împreună cu prietena sa, câștigându-și astfel existența.

Mai mult, instanța ar trebui să aibă în vedere și dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală privind scopul procesului penal, respectiv că, parchetul nu dovedește în nici un fel faptul că inculpatul dorește să se sustragă de la urmărirea penală, cercetarea judecătorească sau executarea pedepsei.

Astfel, instanța de fond trebuia să aibă în vedere principiul proporționalității față de faptul că interesul inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate este justificat de multiple garanții, ce reprezintă circumstanțe reale personale ale inculpatului. Susține că în încheierea atacată nu s-a precizat expres care este lezarea adusă de inculpat societății civile prin punerea acestuia în stare de libertate, chiar sub controlul unei măsuri preventive, având în vedere faptul că, în concret, nu s-a stabilit un pericol concret pentru ordinea publică, în ceea ce îl privește pe acesta. Mai arată că, menținerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpatului nu conduce decât la ruperea echilibrului și contactului cu societatea civilă și cu familia acestuia.

În continuare, mai face referire și la faptul că instanța de fond nu a fost legal sesizată cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv al inculpaților deoarece aceasta trebuia să fie semnată de procurorul de caz, însă propunerea a fost semnată de procuror șef.

Față de argumentele expuse oral în ședință precum și cele formulate în scris și depuse la dosar, solicită admiterea recursului și dispunerea revocării măsurii arestului preventiv cu consecința cercetării inculpatului în stare de libertate.

Avocat pentru recurenții inculpați -, și susține că, pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul nu trebuie confundat cu pericolul concret al infracțiunii săvârșite. Face referire la nemotivarea încheierii atacate și la dispozițiile art.155 Cod procedură penală. Tot în încheierea atacată s-a menționat și faptul că inculpatul a trimis mesaje de pe telefonul mobil, dar nu se motivează pentru fiecare inculpat în parte ce infracțiuni a săvârșit fiecare. Inițial s-a vorbit despre două grupuri infracționale, în realitate existând numai unul, mulți dintre inculpați necunoscându-se între ei.

Solicită și ca instanța să aibă în vedere situația personală a fiecărui inculpat respectiv că are întemeiată o familie și are un copil de 5 luni. A fost audiat, iar așa cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice existente la dosar, acestuia i-a fost ascultat telefonul o lună. Cu referire la inculpatul susține că, tot din probele dosarului, rezultă că acestuia nu i s-a ascultat deloc telefonul. Situația inculpatului se prefigurează astfel: locuiește în apartamentul părinților săi, iar comportamentul său a fost unul exemplar. A tF.t facultatea de și înaintate de a fi arestat a fost antrenor-jucător la o echipă de fotbal locală. Mai arată că acesta a jucat și la alte echipe importante din țară. Are atestat de antrenor și a avut o comportare foarte bună. Inculpatul are un copil minor și a dat declarații complete. I s-a percheziționat laptop-ul și tot ceea ce s-a putut demonstra este că, acest inculpat se ocupa de împrumuturi de bani.

Cu referire la toți inculpații precizează că, a sunt arestați numai pe baza unor simple interceptări ale convorbirilor telefonice, la dosar neexistând alte acte care să poate fi combătute de apărătorii inculpaților. În continuare se referă la situația inculpatului, în sarcina căruia s-a reținut că a transmis date într-o anumită perioadă de timp, dar, în realitate inculpatul a fost arestat în Franța în perioada respectivă. Solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv în ceea ce privește inculpații pe care îi apără.

Avocat - pentru recurentul, depune la dosar un proces verbal de percheziție din care rezultă că nu s-a găsit nimic la domiciliul acestuia. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv a inculpatului. În subsidiar, solicită admiterea recursului și dispunerea înlocuirii măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara. Susține că având în vedere volumul mare de acte pe care le cuprinde dosarul de urmărire, face imposibilă lecturarea acestora într-un timp atât de scurt. Precizează de asemenea că nu există elemente care să indice că s-ar impune reținerea inculpatului sau că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Mai susține și că pericolul concret trebuie demonstrat și nu precizat generic.

Referitor la situația inculpatului arată că mama inculpatului are probleme psihice, iar frații au început să se împrumute la vecini pentru a mai face față nevoilor de zi cu zi. Inculpatul era întreținătorul familiei. Având în vedere motivele expuse solicită admiterea recursului și pe fond respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii. În subsidiar solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi țara sau localitatea.

Avocat pentru recurenții inculpați și precum și pentru inculpatul substituindu-l pe avocat solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Așa cum rezultă din încheierea atacată, avocat a invocat o excepție, instanța de fond nepronunțându-se asupra acesteia nici prin minută și nici în dispozitivul încheierii. Susține că, instanța este datoare să verifice dacă se mai impune menținerea avute în vedere inițial la luarea măsurii. Mai mult, cu privire la săvârșirea faptelor, instanța de fond descrie generic faptele, analizând formal pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică.

Precizează că, în ceea ce-i privește pe inculpații și, se poate face comparația cu măsurile preventive, care nu se iau pentru furt, apreciindu-se asupra limitei maxime pentru infracțiunea de furt și a celei reținută în sarcina acestuia, legea precizând că, pericolul social al acestei infracțiuni este unul diminuat.

Cu privire la inculpata, susține că, aceasta este cercetată pentru înșelăciune astfel că se impune analizarea cu atenția a condițiilor prevăzute de lege în sensul dacă temeiurile avute în vedere inițial mai impun în continuare menținerea măsurii arestului preventiv sau dacă au intervenit temeiuri noi. În ceea ce privește situația personală a inculpatei arată că, starea de arest a acesteia i-a creat suferințe fizice și psihice, iar instanța trebuie să aibă în vedere și aceste aspecte.

Avocat pentru recurentul susține că încheierea tribunalului este una sumară considerând că trebuiau analizate în concret faptele săvârșite de fiecare inculpat. Susține că percheziția informatică s-a încheiat, s-au efectuat și expertizele, iar actele rămase de efectuat sunt unele pur tehnice care nu împiedică punerea în libertate a inculpatului. Face referire la situația personală a inculpatului, respectiv că acesta face parte dintr-o familie dezorganizată, este singurul întreținător al familiei și are și un copil minor. Mai arată și că, are rate de CEC, rate pe care nu are cine să le plătească cât timp inculpatul este arestat. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond respingerea propunerii de arestare.

Avocat apărător ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, iar pe fond punerea inculpatului în libertate. Susține că, instanța nu a fost legal sesizată, fiind încălcate prevederile art. 197 alin 2, 209 al.1 Cod procedură penală în sensul că nu există la dosar delegare pentru preluarea dosarului de către un alt procuror. Acesta nu cunoaște vreo persoană implicată în aceste infracțiuni. nu are grup și implicit nu i se poate reține această infracțiune. Mai mult, autorul sau autorii nu sunt cercetați în prezenta cauză, astfel că favorizatorul sau tăinuitorul nu poate fi cercetat, arestat sau condamnat, atât timp cât nu există autor. Referitor la părțile vătămate acestea nu există pentru.

Precizează că, inculpatul a mers la muncă în Austria sau, dar aceasta nu constituie infracțiune. A fost pus să deschidă niște conturi, banii depuși în aceste conturi neștiind ce reprezintă. Arată că, inculpatul nu a avut vreo intenție pentru săvârșirea vreunei infracțiuni și lăsarea lui în libertate nu îl va pune pe acesta în situația să ajute, din nou, acel grup din Austria. Arată că, într-o situație identică s-a aflat și inculpatul care a fost pus în libertate.

În continuare se referă la faptul că, organele de anchetă nu l-au mai audiat pe inculpatul pentru că nu mai are motive, la instanța de fond, solicitând chiar înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara. Inculpatul a dat declarații și a fost sincer recunoscând că a mers la muncă, dar că a fost păcălit, deoarece acele persoane i-au promis că îi plătesc cazarea și masa. Mai susține că, dacă inculpatul ar fi vrut să adere la vreun grup, acesta nu se mai întorcea în România. Referindu-se la mandatul european de arestare emis pe numele inculpatului, arată că a fost de acord cu trimiterea sa în Austria pentru a da declarații. Depune la dosar concluzii scrise.

Avocat pentru inculpatul -

solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de arestare a inculpatului. Situația inculpatului este una particulară, vis-a-vis de restul grupului, ca și arie geografică, acesta locuind în Bârlad. A avut un comportament bun, are familie, doi copii minori. Susține că, nu a împiedicat organele de cercetare să efectueze actele necesare. Precizează că, poate fi înlocuită măsura arestului preventiv cu o altă măsură respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Avocat, apărător ales al inculpatului - achiesează la concluziile celorlalți apărători aleși ai inculpaților. Susține că, până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care va fi condamnat inculpatul, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție. Referitor la pericolul public susține că, inculpatul nu mai prezintă un pericol și opinia publică din V nu ar fi oripilată sau stupefiată dacă acesta ar fi pus în libertate.

Arată că, în încheierea tribunalului, se copiază în totalitate propunerea parchetului. Se mai menționează că prejudiciul este unul mare, dar este presupus și până la soluționarea dosarului el nu va mai rămâne același. Mai susține și că, avocații nu au voie să-i asiste pe inculpați și nu au dreptul să facă probe, având în vedere spre exemplu că la au fost chemați la parchet în aceeași zi cu termenul de judecată de soluționare al recursului declarat de inculpați. Precizează că, inculpatul nu se încadrează și nu se regăsește printre ceilalți inculpați. Ancheta nu are cum să se îngreuneze pentru că, în prezent, nimeni nu are acces la dosar. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea spre rejudecare pentru nepronunțarea asupra excepției invocate de apărătorul unuia dintre inculpați.

Avocat insistă asupra aspectului că se poate dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.

Susține că, temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii impun în continuarea menținerea acesteia. Inculpații s-au constituit în două grupuri infracționale și au înșelat aproximativ 900 de persoane prejudicindu-i pe a cu aproximativ 400 de mii de euro. Inculpații au obținut fraudulos numărul de cont al unor cetățeni americani având roluri dinainte stabilite. În cauză sunt cercetate 100 de persoane dintre care cei 14 sunt deja arestați. S-au mai emis mandate de arestare pe numele unor inculpați, în lipsă, dar a pentru moment nu au fost găsiți.

Avocat precizează că este imposibil să fie vorba despre un număr de 900 de persoane păgubite.

Recurenții inculpați, având pe rând ultimul cuvânt, solicită următoarele:

solicită judecarea în stare de libertate. Precizează că nu a aderat la vreunul dintre grupurile infracționale. Mai mult nu îi cunoaște pe membrii grupării. Are un copil de 5 luni și nu a trimis date de transfer pe telefon.

solicită cercetarea în stare de libertate și nu prezintă pericol public.

, solicită cercetarea în stare de libertate nu prezintă pericol concret.

, de asemenea solicită cercetarea în stare de libertate pentru că nu prezintă pericol concret.

, precizează că nu face parte din nici un grup organizat. Este adevărat că s-au emis mandate de arestare pe numele unor inculpați dar a nu au fost găsiți. Mai arată și că, datorită stării de arest are dureri mari de cap, are stări de vomă și îi este rău și solicită ca instanța să aibă în vedere acesta aspecte.

susține că, măsura arestării preventive luată față de el este una grea. El nu a aderat la nici un grup infracțional și solicită cercetarea sa în stare de libertate sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara. Arată că, locuiește în localitatea și nu are cum să mai săvârșească alte infracțiuni sau să influențeze în vreun alt fel ancheta.

lasă la aprecierea instanței.

- solicită cercetarea sa în stare de libertate.

solicită cercetarea în stare de libertate, are întemeiată o familie și este întreținătorul acesteia. Are două credite dintre care unul ipotecar. Lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.

solicită cercetarea în libertate deoarece nu prezintă pericol public.

solicită cercetarea sa în stare de libertate. Susține că nu prezintă pericol concret pentru societate.

solicită cercetarea sa în stare de libertate.

- solicită cercetarea sa în stare de libertate.

- solicită cercetarea sa în stare de judecată.

CURTEA:

Deliberând, constată:

Prin încheierea de ședință nr.71 din 16 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, n baza art. 155 și urm. Cod pr.penală,s-a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - BIROUL TERITORIAL VÂLCEA și, în consecință, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile, începând cu 21.12.2008 până la 19.01.2009, inclusiv, față de inculpații:

-, fiul lui și, născut la data de 01.10.1977 în Râmnicu V, domiciliat în aceeași localitate-, -. A,.14, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 28.09.1977 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în aceeași localitate,-, -. B,. 15, județul V, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 25.08.1983 în Râmnicu V, județul V, domiciliat în aceeași localitate,-, -/2,. C,. 7, județul V, CNP -, aflat în Arestul A;

-, fiul lui și, născut la data de 01.02.1981 în Râmnicu V, domiciliat în Râmnicu V,-, -3,.H,.17, județul V, CNP -, aflat în Arestul A;

-, fiica lui și -, născută la data de 14.08.1984 în Râmnicu V, județul V, domiciliată în aceeași localitate, Calea lui nr.142,.2,.C,.5, județul V, CNP -, aflat în Arestul A;

-, fiul lui și, născut la data de 22.11.1977, în comuna, județul V, domiciliat în sat Ciutești, comuna, județul V, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 23.02.1985 în municipiul Reșița, județul C S, domiciliat în municipiul Reșița,-.1,.1,.4, județul C S, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și C, născut la data de 21.09.1981, în Râmnicu V, județul V, domiciliat în B,-,.57,.C,.23, sector 6, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 08.01. 1980, în Râmnicu V, județul V, domiciliat în aceeași localitate,-, -.A,.5, CNP -, aflat în Arestul A;

-, fiul lui G și, născut la data de 01.09.1980 în T, județul T, domiciliat în Râmnicu V,-, -2,.B,.44, județul V, CNP -, aflat în Arestul A;

-, fiul lui și, născut la data de 16.09.1983, în municipiul Râmnicu, județul V, domiciliat în aceeași localitate,-, -3,.A,.9, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la 26.12.1986 în Râmnicu V, județul V, domiciliat în aceeași localitate, b-dul.T, nr.5, -1/2,.B,.12, județul V, cu CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 01.03.1968 în Bârlad, județul V, domiciliat în Bârlad, str. - -, nr. 45, județul V, CNP -, aflat în Arestul S;

-, fiul lui și, născut la data de 22.01.1982 în Râmnicu V, județul V, domiciliat în aceeași localitate,-, -7/2,. A,. 6, județul V, CNP -, aflat în Arestul S;

În baza art. 192 alin.3 Codul d e pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin propunerea înregistrată sub nr-, formulată de T- Biroul Teritorial Vâlcea, s-a solicitat instanței, prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților -, fiecare cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr.39/2003, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;

- -, fiecare cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 49 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;

- -, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;

-, fiecare cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.48 din Legea nr.161/2003, art.49 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a, b Cod penal;

-, -, -, fiecare cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr. 39/2003 și art. 23 din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal, toți cercetați în dosarul nr. 15D/P/2008.

În motivarea cererii de prelungire, s-a arătat cu sunt îndeplinite în continuare condițiile prev.de art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, deoarece faptele inculpaților constituie infracțiuni grave pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

În ce privește periculozitatea inculpaților, s-a arătat că trebuie avut în vedere că a s-au asociat în vederea săvârșirii unor infracțiuni cu rezonanță în zona în care s-au produs, că a nu au acționat solitar, ci au înțeles să asigure producerea rezultatelor urmărite - beneficii materiale prin fraudarea unor persoane fizice, juridice străine - prin activități organizate în care au atras cât mai multe persoane.

Pericolul concret pentru ordinea publică este dat și de prejudiciul cauzat, în cuantum de aproximativ 400.000 euro, de informațiile între membrii grupurilor infracționale și numărul victimelor identificate, circa 900.

În ce privește pericolul social concret, acesta este dat de sentimentul de insecuritate sau revoltă în rândul societății, dată fiind frecvența și amploarea unor astfel de fapte, în anumite comunități. S-a mai arătat, că presa locală, cât și națională, a indicat zona în care s-au comis infracțiunile ca una cu "un renume negativ internațional", ca "o capitală a hackerilor", fiind de notorietate că județul V este unul din județele în care frecvența comiterii acestui tip de fraude este mult mai ridicată decât în alte zone ale țării.

De asemenea, s-a mai arătat că se impune prelungirea arestării preventive, întrucât administrarea probatoriului nu este finalizată, urmând a se mai efectua acte de urmărire penală - audierea persoanelor implicate în activitatea grupului, obținerea datelor și informațiilor solicitate autorităților străine, explorarea rezultatelor din actele ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor, efectuarea unor constatări tehnico-științifice, unor percheziții informatice, traducerea sesizărilor și actelor înaintate de victime și autoritățile străine pe parcursul urmăririi penale, definitivarea procedurii de redare și certificare conform art.91 alin.3 Cod pr.penală, privitor la autorizațiile de interceptare și înregistrare a convorbirilor și comunicărilor telefonice.

În jurul grupului condus de G - se aflau inculpații - și, precum și numiții, care postau pe internet anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care, în realitate, nu le dețineau și folosind cărți de credit ale altor persoane, induceau în eroare victimele, cărora le solicitau transferarea unor sume de bani, reprezentând contravaloarea produselor, sume transferate prin intermediul, pe nume fictive, de cetățeni străini sau în cont bancar, pe numele unui cetățean român.

După încheierea tranzacțiilor, datele transferurilor erau transmise lui G - în vederea încasării banilor.

Celălalt grup format în jurul lui, era constituit din inculpații, -, și numiții, -, scu, -, și, și aveau modul de lucru asemănător celuilalt grup.

Față de aceste considerente, având în vedere periculozitatea inculpaților, ampla activitate delictuoasă desfășurată de a dată de modalitatea concretă de comiterea faptelor, gradul ridicat de pericol social al faptelor, comise în formă continuată și agravată, legăturile infracționale create în scopul exercitării activității infracționale, numărul mare al victimelor precum și ineficiența unor măsuri de altă natură față de inculpați, s-a solicitat admiterea cererii formulate și prelungirii duratei arestării preventive a acestora.

Instanța de fond a reținut că, inculpații sunt cercetați în dosarul nr.15D/P/2008 al DIICOT-Biroul Teritorial Vâlcea, pentru comiterea unor infracțiuni informatice, în concurs ideal, cu infracțiunea de înșelăciune și pentru infracțiunea de constituire, inițiere,aderare și sprijinire a unui grup infracțional.

Împotriva inculpaților, la data de 23 octombrie 2008, prin încheierea nr.57, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția penală, în dosarul nr-, s-a luat măsura arestării preventive, în baza disp.art.148 lit.f Cod pr.penală, deoarece s-a apreciat că faptele imputate acestora constituie infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol social pentru ordinea publică.Pericolul social este dat de pericolul social concret deosebit de ridicat al faptei, cât și de circumstanțele personale ale inculpaților.

Tribunalul a apreciat, că subzistă periculozitatea inculpaților, având în vedere că a nu au acționat în mod solitar, ci pentru a asigura producerea rezultatelor urmărite-obținerea de beneficii materiale prin fraudarea unor persoane fizice și juridice străine- au constituit un grup la care au aderat și alții și l-au sprijinit, membri grupului fiind mult mai mare decât inculpații față de care s-a luat măsura arestării.

În cadrul grupului, fiecare persoană avea atribuții clar stabilite: unii organizau licitații, alții ridicau banii, unii procurau cărți de credit cu codul PIN, le falsificau, alții recrutau persoane care urma să ridice banii,etc.

Prin activitatea infracțională a celor două grupuri s-a estimat un prejudiciu de cca.400.000 euro, iar numărul victimelor identificate de unde s-au efectuat transferuri frauduloase fiind de circa 900.

Astfel, a reținut tribunalul, în cadrul celor două grupuri, fiecare din cei 14 inculpați, aveau următoarele atribuții:

- - - efectuarea de tranzacții frauduloase, telefoane, SMS-uri, purtate cu alți coinculpați;

- - purtarea de convorbiri telefonice și mesaje referitoare la tranzacții frauduloase, în dauna unor cetățeni străini, în majoritate cu liderul grupului;

- - primirea și transmiterea de mesaje, cu privire la tranzacțiile ce păgubeau cetățenii străini, făcea operațiuni de primire și de retrimitere a banilor din Anglia către România;

- - purta discuții telefonice despre tranzacțiile ilicite, inclusiv cu, se ocupa de cazarea, însoțirea la bancă a persoanelor pe numele cărora erau expediați banii, ridicarea banilor și trimiterea în țară.

- - purta convorbiri telefonice despre tranzacții și împărțirea banilor, cu liderul grupului, cu frații, deși era cercetată în Italia pentru același gen de infracțiuni.

- - - a făcut peste 55 de tranzacții frauduloase în luna iulie 2007 și era prieten cu numitul, trimis în judecată pentru același gen de infracțiuni în alt dosar, precum și cu /operator Anglia

- - se ocupa de ridicarea de bani, din conturi deschise în Austria și de racolare de "săgeți" din România;

- - - primea și expedia mesaje privind tranzacții frauduloase și, deși a mai fost cercetat și arestat de Tribunalul București, pentru același gen de infracțiuni, după punerea în libertate a continuat activitatea infracțională.

- - purta multiple convorbiri telefonice, transmitea și primea mesaje explicite privind tranzacțiile frauduloase;

- - avea convorbiri și primea telefoane și mesaje de la liderul grupului, cu privire la numele persoanelor din străinătate, date despre conturi și tranzacții;

- - în lunile august- 2007 inițiat 23 de tranzacții frauduloase în colaborare cu liderul, relevante fiind convorbirile telefonice;

- - avea calitatea de "săgeată" și a scos de peste 100 de ori sume de bani din străinătate ce le trimitea în țară, se ocupa și de racolarea altor persoane;

- - - purta convorbiri telefonice privitoare la tranzacții ilicite, iar cu nume fals a deschis conturi în Anglia în care se depuneau sume de bani;

- - - a purtat multe convorbiri telefonice cu liderul, de la care primea și transmitea mesaje privind tranzacțiile, se ocupa cu racolarea altor persoane, care aveau calitatea de "săgeți", de la care primea banii.

La acest moment, nu s-au schimbat cu nimic împrejurările care au fost avute în vedere de instanță la data când a luat măsura arestării preventive împotriva celor 14, în sensul că a prezintă, în continuare pericol social concret pentru ordinea publică, dacă sunt puși în libertate.

Pericolul social concret constă în aceea că prin faptele comise generează în continuare un sentiment de insecuritate și revoltă în rândul societății, dată fiind frecvența și amploarea unor astfel de fapte în anumite comunități.

Este de notorietate că județul V este unul din județele în care frecvența comiterii acestui tip de fraude este mult mai ridicată decât în alte zone ale țării, inculpații optimizându-și permanent mijloacele de comitere a unor astfel de fapte, și atrăgând tot mai multe persoane în lanțul infracțional, în principal tineri, care văd prin modul de acțiune și operare a inculpaților,o posibilitate mai ușoară de obținere a existenței.

Despre fraudele pe internet și despre hackerii din această zonă a țării au relatat pe larg atât ziarele locale, naționale și internaționale.

În prezent, în dosar, se efectuează percheziții informatice, constatări tehnico-științifice, audierea unor persoane implicate în activitatea grupului, explorarea datelor rezultate din efectuarea perchezițiilor, redarea și certificarea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, și punerea în libertate a acestora ar putea duce la perturbarea desfășurării anchetei, avându-se în vedere complexitatea cauzei.

Nici înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură din cele prevăzute de art.136 lit.b și c Cod pr.penală, instanța de fond a apreciat-o ca fiind inoportună, întrucât există posibilitatea ca inculpații să ia legătura cu alte persoane implicate în activitatea grupului, care încă nu au fost audiate și să le poată influența, fie să-și continue activitatea infracțională, așa cum s-a întâmplat în cazul lui - care, liberat de Tribunalul București, pentru infracțiuni de același gen, a continuat să comită infracțiuni informatice.

Avându-se în vedere ampla activitate delictuoasă a celor două grupuri, periculozitatea inculpaților dată în principal de asocierea în scopul săvârșirii de infracțiuni, de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, de legăturile infracționale create de numărul mare de victime, de prejudiciul în cuantum ridicat și de ineficiența altor măsuri de a limita acest gen de infracțiuni, instanța a admis propunerea - Biroul Teritorial Vâlcea și a prelungit arestarea preventivă a tuturor inculpaților pe o perioadă de încă 30 de zile, începând cu 21 2008.

Impotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, -, -, -, -, și -.

Inculpații și - au invocat faptul că ei nu fac parte din grupul lui și că singura motivare în ceea ce-i privește se referă la pericolul pentru ordinea publică ce ar rezulta din împrejurarea că în mass-media s-a dezbătut pe larg problema grupurilor care săvârșesc infracțiuni informatice. Inculpații au invocat că ei nu au produs nici un prejudiciu, realizând doar simple transferuri de date prin intermediul telefonului, iar șeful așa-zisului grup G - nu este arestat în cauză.

Inculpații au invocat circumstanțele personale ca reprezentând temei pentru înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea, inculpatul arătând că este căsătorit și că are un copil minor care s-a născut în perioada în care a fost arestat preventiv și pe care încă nu l-a văzut, iar inculpatul - că are o societate pe care o administra și a cărei activitate este în prezent blocată, neputându-și achita nici datoriile.

Inculpatul - a invocat faptul că propunerea de prelungire a arestării este făcută de către procurorul șef, deși procurorul de caz este o altă persoană, considerând că astfel s-ar atrage nulitatea sesizării, iar împrejurarea că s-a dispus arestarea sa și într- altă cauză în care este cercetat de B, pentru același gen de infracțiuni, nu constituie suficiente argumente pentru a se aprecia că lăsarea lui în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, câtă vreme datele personale îl indică drept o persoană provenind dintr-o familie închegată, care a avut un loc de muncă și care studia în învățământul superior.

Inculpații -, și au criticat încheierea pentru nemotivare, în raport de fiecare inculpat și pentru că s-a confundat pericolul pentru ordinea publică cu pericolul social al infracțiunilor presupus a fi săvârșite, ignorându-se faptul că inculpați nu au efectuat tranzacții frauduloase în dauna părților vătămate, ci au făcut doar transferuri de date.

In ce-l privește pe inculpatul - s-au invocat aspectele personale, respectiv faptul că are întemeiată o familie, are un copil de 5 luni, a fost audiat în cauză, cooperând cu organele de cercetare, că împotriva lui nu există probe care să dovedească infracțiunea, dovadă fiind faptul că o perioadă de 7 luni după disjungerea cauzei, deși inculpatul era urmărit, nu s-au administrat probe din care să rezulte că ar fi prezentat pericol pentru ordinea publică, cauza rămânând în nelucrare.

Inculpatul nu are convorbiri telefonice înregistrate ori transmiterea de mesaje nu poate fi dovedită ca provenind de la el, astfel că nu se va putea face o expertiză și nu se va putea stabili autorul acestor mesaje. S-au invocat circumstanțele personale favorabile, respectiv faptul că este absolvent, a fost antrenor jucător la echipe bune, iar după arestare și- pierdut contractul de muncă, deși prin contactul îndelungat cu copiii s-a dovedit că nu prezenta pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul a arătat că este tatăl unui copil minor, a dat declarații în cauză, în aparatura ridicată de la el nu s-au găsit date care să confirme învinuirea, iar cu avea o relație ce rezulta din activitatea de a împrumuta bani diverselor persoane, fapt dovedit și de existența unor contracte notariale de acest gen.

Inculpatul a arătat că, față de lipsa probelor privind pericolul concret pentru ordinea publică și pentru că din actele în circumstanțiere rezultă că are o mamă bolnavă psihic pe care o întreținea, acesta având venituri foarte mici, a solicitat punerea sa în libertate.

Inculpații, și au solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, arătând că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției nulității actului de sesizare și pentru nemotivarea încheierii care trebuia să analizeze temeiurile arestării și motivele pentru care parchetul a solicitat o nouă prelungire, invocându-se practică judiciară în sensul că o analiză formală a temeiurilor arestării a fost sancționată de instanță. S-a arătat că pedeapsa pentru infracțiunea de care sunt acuzați inculpații este de până la 15 ani, deoarece în sarcina lor nu s-a reținut art.215 alin.5 Cod penal, deci se poate face o comparație privind gravitatea faptei cu cea de furt calificat, care este pedepsit identic de către legiuitor.

Inculpata a arătat că perioada arestării preventive i-a creat suferințe fizice și psihice fiind nevoită să primească îngrijiri medicale în mai multe rânduri.

Inculpatul a invocat, de asemenea, insuficienta motivare a hotărârii de prelungire a arestării, la el referindu-se instanța într-o singură propoziție care nu face trimitere la nici o probă, iar restul probelor ce urmează a fi administrate sunt pur tehnice și n-ar putea fi influențate de inculpat. S-a invocat că, deși provine dintr-o familie dezorganizată a făcut eforturi să se întrețină și să ajute și pe membrii familiei lui nou formate, fiind căsătorit și având un copil de un an, că realiza venituri datorită unei societăți care îi aparține și producea mobilier, având credite de rambursat pe care ceilalți membrii ai familiei nu le pot achita.

Inculpatul a arătat că fapta săvârșită de acest inculpat nu a avut loc în România, că el a solicitat să fie predat în Austria în momentul cererii de executare a mandatului european de arestare, dar refuzul predării nu s-a datorat atitudinii sale, inculpatul fiind interesat în lămurirea situației în dosarul instrumentat de autoritățile străine, deoarece celelalte persoane aflate în situații similare au fost puse în libertate, iar persoanele care erau organizatorii activității infracționale nu au fost prinse.

Inculpatul - a invocat faptul că nu este din V sau din împrejurimi ci din Bârlad, nu a avut legături cu ceilalți inculpați, că verificările privind sistemele informatice nu au dovedit săvârșirea infracțiunilor de către el, că nu are antecedente penale și că are doi copii la vârste foarte mici.

Inculpatul - a invocat prezumția de nevinovăție și lipsa motivării privind pericolul concret pentru ordinea publică, considerând că tribunalul a copiat textul cererii de prelungire a parchetului și că nu ar putea să influențeze cercetarea, precum și nepronunțarea instanței asupra excepției invocate.

Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse, pentru considerentele care urmează:

In ceea ce privește cazul de casare ce vizează nemotivarea sau motivarea insuficientă a încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive, curtea constată că această încheiere este motivată corespunzător cerințelor art.155 Cod pr.penală, care prevede realizarea unei analize în legătură cu persistența temeiurilor care au detF.t arestarea inițială sau existența unor temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

In acest sens, prima instanță a arătat că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive și că inculpații prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică dacă ar fi puși în libertate, explicitarea noțiunii realizându-se în conformitate cu practica Înaltei Curți de Casație și Justiție și doctrina juridică în materie, care a recunoscut că pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dat și de sentimentul de insecuritate și de revoltă în rândul societății, cu atât mai mult cu cât în cauză acest sentiment este amplu, datorită frecvenței acestui tip de infracțiuni în zona județului V și numărului mare de persoane implicate în astfel de activități.

In mod evident, nu din relatarea în mijloacele mass-media rezultă pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților. Interesul manifestat de presă și de televiziuni este de fapt expresia directă a interesului și îngrijorării populației ca destinatară a acestor informații furnizate pe canalele menționate, deci dă măsura rezonanței sociale a faptelor inculpaților.

De asemenea, instanța de fond a arătat care sunt actele de cercetare penală a căror efectuare o consideră pertinentă și constituie temei pentru acordarea unei noi prelungiri a măsurii arestării preventive și care are, conform art.136 alin.1 Cod pr.penală, drept scop, tocmai buna desfășurare a procesului penal.

Curtea constată că nu este reală susținerea apărătorilor inculpaților, în sensul că încheierea ar fi în fapt o copie a propunerii de arestare preventivă formulată de parchet, conținutul celor două acte supuse comparării fiind diferit, iar judecătorul fondului a făcut trimitere la activitatea pe care o consideră ca reprezentând indicii privind săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus arestarea, pentru fiecare inculpat în parte (68). Nefiind vorba despre o activitate de stabilire a vinovăției în fond a inculpaților, nu era necesară în această etapă procesuală, care avea în vedere doar prelungirea măsurii preventive, să se facă o descriere detaliată a faptelor și o indicare probelor.

In ceea ce privește susținerea în sensul că actul de sesizare a instanței este nul datorită semnării propunerii de prelungire de către procurorul șef al Biroului Teritorial Vâlcea și nu de către procurorul de caz, curtea constată, pe de o parte, că această situație nu este sancționată cu nulitatea actului de sesizare iar, pe de altă parte, că acest procuror a efectuat nemijlocit acte de urmărire penală în cauză, astfel încât el putea să semneze propunerea de arestare preventivă, conform art.156 alin.1 Cod pr.penală.

Împrejurarea că unii dintre inculpați nu ar fi luat legătura cu părțile vătămate și că activitatea lor nu ar consta în realizarea de tranzacții frauduloase, ci numai în transmiterea unor date prin intermediul telefonului, reprezintă, în opinia curții indicii privind ajutorul dat persoanelor care au detF.t direct producerea prejudiciului părților vătămate. Trebuie reținută participarea acestora la activitățile care au condus în final la dobândirea banilor de la părțile vătămate, participarea în calitate de autor, complice sau instigator urmând a se delimita la momentul trimiterii în judecată. Transmiterea de date folosite apoi pentru inducerea în eroare părților vătămate, precum și asigurarea repatrierii banilor, respectiv asigurarea folosului infracțiunilor, în baza unei înțelegeri prealabile, sunt activități care intră în sfera prevăzută de art.26 Cod penal.

De asemenea, realizarea de transferuri frauduloase în care activitatea de inducere în eroare se realizează asupra unităților bancare care administrau conturile părților vătămate, se înscrie în infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpați, astfel încât nu s-ar putea susține că faptele inculpaților nu constituie nici o infracțiune dintre cele pentru care a au fost arestați, astfel încât să se impună punerea lor în libertate, existând, așa cum s-a arătat în încheiere, indicii în sensul art.143 Cod penal, privind săvârșirea faptelor pentru care se desfășoară procesul penal.

Analizând succint situația fiecărui inculpat, curtea constată că inculpatul a avut multiple convorbiri telefonice, referitoare la tranzacții frauduloase, care se găsesc în vol.39 și 40 dosar urmărire penală, sub acest aspect neavând relevanță împrejurarea că în calculatorul personal nu s-au găsit stocate, vizibil, informații privind efectuarea de transferuri de date sau de tranzacții.

Inculpatul - este indicat de probele administrate până la acest moment ca fiind autorul mai multor tranzacții frauduloase, acesta având relații de colaborare mai vechi și cu alte persoane cercetate pentru infracțiuni informatice.

Inculpatul - are mesaje explicite privind datele unor tranzacții, primite sau trimise către (vol.35 dosar urmărire penală), iar acesta are atât condamnări anterioare, cât și o punere în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiuni de același gen într-un dosar instrumentat de

Inculpatul - are, de asemenea, antecedente penale în minorat și din convorbirile telefonice și mesajele din vol.42, rezultă contribuția sa la realizarea unor tranzacții frauduloase, chiar și în modalitatea de transfer de date, așa cum se apără acesta în prezentul recurs, care în sine constituie indicii privind săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost arestat, față de precizările făcute anterior în legătură cu participația penală a coinculpaților din prezenta cauză.

Inculpatul este implicat în trimiterea sau primirea de mesaje privind datele necesare efectuării de tranzacții frauduloase, iar în declarațiile date de acesta confirmă faptul că este poreclit "" sau "", persoană la care se face referire în alte convorbiri telefonice.

Inculpatul a purtat atât convorbiri telefonice cu, dar a și primit și trimis mesaje explicite privind datele necesare unor tranzacții (vol.32-33, 41 dosar urmărire penală), aspecte care nu se pot suprapune doar peste o relație de la creditor la debitor dintr-un contract de împrumut, așa cum se apără inculpatul în prezentul recurs.

Inculpatul, zis, a trimis mesaje conținând datele tranzacțiilor către (vol.35-36 dosar urmărire penală), iar legătura sa cu un alt grup cercetat pentru infracțiuni informatice rezultă și din împrejurarea că rechizitoriul din dosarul acestora a fost găsit cu ocazia percheziției domiciliare a inculpatului.

Inculpatul a colaborat la realizarea unor tranzacții frauduloase, iar în volumul 32 se găsesc convorbirile purtate cu, relevante pentru confirmarea acuzării, acesta recunoscându-și porecla de "" în declarația dată în fața organelor de cercetare penală. Și acest inculpat are antecedente penale.

Inculpata poartă numeroase convorbiri atât cu cât și cu frații, este indicată de unele dintre "săgeți" ca fiind persoana la îndrumarea căreia au retras banii, iar unele convorbiri telefonice sunt purtate chiar de pe telefonul înregistrat pe numele ei.

Inculpatul este arătat de către unele dintre "săgeți" ca fiind persoana care le-a racolat, el însuși retrăgând de circa 100 de ori bani proveniți din tranzacții frauduloase, activitatea sa infracțională desfășurându-se pe parcursul a 3 ani.

Inculpatul, zis " " a purtat numeroase discuții despre tranzacții, a trimis și a primit mesaje explicite privind date ale persoanelor străine (vol.32, 33, 36, 41) și este indicat de unele dintre "săgeți" ca fiind persoana care le oferea datele necesare pentru retragerea banilor.

Inculpatul, deși susține că se află în aceeași situație cu, acest lucru nu este real, din convorbirile telefonice purtate de alte persoane rezultă că acesta era în legătură cu inculpatul și alții care organizau activitatea infracțională în Austria, acesta însoțind și pe alte persoane la bănci pentru deschiderea conturilor, deoarece cunoștea limba, iar din declarația lui G rezultă că el este cel care l-a racolat pe acesta, deci există indicii privind o contribuție mult mai amplă decât aceea de "săgeată" în Austria.

Inculpatul -, zis "", poartă convorbiri telefonice relevante pentru activitatea de pregătire a lansării tranzacțiilor frauduloase și există indicii că este implicat în folosirea de documente false pe teritoriul Austriei.

Inculpatul -, zis "", este indicat ca racolator de către mai multe "săgeți" și poartă multiple convorbiri telefonice cu cu care face și schimb de mesaje explicite referitoare la datele necesare tranzacțiilor.

Din această expunere succintă a probelor ce conturează indiciile privind săvârșirea faptelor de către inculpați, rezultă și pericolul concret pentru ordinea publică decurgând din multitudinea actelor materiale, numărul mare de persoane implicate, caracterul organizat al activității infracționale, sumele mari de bani la care se face referire chiar în convorbirile telefonice, aspecte care au condus în mod corect la concluzia că faptele calificate ca fiind grave chiar de Legea nr.39/2003, ar fi fost săvârșite de inculpați, iar persistența în activitatea infracțională dă măsura periculozităților.

Față de momentul arestării preventive, de complexitatea dosarului și de natura actelor de cercetare ce urmează a fi efectuate în cauză, curtea apreciază că nu s-a depășit un termen rezonabil al arestării, chiar dacă durata acesteia se apropie de maximul de 180 de zile permis în cursul urmăririi penale.

Deși s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara, curtea apreciază că aceste măsuri nu ar suficiente pentru a asigura bunul mers al procesului penal, ținând seama de datele existente în dosar cu privire la încercarea inculpaților de a ascunde urmele săvârșirii faptelor, respectiv ștergerea sau distrugerea tuturor informațiilor stocate privind tranzacțiile, interesul manifestat față de mersul procesului penal în alte dosare privind persoane cercetate pentru același gen de infracțiuni și discuțiile privind declarațiile date de acestea, precum și scenariile pe care a le fac atât cu privire la activitatea poliției cât și cu privire la durata de stocare a înregistrărilor video din bănci.

Față de cele expuse anterior, situația personală sau familială a inculpaților care invocă în favoarea lor fie împrejurarea că aveau alte venituri, fie că provin din familii organizate sau alții că provin din familii dezorganizate, că au credite de achitat, că au studii superioare, că sunt studenți sau că au grad mai redus de instruire, că suferă de afecțiuni minore, cum este cazul inculpatei, nu sunt de natură să determine punerea lor în libertate, deoarece situația personală a acestora nu este una excepțională, față de profilul social al persoanelor cercetate în alte cauze pentru astfel de infracțiuni.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, a vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații:

fiul lui și, născut la data de 01.10.1977 în Râmnicu V, domiciliat în aceeași localitate-, -. A,.14, CNP -, aflat în Arestul S;