Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA PENAL operator 2711
DECIZIE PENAL Nr. 13
Ședința public de la 08 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECTOR: G -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul Teritorial Timi șoara.
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 2/CC/06.01.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 09.12.2009.
La apelul nominal fcut în ședința public, se prezint inculpatul recurent, asistat de avocat ales.
Procedura de citare îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnat și atașat separat la dosar, dup care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constat recursul în stare de judecat și acord cuvântul pentru dezbateri.
Aprtorul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare, respingerea propunerii de arestare preventiv. În motivare a artat c încheierea prin care s-a dispus arestarea preventiv este nelegal, în condițiile în care, prin DP nr. 1041/R din 26.10.2009 Curtea de APEL TIMI ȘOARAa constatat c încheierea primei instanțe, prin care s-a dispus inițial arestarea preventiv, este nelegal în ce privește procedura de citare a inculpatului. Inculpatul s-a prezentat voluntar, de fiecare dat, la solicitarea organelor judiciare. Acesta nu îi cunoaște pe ceilalți inculpați, înafar de și, aspect pe care nu l-a negat niciodat, și le-a intermediat o legtur pentru cumprarea unor componente de calculator. În aprecierea aprrii, arestarea preventiv se poate dispune pentru a se face probe și nu pentru a se verifica cele deja existente la dosar.În cauz nu sunt întrunite elementele constitutive ale temeiurilor care stau la baza unei arestri preventive,iar de la data arestrii celorlalți inculpați nu au intervenit elemente noi care s justifice aceast msur faț de inculpat. Inculpatul nu se va sustrage de la urmrirea penal, iar prezența sa la organele de cercetare penal ar trebui apreciat ca o circumstanț atenuant. Referitor la persoana inculpatului a artat c acesta are o comportare bun în societate, a absolvit dou facultți și un masterat, a avut loc de munc și are în întreținere o persoan în vârst, aspecte care rezult din referințele aflate la dosar.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, încheierea tribunalului fiind temeinic și legal, prevederile art. 148 p Cod Penal fiind amplu analizate de prima instanț, care justific luarea msurii arestrii preventive faț de inculpat. În cauz, procurorul a fcut aplicarea dispozițiilor art. 150.C.P.P., iar când a fcut propunerea de arestare preventiv nu a fost posibil audierea inculpatului, inculpatul fiind audiat abia dup ce propunerea de arestare preventiv a fost soluționat în lips. Din actele dosarului rezult și împrejurarea c un coinculpat l-a atenționat pe inculpat " s dispar ", aspect care denot c s-a sustras de la urmrirea penal.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat s fie cercetat în stare de libertate, întrucât nu se face vinovat de faptele care i se imput, nu s-a sustras cercetrilor penale și este singurul întrețintor al unei mtuși.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constat urmtoarele:
Prin încheierea penal nr. 2/CC/06.01.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 09.12.2009, în baza art.197 alin.2 respinge C.P.P. excepția nulitții absolute a actului de sesizare invocat de inculpatul.
În baza art.1491alin.9 raportat C.P.P. la art.143 și C.P.P. cu aplicarea art.148 alin.1 lit.f s C.P.P.-a admis propunerea formulat de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi ș și s-a dispus arestarea preventiv a inculpatului, pentru o perioad de 30 zile începând cu data prinderii lui și punerii în executare a mandatului de arestare preventiv.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, Tribunalul Timi șar eținut urmtoarele:
Prin propunerea introdus și înregistrat la Tribunalul Timi ș sub nr- la data de 10.09.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șas olicitat arestarea preventiv a inculpaților, și.
Prin încheierea penal nr.121/CC/10.09.2009 Tribunalul Timi șaa dmis propunerea formulat și, în consecinț, a dispus arestarea preventiv a primilor 13 inculpați pentru o perioad de 29 zile, iar a inculpatului, care nu a fost prezent în momentul soluționrii propunerii, pentru o perioad de 30 zile începând cu data prinderii lui.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs toți inculpații, calea de atac formând obiectul dosarului nr- al Curții de APEL TIMI ȘOARA.
Prin nr.892/R/21.09.2009 a Curții de APEL TIMI ȘOARA, instanța de recurs a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și, în același timp dispunând disjungerea soluționrii recursului declarat de inculpatul.
Ca urmare a acestei disjungeri, la Curtea de APEL TIMI ȘOARAs -a format dosarul nr-.
Prin nr.1041/R/26.10.2009 a Curții de APEL TIMI ȘOARA, instanța de recurs a admis recursul declarat de inculpatul, a casat încheierea recurat și a dispus rejudecarea propunerii de arestare preventiv a inculpatului de ctre Tribunalul Timi
Pentru a decide astfel, Curtea de APEL TIMI ȘOARAa constatat c orice cauz care se afl pe rolul instanțelor de judecat nu poate fi soluționat fr ca procedura de citare cu prțile implicate în cauz s fie îndeplinit, de la aceste reguli nu fac derogare nici cauzele care au ca obiect propunerile de arestare preventiv, garantarea dreptului la aprare presupune în primul rând citarea, respectiv încunoștiințarea inculpatului deoarece demararea unei proceduri judiciare împotriva sa.
Din examinarea actelor dosarului instanța de recurs a constatat c Tribunalul Timi șas oluționat propunerea de arestare preventiv fr ca acesta s fie prezent sau s fie citat. Prin urmare, încheierea recurat este nelegal, motiv pentru care s-a dispus rejudecarea cauzei de ctre Tribunalul Timi
Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Timi ș la data de 09.12.2009 sub numrul -.
Conformându-se deciziei instanței de recurs, potrivit dispozițiilor art.38518C.P.P. instanța a dispus citarea inculpatului, acesta prezentându-se la termenele de judecat din 21.12.2009 și 06.01.2010.
În consecinț, instanța a procedat la analizarea în fond a propunerii de arestare preventiv formulat în cauz, reținând urmtoarele:
În motivarea propunerii de arestare preventiv s-a artat c prin rezoluția din data de 18.08.2009 s-a început urmrirea penal împotriva numiților -, -, -, A, A, pentru svârșirea infracțiunilor de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, specializat în fabricarea sau deținerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plat electronice, falsificarea unor instrumente de plat electronic, efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate și splare de bani, fapte prevzute de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.27 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2
Cod PenalÎn privința inculpatului organele de urmrire penal au reținut c, începînd din luna aprilie 2009, acesta a aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe. În realizarea obiectivului membrilor grupului, inculpatul, împreun cu inculpații, au vândut dispozitive de aplicat pe fanta de introducere a cardului și tastatura bancomatului pentru a copia datele inscripționate pe magnetic a cardurilor bancare și codurile PIN aferente acestora.
De asemenea, au pus la dispoziția membrilor grupului infracționbal organizat și dispozitiv de inscripționare pe benzi magnetice a datelor de pe carduri.()-pentru obținerea de clone a cardurilor originale.
Totodat, aceștia au pus la dispoziția membrilor grupului infracționbal organizat compus din, și mai multe aparate confecționate artizanal, în acest sens efectuînd mai multe deplasri în
Procurorul a mai artat c faptele inculpatului onstituieinfracțiunilede constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, specializat în fabricarea sau deținerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plat electronice, falsificarea unui instrument de plat electronic, efectuarea de extrageri frauduloase, splare de bani, prevzute de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2 p și art.33 lit.a
Cod PenalOrganele de urmrire penal au mai considerat c se impune arestarea preventiv a inculpatului, apreciind c faț de acesta sunt incidente dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedur penal, în sensul c în sarcina inculpatului s-au reținut fapte de o gravitate deosebit cum este inițierea, aderarea și sprijinirea unui grup infracțional organizat bazat pe efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe, cu folosirea de carduri clonate cu ajutorul și a microcipurilor montate la terminalele din țrile Uniunii Europene și splare de bani, gravitatea faptelor fiind cu atît mai periculoas cu cît privește veniturile populației atît din România cît și din țrile Uniunii Europene, iar pagubele creeaz o serioas problem pentru economiile țrilor unde aceste extrageri frauduloase se efectueaz. Totodat, s-a apreciat c lsarea inculpaților în libertate reprezint un pericol concret pentru ordinea public, avându-se în vedere materialul probator administrat în cursul urmririi penale pân în acest moment procesual, precum și în vederea protejrii ordinii publice atunci când prin gravitatea faptei și reacția particular a opiniei publice o anumit infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.
În probațiune, a fost înaintat dosarul de urmrire penal nr. 42/D/P/2009 al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmririi penale, prima instanț a reținut urmtoarea situație de fapt:
Prin ordonanța nr.42/D/P/2009 din data de 09.09.2009 Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizat și Terorism - Serviciul Teritorial Timi șad ispus punerea în mișcare a acțiunii penale faț de inculpatul infracțiunilor prevzute de art.24 alin.1, 25 și 27 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.23 din Legea nr.656/2002 și art.7 din Legea nr.39/2003, constând în aceea c începând din luna aprilie 2009 aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe, cu folosirea de carduri clonate cu ajutorul unor aparate.
În cadrul procesului penal, msura arestrii preventive poate fi dispus atunci când exist probe sau indicii temeinice c inculpatul a svârșit o fapt prevzut de legea penal și acesta se gsește într-una din situațiile expres și limitativ prevzute de art.148 alin.1
C.P.P.În primul rând instanța de fond a reținut c, așa cum a statuat Curtea European a Drepturilor Omului în cauzele și Murray contra Marea Britanie, luarea msurii arestrii preventive faț de o persoan nu presupune ca autoritțile s dispun de probe suficiente pentru a formula acuzații înc din momentul arestrii. Rolul detenției preventive este tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotriv, înlturarea suspiciunilor care planeaz asupra unei persoane.
Pe de alt parte, art.5 alin.1 lit.a din Convenția European a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când exist motive verosimile de a se bnui c a svârșit o infracțiune. În acest sens, Curtea European a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Jecius contra Lituania c pentru a considera c exist motive verosimile de a se aprecia c persoana faț de care s-a luat o msur preventiv a comis o fapt prevzut de legea penal, este necesar ca faptele sau împrejurrile pe care se întemeiaz aceste motive s fie nu numai autentice și reale, ci trebuie s fie și în msur s conving un observator independent c persoana respectiv este posibil s fi svârșit acea infracțiune.
Or, având în vedere probele administrate în cursul urmririi penale, tribunalul a considerat c în prezenta cauz exist indicii cu privire la posibilitatea ca inculpatul s fie implicat în comiterea unor fapte prevzute de legea penal și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care s conving un observator independent c persoanele în cauz este posibil s fi comis acele fapte.
În acest sens s-a constatat c declarațiile inculpatului date în fața instanței, cu prilejul soluționrii prezentei propuneri, nu sunt sincere, fiind contrazise de celelalte probe administrate în cursul urmririi penale.
Inculpatul a menționat c nu-i cunoaște pe ceilalți membri ai pretinsului grup infracțional, cu excepția inculpaților și. De asemenea, inculpatul a mai precizat c pe inculpatul l-a cunoscut prin intermediul inculpatului, dar singura sa legtur cu aceast persoan s-a rezumat la a-l prezenta pe inculpatului, motiv pentru care inculpatul l-a și sunat pentru a-i mulțumi. În sfârșit, inculpatul a precizat c din luna mai 2009 nu a mai avut nicio legtur cu aceste persoane.
La dosarul cauzei exist declarația inculpatului, acesta precizând c s-a ocupat cu vânzarea unor dispozitive ce se aplic pe fanta de introducere a cardului în bancomate, pentru sume cuprinse între 3000-3500 euro. Aceste dispozitive se aplic pe fanta de introducere a cardului în bancomat și cu ajutorul acestora sunt copiate numerele de conturi, iar cele care aveau și microcamera încorporat, citeau și codul PIN aferent numerelor de cont ale cardurilor introduse în bancomat. Același inculpat a mai indicat faptul c el a vândut asemenea dispozitive inculpatului, cruia i-a vândut și mai multe perechi de ochelari care aveau microcamer video încorporat.
În aceste condiții devin relevante declarațiile inculpatului date în cursul urmririi penale, acesta fiind unul dintre inculpații care au realizat extrageri frauduloase de bani din bancomate. Inculpatul a precizat c împreun cu inculpații și s-au deplasat de mai multe ori la B unde, prin intermediul inculpaților și, și cu ajutorul acestora, au achiziționat o faț de confecționat artizanal cu suma de 4.000 euro de la inculpatul.
Este de subliniat faptul c inculpatul a negat împrejurarea c l-ar cunoaște pe inculpatul. Sub acest aspect instanța reține c notele de filaj obținute în urma înregistrrii audio-video în mediu ambiental a întâlnirilor desfșurate între inculpați confirm susținerile inculpatului și certific faptul c cei doi inculpați se cunosc. În acest sens, analizând dosarul de urmrire penal, se poate observa cu ușurinț faptul c inculpații și, împreun cu inculpații și, s-au întâlnit la data de 13.05.2009 în B, ei fiind surprinși și fotografiați în ipostaze care demonstreaz faptul c se cunoșteau.
Nu în ultimul rând, instanța de fond a avut în vedere și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, din care rezult c în mod repetat inculpatul și inculpații și au purtat discuții în legtur cu falsificarea unor carduri și folosirea acestora. Sub acest aspect instanța reține c inculpatul a contestat împrejurarea c l-ar fi cunoscut pe inculpatul, menționând doar c a fcut cunoștinț cu aceast persoan prin intermediul inculpatului, dup care l-a prezentat inculpatului, din acel moment întrerupând orice legtur cu, cu excepția unor telefoane de mulțumire primite de la acesta. În acest context inculpatul nu a oferit nici un fel de explicație plauzibil în ceea ce privește convorbirile repetate purtate în perioada mai-iulie 2009 cu inculpatul, din analizarea conținutului acestora putându-se trage concluzia c cei doi inculpați se cunoșteau de mai mult vreme și în nici un caz legturile dintre ei nu au încetat în luna mai 2009.
Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciatapreciaz c în prezenta cauz subzist suficiente indicii cu privire la posibila implicare a inculpatului în comiterea unor fapte prevzute de legea penal, respectiv implicarea în efectuarea de operațiuni frauduloase cu instrumente electronice de plat contrafcute, precum și asocierea în vederea comiterii unor infracțiuni sub forma constituirii unui grup infracțional organizat.
Pe de alt parte, raportându-se la împrejurrile cauzei, s-a apreciat c referitor la persoana inculpatului lsarea acestuia în libertate prezint pericol pentru ordinea public.
S-a reținut c într-o societate democratic dreptul oricrei persoane la integritatea patrimoniului reprezint una dintre valorile fundamentale care trebuie protejate. În acest context, neluarea unor msuri preventive faț de anumite persoane, în condițiile în care exist indicii cu privire la implicarea lor în mod repetat în înclcarea grav a unuia dintre drepturile prin care se exprim personalitatea uman, ar justifica o sporire a neîncrederii opiniei publice în realizarea actului de justiție, consecinț incompatibil cu principiile unei societți democratice.
S-a mai constatat c potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Labita contra Italiei sau Neumeister contra Austria) detenția preventiv poate fi justificat atâta timp cât exist indicii precise cu privire la un interes public real care, fr a fi adus atingere prezumției de nevinovție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetrii în stare de libertate.
Or, în prezenta cauz, un asemenea interes este evident. Cu privire la persoana inculpatului exist suficiente suspiciuni legate de implicarea lui în comiterea unor fapte prin care s-a adus o atingere grav relațiilor sociale cu caracter patrimonial.
Nu în ultimul rând, la luarea msurii preventive împotriva inculpaților, instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art.5 alin.3 din Convenția European a Drepturilor Omului, Curtea European a Drepturilor Omului, în cauza Letellier contra Franței, admițând posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejrii ordinii publice, atunci când, prin gravitatea deosebit și prin reacția particular a opiniei publice, o anumit infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.
Or, în prezenta cauz, fiind vorba de o acțiune de mare amploare, în care sunt implicate și alte persoane care trebuie identificate, tribunalul a apreciat c lsarea în libertate a inculpatului, prin gravitatea deosebit a activitții acestuia și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în asemenea operațiuni prin care se aduce o atingere grav încrederii într-una dintre cele mai sigure modalitți de efectuare a plților, este susceptibil de a conduce la o tulburare a ordinii publice, motiv pentru care se impune arestarea preventiv a inculpatului, msura preventiv fiind o condiție a asigurrii bunei desfșurri a procesului penal. Sub acest aspect instanța va lua în considerare și procesul verbal încheiat la data de 09.09.2009 de ctre organele de cercetare penal. În cuprinsul acestuia s-a consemnat faptul c la data de 09.09.2009, în momentul în care organele de cercetare penal s-au deplasat la domiciliul cunoscut al inculpatului în vederea efecturii percheziției domiciliare, au luat legtura cu fratele inculpatului, care le-a transmis c nu ține legtura cu inculpatul, acesta fiind plecat din țar (în aceast privinț inculpatul afirm c se afla la locuința mtușii sale în județul D). Dup acest moment, inculpatul, care se afla în țar, ia legtura cu fratele su, iar în momentul în care a aflat cine s-a prezentat pentru efectuarea percheziției, l-a contactat imediat pe inculpatul, cerându-i s se întâlneasc de urgenț. În acest context, instanța apreciaz c în prezenta cauz exist indicii în legtur cu posibila stabilire a unor înțelegeri între inculpați, în vederea realizrii unei poziții comune în legtur cu evenimentele petrecute, aspect care s-ar rsfrânge negativ asupra desfșurrii urmririi penale și aflrii adevrului în cauz.
Pentru aceste considerente, în condițiile în care exist suficiente indicii cu privire la posibila svârșire de ctre inculpatul a unor fapte prevzute de legea penal, sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea de comitere a faptelor, putându-se aprecia c lsarea în libertate a inculpatului prezint un pericol pentru ordinea public, în temeiul art.1491raportat C.P.P. la art.148 lit.f și C.P.P. cu aplicarea art.143 C.P.P. s-a admis cererea formulat și va dispune arestarea preventiv a inculpatului pentru o perioad de 30 zile, durata arestrii urmând s curg de la data punerii în executare a mandatului de arestare.
Instanța a mai reținut c inculpatul, prin aprtorul su, a invocat excepția nulitții absolute a actului de sesizare, invocând faptul c nu a fost ascultat de procuror în prezența aprtorului ales, motiv pentru care organele de urmrire penal nu puteau solicita arestarea sa preventiv.
Este adevrat faptul c, potrivit dispozițiilor art.1491alin.1 C.P.P. procurorul întocmește propunerea motivat de luare a msurii arestrii preventive a inculpatului, numai dup ascultarea acestuia în prezența aprtorului.
De la aceast regul exist și anumite excepții, expres și limitativ prevzute de lege, reglementate de art.150 alin.1 C.P.P. unde se arat c msura arestrii preventive a inculpatului poate fi luat numai dup ascultarea acestuia de ctre procuror și de ctre judector, afar de cazul când inculpatul este disprut, se afl în strintate ori se sustrage de la urmrire penal sau de la judecat.
În prezenta cauz, propunerea de luare a msurii arestrii preventive faț de inculpatul a fost întocmit de ctre procuror la data de 10.09.2009, dat la care inculpatul era disprut și nu se cunoștea locul unde se afl. În acest sens poate fi observat procesul verbal întocmit de organele de cercetare penal la data de 09.09.2009, în momentul în care s-au deplasat la locuința cunoscut a inculpatului organele de urmrire penal constatând c acesta nu se afl la domiciliu, fratele su comunicând c este plecat din țar.
În acest context, în opinia instanței, procurorul în mod corect a procedat la întocmirea propunerii de luare a msurii arestrii preventive fr ascultarea inculpatului, în cauz fiind incidente prevederile art.150 alin.1
C.P.P.Este adevrat faptul c ulterior, în cursul lunii noiembrie 2009, dup casarea încheierii penale nr.121/CC/10.09.2009 a Tribunalului Timi ș și trimiterea propunerii de arestare preventiv spre rejudecare, inculpatul s-a prezentat în fața organelor de urmrire penal solicitând s fie audiat. Îns, în acel moment propunerea de luare a msurii arestului preventiv era deja întocmit, instanța de judecat fiind sesizat înc de la data de 10.09.2009, astfel c procurorul nu mai avea posibilitatea s procedeze la ascultarea inculpatului în condițiile prevzute de art.1491alin.1 C.P.P. atâta timp cât propunerea de arestare preventiv întocmit anterior în cauz nu fusese soluționat în mod definitiv de ctre instanța de judecat.
Ca atare, s-a apreciat c în prezenta cauz actul de sesizare nu este lovit de nulitate absolut, neaudierea inculpatului de ctre procuror datorându-se împrejurrii c în momentul întocmirii propunerii de luare a msurii arestrii preventive acesta nu a fost gsit, aspect reglementat de art.150 alin.1
C.P.P.Împotriva încheierii penale nr. 2/CC/06.01.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 09.12.2009, a declarat recurs, pentru inculpatul, aprtorul ales, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMI ȘOARA - Secția Penal sub nr- din 07.01.2010.
Pentru motivarea recursului, la termenul de judecat de azi aprtorul ales al inculpatului recurent a depus la dosar un memoriu prin care a artat c:
1) propunerea de arestare preventiv este nelegal, deoarece a fost formulat de ctre organele de urmrire penal și apoi înaintat instanței cu înclcarea dispozițiilor imperative prevzute de art. 1491alin. l si 197 alin. 2.pr.pen. respectiv nu au procedat întâi la ascultarea sa. Nu a fost audiat niciodat de procuror cu privire la acuzațiile ce mi se aduc si nici nu am fost mcar citat in vederea ascultrii, fiind încheiat doar un proces-verbal de organele de urmrire penal c a fost cutat la domiciliu cu ocazia percheziției domiciliare, dar nu am fost prezent, act procedural ce nu constituie o citare a mea în vederea audierii, ci constat doar lipsa lui de la actul procesual al percheziției, fr a se dispune prin aceasta încunoștințarea sa s se prezinte în fața organelor de urmrire penal din T la o anumit dat pentru a fi audiat. Mai mult, în data de 13.11.2009 s-a prezentat la parchet în vederea audierii, îns nici în aceast modalitate procurorul nu a înțeles s procedeze la audierea lui, deși nu el trebuia s îi solicite acest lucru. Nu se poate susține în mod temeinic c s-ar fi sustras urmririi penale cât vreme s-a prezentat la parchet fr ca procurorul s îl citeze vreodat;
2) propunerea de arestare preventiv este și neîntemeiat pe fond, el neavând nicio implicare în posibilele fapte infracționale svârșite de ctre ceilalți inculpați. Nu este adevrat c el ar fi cel care a fcut legtura inculpaților, și cu inculpatul, pentru ca aceștia sa achiziționeze fete de bancomat si dispozitive de inscripționare, în realitate el fiind contactat de ctre pentru a-i facilita procurarea unor piese electronice pentru mașini, respectiv calculatorul de bord, punându-l în acest sens în legtur cu, pe care îl cunoștea c deține o firm de taximetrie și service auto. Nu are cunoștinț de discuțiile purtate de aceștia sub acest aspect, deși el le-a facilitat întâlnirea, fiindc dup ce le-a fcut cunoștinț nu a mai rmas s asiste în continuare. Nu a beneficiat cu nimic de pe urma legturii pe care a fcut-o celor doi. În acest context consider c nu exist un pericol concret pentru ordinea public dac va fi cercetat în stare de libertate, neputând influența cu nimic buna desfșurare a procesului penal cu privire la cercetarea unor fapte svârșite de alți inculpați, despre care eu nu am nicio cunoștinț și cu privire la care nu a avut niciun amestec, altul decât de a fi facilitat întâlnirea unor persoane pentru a-și procura piese electronice pentru autoturisme.
La termenul de judecat de azi, inculpatul recurent a fost audiat în conformitate cu disp. art. 1403alin. 3. proc. pen.
Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu potrivit art. 38510alin 2 și 3. proc. pen. precum și examinând întreaga cauz sub toate aspectele conform art. 3856alin. 3. proc. pen. Curtea constat c recursul este nefondat, pentru urmtoarele considerente.
Prima instanț a fcut o corect apreciere a condițiilor de legalitate și temeinicie privind luarea msurii arestrii preventive faț de inculpat, constatând c exist indicii c acesta a svârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și c exist probe c lsarea lui în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public.
Astfel, în mod just Tribunalul a considerat c exist presupunerea rezonabil c inculpatul a svârșit fapte grave, care aduc atingere patrimoniului, unor relații privind conviețuirea social, confidențialitții și integritții datelor și sistemelor informatice, valori sociale fundamentale aprate de legea penal.
Se observ atât pericolul social al faptelor reținute în sarcina inculpatului recurent ( constituirea și sprijinirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003; falsificarea unui instrument de plat electronic prev. de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002; deținerea de echipamente în vederea falsificrii instrumentelor de plat electronic prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002; splare de bani prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002), cât și pericolul concret pe care îl prezint lsarea în libertate a inculpaților recurenți (faț de modul de operare - caracterul organizat al activitții infracționale ce se reține în sarcina inculpaților, numrul persoanelor implicate în presupusa activitate infracțional și a celor care au suportat consecințele acesteia; lipsa garanțiilor c inculpații ar abandona comportamentul infracțional - caracterul de durat al activitții infracționale și numrul faptelor penale imputate).
Curtea consider c sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedur penal, în sensul c exist indicii temeinice c inculpații au svârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penal cu închisoare mai mare de 4 ani și exist probe c lsarea lor în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public.
Contrar susținerilor aprtorului inculpatului recurent, prima instanț a fcut o analiz atent a împrejurrilor care constituie indicii c inculpatul ar fi svârșit faptele penale de care este acuzat, precum și a împrejurrilor ce constituie probe c lsarea lui în libertate prezint un pericol concret pentru ordinea public. Tribunalul a artat c pentru acest inculpat exist suficiente date care s conduc la concluzia c este posibil ca acesta s fie implicat în svârșirea faptelor ce fac obiectul acuzrii și a indicat mijloacele de prob din care rezult temeiurile arestrii preventive. Astfel, din declarațiile inculpatului, procesle-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, notele de filaj însoțite de fotografiile anexe reiese nu numai nesinceritatea inculpatului recurent în declarațiile date în fața primei instanțe și a celei de recurs, ci chiar contrariul celor susținute de acesta - împrejurarea c îl cunoaște pe inculpatul, c îl cunoștea bine pe inculpatul și colabora cu el în activitatea presupus infracțional (fila 97 vol. II și vol. IX dosar urmrire penal). Prin urmare, se consider c autoritțile judiciare au demonstrat convingtor justificarea lurii msurii arestrii preventive.
Instanța de recurs observ c este neîntemeiat susținerea c propunerea de arestare preventiv ar fi nelegal, deoarece a fost formulat de ctre organele de urmrire penal și apoi înaintat instanței fr a se proceda întâi la ascultarea sa, înclcându-se dispozițiile imperative prevzute de art. 1491alin. l si 197 alin. 2.pr.pen. Potrivit art. 150 alin. 1. proc. pen. msura arestrii inculpatului poate fi luat numai dup ascultarea acestuia de ctre procuror și de ctre judector, afar de cazul când inculpatul este disprut, se afl în strintate ori se sustrage de la urmrire sau de la judecat ori se afl în una dintre situațiile prevzute în art. 1491alin. 6. În cauz, procurorul a propus luarea msurii arestrii preventive faț de inculpat într-un moment (la data de 10.09.2009) în care din datele existente rezult c acesta se sustrage de la urmrirea penal (fratele inculpatului a comunicat organelor de urmrire penal c cel cutat nu se mai afl în țar, aspect ce urma s fie contrazis de conținutul convorbirii telefonice care a avut loc între cei doi frați dup percheziția fcut la domiciliul inculpatului, act procedural efectuat în prezența fratelui acestuia). Așadar, este lipsit de relevanț, sub aspectul cerințelor art. 1491alin. l proc. pen. prezentarea inculpatului la procuror și solicitarea audierii sale de ctre organele de urmrire penal într-un moment (la data de 13.11.2009) în care procedura se derula deja în fața instanței de judecat.
Msura arestrii preventive are un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normal, fiind de neadmis menținerea strii de arest preventiv peste limite rezonabile. Prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța de recurs reține c aprecierea necesitții lurii unei msuri preventive trebuie s se fac luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecrui caz, pentru a se constata în ce msur exist indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecrii în stare de libertate, fr a se aduce atingere prezumției de nevinovție, în sensul de a se urmri existența unui just echilibru între msura arestrii preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetțenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de svârșire a faptelor cu privire la care exist indicii c au avut loc cu participarea inculpatului, pe de alt parte. În condițiile de faț, Curtea apreciaz c la acest moment procesual interesul general prevaleaz în raport cu interesul inculpatului recurent de a fi cercetat în stare de libertate. Astfel, se reține c presupunerea rezonabil privește fapte grave, c aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le genereaz.
De asemenea, instanța de recurs apreciaz c lsarea în libertate a inculpatului recurent ar genera creșterea sentimentului de nesiguranț al cetțenilor și ar fi de natur a conduce la scderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitiv de a adopta o legislație penal, dublat de mecanismul care s asigure aplicarea sa, capabil s descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol patrimoniul cetțenilor, relațiile privind conviețuirea social, confidențialitatea și integritatea datelor și sistemelor informatice.
Instanța de recurs mai apreciaz c scopul procesului penal și buna lui desfșurare justific luarea msurii arestrii preventive a inculpatului recurent.
Faț de cele reținute, se consider și c lsarea inculpaților recurenți în libertate ar încuraja svârșirea unor fapte similare celor imputate prin actele de inculpare atât de ctre inculpați, cât și de ctre alte persoane ce ar percepe lsarea în libertate a fptuitorilor ca pe o lips de reacție corespunztoare a autoritților.
Totodat, se constat c luarea msurii arestrii preventive este premisa efecturii cu celeritate și în bune condiții (fr posibilitatea alterrii) a actelor procesuale în cursul urmririi penale.
În consecinț, prima instanț a fcut o just apreciere a necesitții lurii faț de inculpat a msurii arestrii preventive.
Pentru aceleași motive care vizeaz luarea arestrii preventive se apreciaz c faț de inculpatul recurent nu poate fi luat alt msur preventiv.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 2/CC/06.01.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 09.12.2009.
Vzând și disp. art. 192 alin. 2. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 2/CC/06.01.2010 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr- din 09.12.2009.
În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. oblig inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare ctre stat, în recurs.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public, azi, 08.01.2010.
Președinte, Judector, Judector,
G
Grefier
Red. /08.01.2010
Tehnored.
2 ex./13.01.2010
Prim instanț: jud. - Tribunalul Timi
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky, Florin Popescu
