Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 03 august 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații:, si, toți deținuți în ARESTUL IPJ V,împotriva încheierii din 28.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal au răspuns recurenții - inculpați în stare de arest, și fiind asistați de avocat ales -.G, în baza împuternicirilor avocațiale eliberate de Baroul Botoșani, inculpații, și - asistați și de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale eliberată de Baroul Vrancea, iar inculpații si - asistați de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale eliberată de Baroul Vrancea.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, inculpații, si precizează că nu-și mențin declarațiile date la poliție, întrucât au fost supuși unor presiuni dar își mențin declarațiile date în fața judecătorului la Tribunalul Vrancea. Nu doresc să mai completeze nimic la declarațiile date.
Avocat G depune la dosar un set de acte, respectiv o adeverință din care rezultă că este elev, un contract individual de muncă privind pe - și actul adițional, un deviz cu privire la cheltuielile efectuate pentru reparația mașinii numitului și în fotocopie Rechizitoriul din 27.03.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși.
Conform disp. art. 3044.C.P.P. solicită să i se dea posibilitatea să primească notele grefierului așa cum spune procedura, mai exact o copie de pe încheierea de ședință.
Curtea învederează că dacă se va cere prin arhivă, apărarea va primi o copie de pe încheierea de ședință, atrăgându-i-se totodată atenția că actele trebuiau depuse cu un opis.
Avocat G precizează că are oarece explicații legate nu de vacanță, nu de timp, dar va încerca să fie onest.
Reprezentantul Ministerului Public dorește să se precizeze, având în vedere că inculpații au dat declarații în dauna celorlalți participanți, dacă sunt de acord cu același apărător.
Inculpații, și precizează că sunt de acord să fie asistați de domnul avocat G.
Fiind întrebați fiecare dintre inculpați toți au precizat că își mențin recursurile declarate.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat G precizează că stat în mare cumpănă dacă este cazul sau nu să intre în această cauză în calitate de apărător ales pentru cei cinci inculpați sau dacă ar trebui să intre doar să acorde asistență juridică sau dacă n-ar trebui să intre deloc. În timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție a reușit să examineze materialul de urmărire penală și va începe cu o concluzie.
Prezenta cauză "nu este ce pare și nu pare ce este". Este un paradox, dar tocmai în acest paradox va încerca să demonstreze în realitate despre ce este vorba, probleme de fond, pentru că în acest stadiu procesual instanța va trebui potrivit dispozițiilor legale să examineze temeinicia și legalitatea unei măsuri, cea mai măsură preventivă, privativă de libertate - arestarea - pe de o parte, sub aspect formal dispozițiilor incidente în cauză dacă sunt îndeplinite, dar, și întotdeauna există un dar și din acest punct de vedere apărătorul este un privilegiat, pentru că el trebuie să facă referiri și la anumite aspecte legate de fondul cauzei, pe când magistratul nu poate să facă asemenea referiri decât odată cu fondul cauzei când stabilește dacă există vinovăție, există răspundere penală, stabilește vinovați etc.
Prezenta cauză "nu este ce pare și nu pare ce este".
Din afară și în mod cu totul și cu totul superficial este o cauză atât de bine conturată încât n-ar mai fi aproape nimic de spus. O tâlhărie cu consecințe și condiții deosebite și se referă aici la modul cum fost mediatizată, cum fost primit și chiar s-a încercat să se creadă să într-adevăr așa stau lucrurile. Numai că făcând o radiografie, o examinare atentă a materialului de urmărire penală, se poate observa că aceasta s- făcut cu încălcarea gravă și repetată dispozițiilor, normelor și regulilor care reglementează urmărirea penală și mai ales luarea măsurilor preventive privative de libertate.
Dosarul are 90 și ceva de pagini. La fila 2 e rezoluția de începere a din 27.07.2009, cu privire la o infracțiune de tâlhărie în forma simplă, o tâlhărie calificată și o tâlhărie cu consecințe deosebit de grave, o confirmare începerii la fila 3, o așa-zisă plângere la fila 7- care nu are nici o legătură propriu zisă în cauză dar care vine și încearcă să creioneze că de fapt i s-ar fi sustras, cu ocazia acelei deplasări din 26/27 de către inculpații din prezenta cauză, spune unul că i s-ar fi sustras peste 7 miliarde lei, altul spune circa 7 miliarde
În esență, cei șase de la H s-ar fi deplasat la Adjud, unde după ce au folosit violența au deposedat de o sumă de bani. Este forma clasică de tâlhărie, sigur cu consecințele celelalte. Din acest punct de vedere nu ar avea ce discuta.
Arată că și-a permis să aducă instanței acel rechizitoriu din care rezultă că între inculpații de față și între așa-zisele victime din același dosar există o relație de conexiune veche din orașul Deși acest rechizitoriu nu este în favoare, dorește să fie corect și onest și să arate originea acestui conflict perpetuu de o bună bucată de vreme și nu a avut timpul material pentru înfățișa instanței dosarele care au existat pe rol la poliție, la parchet, la instanțe cu privire la relațiile de inamiciție, pentru că nu le-ar spune de dușmănie, întrucât dumnealor nu înțeleg nici la acest moment ce înseamnă această dușmănie, dar, se pornește de la faptul că cei de față au avut numeroase conflicte cu ceilalți și că de fiecare dată cei de față au fost bătuți.
Ce s- întâmplat de fapt pe data de 26? Pe 26 știind că sunt plecați în țară cu circul, cu bâlciul, au venit noaptea la Adjud în scopul de se răzbuna, pentru că de fiecare dată când veneau la H, în fața magazinului "" și aveau loc altercațiile luau bătaie. Dar pentru face o afirmație trebuie "actor incubit probațiu"- trebuie să o și demonstreze, s-o probeze.
Astfel, apărarea vizează două momente:
1.-Cu privire la respectarea regulilor normelor dispozițiilor de procedură penală și va arăta încălcarea repetată a acestora.
2.-Aspectele de fond de unde rezultă că "nu este ce pare și nici nu pare ce este".
Solicită să se observe că de la fila 24 sunt actele de urmărire penală care vizează urmărirea penală față de cei șase inculpați, s-au încălcat grav dispozițiile Codului d e procedură penală și nu-și permite să spună decât: " S-a început urmărea penală, obligația era de fi audiat CUM? _Declarație olograf, după care audiere pe formular".
A început urmărirea penală, există declarație olograf, există și declarație de învinuit luată de lucrătorul de poliție pe data de 27 iulie. Procurorul găsește de cuviință să pună în mișcare acțiunea penală pentru a se avea în vedere să se ia măsura arestării. Acțiunea penală este pusă în mișcare prin ordonanță pe data de 28 iulie la orele 11,00.
Din examinarea corectă dispozițiilor de la fila 24 până la fila 44, solicită să se observe că, potrivit dispozițiilor legale "" și anume articolul 235.C.P.P. privind punerea în mișcare a acțiunii penale, iar potrivit art. 2363.p Cod Penal teza finală, dacă procurorul ajunge la concluzia că estenecesară punerea în mișcare a acțiunii penale, el procedează potrivit art. 1491.C.P.P. - adică și legiuitorul este imperativ-numai după ascultarea învinuitului.
În cauză aceștia au fost audiați o singură dată când s- început urmărirea penală. Nerespectarea acestei dispoziții atrage nulitatea absolută măsurii luate și ar trebui numai din acest punct de vedere, instanța să admită și să constate că:
În ceea ce- privește pe - declarația este dată la procuror pe data de 28.07.2009, punerea în mișcare a acțiunii penale se face pe 28.07.2009. Și încă un amănunt, în aceste declarații nu se spune când încep și când se termină. Aceste declarații s-au făcut sub o puternică presiune mediatică, o presiune psihică, o presiune de orice natură în primul rând a timpului și iată că s-a ajuns la asemenea lucru. nu înțelege să pună în discuție fondul problemelor, dacă era nevoie ca aceștia să fie arestați sau nu, dar arestarea s- făcut cu încălcarea gravă și repetată, ori, normele de procedură sunt de strictă interpretare și imediată aplicare. Încălcarea uneia dintre ele atrage nulitatea. Nu s-au respectat asemenea lucruri.
Arată că șirul acestor nereguli continuă, nici unul dintre inculpați, după punerea în mișcare a acțiunii penale nu fost audiat potrivit dispozițiilor legale și se merge până într-acolo încât la final, la filele 86 -88 unde sunt ordonanțele de reținere și, deși îi pare rău, apreciază că trebuia să întrebe pe distinsul reprezentant al Ministerului Public dacă la dosar mai există și alte acte de urmărire penală, pentru că la dosarul cauzei există ordonanțele de reținere care sunt niște fotocopii și fără ștampilă. Ori, nici un magistrat nu va accepta să prelungească, să admită, să respingă un recurs atâta timp cât nu lucrează pe acte și documente care să corespundă dispozițiilor legii. În 1819 - spunea că "libertatea este posibilitatea de a te autodisciplina".
Mai departe arată că de la fila 47-la fila 71 sunt declarațiile martorilor. Care martori? Și nu este o simplă întrebare retorică, atâta timp cât sunt niște simple foi de hârtie ( polițistul, probabil, de bună credință, nu luat declarațiile cu îndeplinirea condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu au fost luate sub prestare de jurământ și din care să rezulte cu certitudine o situație de fapt).
Încă un aspect. Se vorbește de presupuneri, se vorbește de certitudini dar nu se spune nimic de îndoială. Dacă de la simpla presupunere la certitudine nu vom trece prin filtrul îndoielii este sau imoral sau ilegal.
În încheierea magistratului judecător care luat măsura, și nu dorește să o critice ci doar dorește să învedereze instanței că la fila 4 verso din încheierea prin care s-a luat cea mai gravă măsură de privare de libertate, conchide magistratul: "Instanța constată că probele existente la dosar până în acest moment precum și indiciile temeinicie în sensul art. 68.C.P.P. sunt în măsură să inducă existența uneiprezumții rezonabilecă inculpații au comis infracțiunea de care sunt acuzați". Arată că nu a auzit până acum noțiunea de prezumție rezonabilă. sunt legale, simple.
Arată că inculpații lucrează, trei dintre ei sunt elevi, unul din ei este student, că nu au antecedente penale.
Această calificare juridică de tâlhărie cu consecințe deosebit de grave- art.211 al. 3 începe de la 15 ani și este mai, mai gravă și probabil justificată de către legiuitor.
Dacă se va face o urmărire penală ca la carte și în spiritul cărții se va demonstra că în fapt fost vorba de acel "bâlci", acea gâlceavă dintre ei, cu loviri, neînțelegeri și pe care le regretă categoric. Nici nu se știe cât s-a luat, cu ce scop s-a luat și dacă s-a luat, pentru că s-au exercitat presiuni și sunt suficiente aspecte din care rezultă aceasta în momentul când li s-a spus la să aducă toți banii de acasă.
Arată că nu a avut timpul material necesar, dar va demonstra de unde sunt acești bani, în ce condiții s-au primit și dacă s-au luat bani cu ce scop și cum, pentru că, așa cum rezultă din devizul depus, cu ocazia conflictului care face obiectul rechizitoriului depus în fotocopie și se află pe rolul Judecătoriei Hușia fost distrusă mașina tatălui lui, care de altfel este și indisponibilizată la ora actuală.
S-au făcut aceste încălcări, din care peste unele se poate trece cu vederea, dar cu privire la luarea măsurilor privative preventive de libertate, peste aceasta nu se poate trece atâta timp cât declarațiile martorilor nu au fost luate în condițiile legii, cu respectarea rigorilor prevăzute de lege.
Cu privire la faptul că au fost încălcate dispozițiile legii, dar încălcate de maniera sancționării numai cu anularea actelor efectuate și față de faptul că magistratul mai trebuie să pipăie, să vadă dacă într-adevăr există presupunerea rezonabilă și nu prezumția rezonabilă, trebuie într-adevăr să existe și când se face o asemenea afirmație trebuie să fie și justificată.
În prezenta cauză lucrurile stau mult mai altfel decât sunt și repetă că"nu este ce pare și nu pare ce este" și lucrurile se vor demonstra dar cu inculpații în stare de libertate.
Solicită înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de nu părăsi țara, dar cu obligații precise pentru inculpați, care sunt mai draconice decât măsura arestării, pentru că acum ei stau închiși la poliție, ori, cu acele obligații de a nu se apropia, de a nu lua legătura, de a se prezenta la poliție, de a face toate declarațiile corespunzătoare de natură să-i oblige să aibă un comportament către cel normal și corect, astfel încât pentru orice încălcare nu au nici o altă posibilitate decât de a se dispune anularea măsurii și încarcerarea acestora.
Asemenea măsuri sunt de natură să creeze exact toate condițiile pentru efectuarea unei urmăriri penale corecte, la obiect și cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale.
Solicită admiterea recursurilor declarate de cei cinci inculpați pe care-i asistă și să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de nu părăsi țara, apreciind că este o măsură rezonabilă.
Avocat - în completare, arată că în afară de încălcările Codului d e procedură penală, încălcări repetate, sancționate cu nulitatea absolută, vine în sprijinul celor precizate de colegul său în sensul că, contrar practicii judiciare interne cât și practicii CEDO s-a pronunțat această încheiere, prin care s-a luat cea mai gravă măsură privativă de libertate, în speță arestarea preventivă inculpaților.
În primul rând, solicită să se constate că această admitere propunerii de arestare preventivă nu e motivată convingător de prima instanță, singura motivare este că " probele existente la dosar până în acel moment precum și indiciile temeinice sunt în măsură să inducă existența unei prezumții rezonabile că inculpații au comis infracțiunea de care sunt acuzați".
Invocă decizia nr. 586 din 2 aprilie 2002 Secția a II-a penală a Curții de Apel București, din care rezultă că "pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate unui inculpat nu se presupune generic ci el trebuie să fie de ordinul evidenței și mai ales nemijlocit dovedit" și subscrie la această opinie Curții de Apel Secția a II-a penală.
Consideră că și practica CEDO este cea care se îndreaptă spre aceste considerente care trebuie avute în vedere și se referă în principal la cauza Letelie vs. Franța din 26.06.1991 și recent la cauza Tarău contra României din 24.02.2009, unde CEDO a constatat încălcarea art. 5 pct. 3 din Convenție ca urmare faptului că instanțele naționale nu au în motivarea hotărârilor prin care au menținut măsura arestării preventive care este în concret pericolul pentru ordinea publică, limitându-se la reproducerea în motivare textului de lege și scurte considerente generice, fără să analizeze argumentele prezentate privind profilul personal și situația familială și nici posibilitatea adoptării unei măsuri alternative, măsura alternativă la care s-a referit și colegul său și asupra căreia va insista atunci când va concluziona în admiterea recursului.
De asemenea, Curtea acceptă astfel detenția unei persoane numai pentru motive suficient de puternicie care ar putea justifica această măsură preventivă. se vedea cauza Has vs. Polonia din 17.11.2006. Aceste elemente de fapt trebuie să se bazeze pe fapte de natură să demonstreze că eliberarea deținutului ar tulbura ordinea publică, care nu mai este legitimă dacă societatea nu este amenințată în continuare efectiv, detenția neputând fi menținută în anticiparea unei pedepse privative de libertate.
Solicită admiterea recursului și înlocuirea acestei măsuri cu interdicția de nu părăsi țara.
Avocat pentru și se raliază concluziilor puse de avocat în ceea ce privește cazurile de nulitate incidente în cauză.
În ceea ce privește motivarea încheierii prin care s-a dispus măsura arestului preventiv apreciază că aceasta este motivată de o manieră lacunară, fără a se indica temeiurile concrete care au stat la baza luării acestei măsuri și fără a avea în vedere practica CEDO, care prin jurisprudența sa statuat în aplicarea art. 5 din CEDO faptul că măsura arestului preventiv este o măsură cu totul și cu totul excepțională, care trebuie luată în condițiile în care se analizează cu atenție toate probele existente la dosarul cauzei și nu împrejurările generale în care fost săvârșită fapta și celelalte indicii care ar duce la concluzia că anumite persoane care au săvârșit fapte antisociale ar prezenta un pericol public pentru societate, fiind influențate instanțele în aceste situații de presiunea mediatică ce apasă asupra lor în astfel de cazuri.
Arată că inculpatul se află într-o situație diferită față de ceilalți, întrucât dumnealui nu făcut decât să dea anumite telefoane în respectiva zi, nu participat în nici un fel la săvârșirea acelei fapte și în nici un caz nu este vorba despre o tâlhărie, ci este vorba doar despre rezolvarea unor conflicte mai vechi dintre inculpații din prezenta cauză și părțile vătămate. nu au avut habar că acolo se afla și o anumită sumă de bani, nu au plecat cu ideea de a sustrage acei bani, nu a fost o acțiune premeditată iar inculpatul nu a participat nici la aceste acte de violență, care s-au produs între dumnealor, doar a luat legătura telefonic cu unul dintre ei, nu se știe exact ce i-a spus, i-a indicat eventual o anumită rulotă în care se aflau persoanele respective. De asemenea, solicită să se aibă în vedere circumstanțele personale ale dumnealui, faptul că are o relație de concubinaj, are doi copii minori, are o situație financiară destul de dificilă, sens în care urmează să depună și acte.
Pentru toate aceste motive apreciază că în ceea ce-l privește pe inculpatul, cercetarea lui se poate face în stare de libertate, neputând împieta în nici un fel asupra bunului mers al anchetei dacă ar fi lăsat în stare de libertate.
Cu privire la inculpatul solicită să se aibă în vedere faptul că este o persoană tânără ce se află la primul contact cu legea penală, este elev, iar lăsarea în libertate nu ar impieta cu nimic bunul mers al anchetei penale.
Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu obligația de nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public arată că concluziile sale vizează în esență aspectele legate de nelegalitatea hotărârii, pentru că prin recursul declarat acest lucru face obiectul judecării cauzei, pe de o parte, pe de altă parte situația de fapt care a stat la baza propunerii și ulterior luării măsurii arestării preventive și argumentele folosite de apărătorii inculpaților.
Solicită să se constate că hotărârea instanței de fond corespunde în totalitate dispozițiilor legale ce reglementează soluționarea unei propuneri de luare măsurii arestării preventive.
Este cert că prin referire la art. 681judecătorul s-a referit la presupunerea rezonabilă și nu prezumția rezonabilă. Este cert că judecătorul folosit un limbaj specific fazei de urmărire penală în care organul judiciar, respectiv instanța dispune luarea unei măsuri și care nu poate folosi expresii sau cuvinte care să ateste sau să nu ateste vinovăția cu care inculpații au participat sau nu au participat la săvârșirea acestei fapte.
La acest moment nu ne găsim în momentul procesual de stabili dacă inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii sau nu. Judecătorul putea să spună dacă sunt indicii temeinice care să conducă la presupunere rezonabilă că inculpații sunt autorii faptei comise și exact acest lucru făcut, fără putea categorisi o asemenea motivare ca fiind lacunară.
Hotărârea instanței de fond este corect motivată, amplu motivată atâta vreme cât cuprinde toate datele necesare pentru ca inculpații să poată critica măsura dispusă față de dumnealor și să-și poată exercita astfel dreptul la apărare.
Cu privire la situația de fapt, în opinia sa, mijloacele de probă adminJ. până în prezent conduc la concluzia că în noaptea de 26/27.07.2009, cei cinci inculpați, pentru că în cazul inculpatului, cel puțin din mijloacele de probă adminJ. până în prezent nu s-a ajuns la concluzia că acesta a avut aceeași participație ca ceilalți cinci, au sustras suma de peste un milion de lei din rulota părții vătămate, fiind recuperată până în prezent suma de 400.000 lei.
Cu privire la criticile aduse solicită să se constate gravitatea deosebită unei asemenea infracțiuni, gravitate care se răsfrânge în mod evident și asupra pericolului pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate inculpaților.
În aceste condiții în mod corect instanța a făcut aplicarea art. 148 litr. f
C.P.P.Chiar și în cazul inculpatului - și instanța și-a permis să spună mai mult decât ar fi trebuit, făcând comentarii cu privire la încadrarea juridică a faptei - nu este de acord cu acest lucru, însă se poate constata că încadrarea juridică faptei în acest moment față de, indiferent că ne-am raporta la tâlhărie sau furt calificat cu consecințe deosebit de grave, este de complicitate, datorită faptului că dumnealui a fost cel care furnizat date legate de locul unde sunt amplasați banii, zona în care locuiesc părțile vătămate și date legate de sistemul de siguranță, care dintre rulotele care se aflau în zona bâlciului respectiv îi aparține părții vătămată și locul unde se aflau banii.
În ceea ce privește celelalte motive solicită să se observe că este absolut irelevant dacă acțiunea inculpaților a avut ca scop răzbunarea sau dacă avut ca scop deposedarea părții vătămate de banii respectivi. Este absolut irelevantă împrejurarea că banii pe care-i deținea partea vătămată proveneau din activități licite sau ilicite, câtă vreme s-a făcut dovada că acești bani nu se aflau în posesia și detenția inculpaților ci în posesia părții vătămate, fiind detentor al bunurilor respective și în acest context acțiunea de deposedare prin violență îmbracă forma infracțiunii de tâlhărie.
Cu privire la copiile xerox ale ordonanțelor care există la dosar, în condițiile în care nu s-a contestat conținutul, apreciază că sunt irelevante susținerile legate de prezența lor în copie xerox sau în original.
De asemenea, cu privire la audierea inculpaților, în opinia sa audierea învinuiților de către procuror era inutilă și neconcludentă în condițiile în care aceștia au dat declarații ample în fața organelor de cercetare penală. Ulterior după punerea în mișcare a acțiunii penale au fost audiați de către procuror și trei dintre ei nici n-au mai vrut să dea declarații, n-au mai spus absolut nimic legat de împrejurările în care s-a comis fapta iar rațiunea pentru care fost introdus acest text de lege pretins fi încălcat, în opinia sa nu afectează în nici un fel drepturile inculpaților.
Susținerile că ne aflăm în fața unei nulități absolute fără a se indica de apărătorii inculpaților care este cazul de nulitate absolută, pentru că art. 197 al.2 are o interpretare restrictivă, în condițiile în care nu ne aflăm în nici una din situațiile respective, nu se poate invoca o nulitate absolută.
Chiar și în situația în care inculpații au fost audiați după punerea în mișcare a acțiunii penale și înainte de arestarea preventivă nu satisface cerințele pentru reținerea art. 197 al.2
C.P.P.Pentru aceste considerente solicită să se constate că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și să se dispună respingerea recursurilor declarate de către inculpați ca nefondate cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat, având cuvântul în replică, arată că ceea ce fost făcut cu încălcarea legii nu poate produce efecte.
Inculpatul, având cuvântul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara.
Inculpatul - solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara și cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara și cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara și cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara și cercetarea în stare de libertate.
Inculpatul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de nu părăsi țara și cercetarea în stare de libertate. Are un copil minor în întreținere. Precizează că nu le-a indicat celorlalți inculpați rulota.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față,
Prin încheierea de ședință din 28.07.2009 a Tribunalului Vranceas -a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, -, și, cercetați sub aspectul infracțiunii de "tâlhărie" prevăzută de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 21lit. a,c și al. 3 Cod penal.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Vranceaa solicitat arestarea preventivă a inculpaților: - fiul lui și, născut la data de 21.10.1989 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui și, născut la data de 28.11.1989 în H, județul V, cetățenie română, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, -. A,.3,. 7, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui și, născut la data de 21.03.1987 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, cu domiciliul în H, str. -. - nr. 8, judetul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui si, născut la data de 05.03.1991 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H-, -etal,. 4,. 7, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui G si, născut la data de 17.05.1986 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, Bl. 26,. B,. 1,. 26, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP - si - fiul lui G și, născut la data de 26.05.1987 în H, județul V, cetățenei română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H- județul V, fără ocupație, cu antecedente penale, necăsătorit, CNP -, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1, 211 alin. 2 lit. b, art. 211 alin. 2/1 lit. a,c C pen si art. 211 alin. 3. pen, în condițiile art.149 ind.1 Cod proc.penală raportat la art.143 cod proc.penală și art.148 lit.f Cod proc.penală.
In propunerea de arestare preventivă se arată în esență că inculpații, -, și a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin ordonanța din 28.07.2009 pentru săvârșirea infr.prev.și ped.de art.211 alin.1, 211 alin.2 lit.b, art.211 alin.2/1 lit.a,c Cod penal și art.211 alin.3 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 26/27.07.2009 în jurul orei 02,00, inculpații, -, s-au deplasat în municipiul Adjud, Județul V în locul în care era amenajat Parcul de și unde se afla familia din municipiul H, Județul V cu utilaje de divertisment. Aici, au agresat fizic paznicii parcului, după care la indicațiile precise ale lui, care i-a contactat telefonic, au mers la locuința tip rulotă în care dormeau partea vătămată și pe fiica acesteia, Au forțat ușa de acces în rulotă și după ce au agresat fizic, folosind obiecte contondente, pe cele două părți vătămate, au sustras dintr-o ladă metalică ce ser afla sub pat aproximativ 1.115.300 lei. Învinuiții, - și au fost identificați și prinși pe raza municipiului H în data de 27.07.2009, recuperându-se de la aceștia suma de 420.000 lei. Pe parcursul cercetărilor au fost prinși ceilalți 3 inculpați, respectiv la data de 28.07.2009.
Având în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev.de art.136 cod proc.penală și art.148 lit.a,f Cod proc.penală în sensul că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pedeapsa fiind mai mare de 4 ani, creându-se o stare de neliniște și insecuritate în sânul colectivității, cetățenilor fiindu-le pus în pericol integritatea patrimoniului.
Analizând propunerea de arestare preventivă a inculpatului, instanța reținut că împotriva inculpaților s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.și ped.de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 indice 1 lit.a și c și alin.3 Cod penal.
In concret, inculpații sunt acuzați că în noaptea de 26/27.07.2009 au pătruns în locuința persoanelor vătămate de unde prin violență au sustras suma de 100.000 lei.
Din economia dosarului de urmărire penală, cât și din depozițiile inculpaților date cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, instanța a reținut că în noaptea de 26/27.07.2009, inculpații s-au deplasat la Adjud - mai puțin inculpatul - unde au pătruns în incinta rulotei persoanelor vătămate prin violență, de unde au sustras o sumă de bani, care potrivit declarației persoanei vătămate se ridică la 1.100.000 lei, din care s-a recuperat 400.000 lei.
Cei cinci inculpați au împărțit suma de bani sustrasă din care i-a dat și inc. suma de 40000 lei în dimineața zilei de 27.07.2009, după cum rezultă din depoziția acestuia.
Chiar dacă participarea inc. la comiterea acestei fapte au relevanță penală urmează a fi stabilită în concret în cursul urmăririi penale întrucât cu siguranță acesta nu a participat nemijlocit la comiterea acesteia, totuși este o problemă de încadrare juridică care nu afectează contextul procesual în care s-a solicitat luarea măsurii preventive.
Legislația relevantă în cauză se constituie:
Art.148 cod proc.penală potrivit căruia "Arestarea preventivă a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și există vreunul dintre următoarele cazuri:
-lit.f inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică".
-art.143 cod proc.penală "Măsura reținerii - se aplică corespunzător și pentru arestarea preventivă - poate fi luată față de inculpat numai după ascultarea acestuia în prezența unui apărător, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală!
Raportând situația de fapt reținută în cauză la dispozițiile normative menționate instanța a constatat că probele existente la dosar până la acest moment, precum și indiciile temeinice, în sensul art.68 ind.1 Cod proc.penală sunt în măsură să inducă existența unei prezumții rezonabile că inculpații au comis infracțiunea de care sunt acuzați - firește cu rezervele legate de participația inculpatului, care trebuiesc reconsiderate de procuror -. Cu alte cuvinte, atât depozițiile persoanelor vătămate, cât și cele ale inculpaților - și, la care se adaugă faptul că cei trei au predat o parte din suma de bani pe care acuzarea o circumscrie în obiectul său.
De asemenea, în împrejurările descrise de acești inculpați s-au aflat și ceilalți 3 inculpați care au declarat că nu-și amintește nimic.
S-a mai reținut că toate aceste elemente de fapt sunt de natură a induce concluzia că inculpații au comis o faptă cu relevanță penală aptă a cadra eficient pe textul incriminator propus de procuror, dovezile de la dosar justificând dincolo de orice îndoială rezonabilă prezumția acestui ilicit penal.
Cu privire la realizarea cerințelor de text prev.de art.148 lit.f Cod proc.penală, instanța a constatat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din modul de comitere a faptei cu relevanță penală pentru care sunt cercetați.
Inculpații au acționat într-un "loc public" și într-o zonă a orașului Adjud în care cel puțin la nivel aparent securitatea individuală și a proprietății pare asigurată, ceea ce denotă din partea acestora, o nesocotire a priori, a regulilor normative de conformare și de ajustare a conduitei individuale în relație cu ceilalți participanți la viața socială.
In aceste condiții, instanța, constatând realizată și condiția de pedeapsă prevăzută de lege și în art. 141 lit.f Cod proc.penală, a găsit întemeiată propunerea procurorului pe care a admis-o.
Împotriva încheierii mai sus arătate, în termen legal, au declarat recurs inculpații, -, și solicitând revocarea măsurii arestării preventive și luarea în cauză a măsurii obligării de a nu părăsi țara.
În susținerea recursurilor promovate inculpații au invocat nerespectarea dispozițiilor procedurale, împrejurarea că în cauză nu s-a arătat în concret în ce constă pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate precum și faptul că la dosar nu există probe privind comiterea infracțiunii de "tâlhărie" în fapt fiind vorba doar despre o răfuială între două grupuri între care exista o stare conflictuală.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare.
Analizând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penală, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică și că în mod justificat s-a dispus în cauză arestarea preventivă a inculpaților, -, și.
Referitor la criticile formulate Curtea reține că în cauză au fost respectate pe deplin dispozițiile legale ce reglementează propunerea de arestare preventivă a inculpatului stabilite de art. 1491Cod pr. penală, inclusiv cele vizând audierea inculpatului după punerea în mișcare a acțiunii penale.
Astfel, din examinarea actelor de urmărire penală rezultă că inculpații recurenți au fost audiați mai întâi de către organele de poliție în calitate de învinuiți după care procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, prin ordonanța din 28.07.2009 orele 11.00 (fila 93 dosar urmărire penală), pentru ca apoi să procedeze la audierea susnumiților în calitate de inculpați în prezența apărătorilor aleși sau desemnați din oficiu ( filele 17, 24, 33, 36, 39, 43 dosar urmărire penală).
Față de cele mai sus expuse Curtea constată că dispozițiile art. 235 Cod pr. penală nu au fost încălcate, astfel cum au susținut inculpații, întrucât acestea nu prevăd obligativitatea audierii persoanelor cercetate de către procuror înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale și că au fost respectate întocmai prevederile art. art. 1491al. 1 Cod pr. penală ce dispun ca propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului să se întocmească numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului.
În consecință criticile vizând nerespectarea dispozițiilor procedurale în materia arestării preventive sunt neîntemeiate astfel că sub acest aspect recursurile inculpaților apar a fi nefondate.
Tot neîntemeiate sunt și celelalte motive invocate de inculpați.
Astfel pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpaților în libertate este aproape de domeniul evidenței date fiind elementele ce circumstanțiază faptele de săvârșirea cărora sunt acuzați inculpații, în acest sens pledând valoarea extrem de ridicată a prejudiciului, modalitatea organizată și planificată de operare precum și împrejurarea că inculpații au acționat cu violență, în plină noapte, asupra unor femei lipsite de apărare.
Toate acestea denotă o periculozitate socială extrem de ridicată și sunt de natură a crea un sentiment de revoltă și insecuritate în rândul opiniei publice situație în care pentru apărarea ordinii publice se impune luarea unor măsuri preventive ferme, privative de libertate, față de persoanele acuzate de comiterea unor astfel de fapte profund antisociale.
În consecință Curtea constată că în mod justificat a apreciat instanța de fond asupra pericolului concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică cercetarea inculpaților în stare de libertate motiv pentru care și cererea formulată de aceștia, de luare în cauză a unei alte măsuri procesuale, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara, apare ca fiind neîntemeiată.
Cât privește susținerea inculpaților că în cauză ar fi vorba doar despre o răfuială între ei și cei din clanul, Curtea constată că probele aflate la dosar până în acest moment procesual infirmă o astfel de ipoteză, din declarațiile părților vătămate și a reieșind că agresiunea ce a avut loc asupra lor a avut drept scop sustragerea sumelor deținute în rulota în care dormeau.
De altfel chiar unii dintre inculpați au recunoscut în declarațiile date lovirea părților vătămate și sustragerea banilor de la acestea, sustragere care este confirmată și de procesele verbale de conducere în teren și de recuperare a unei părți din prejudiciu.
Concluzionând Curtea constată că măsura arestării preventive a fost luată față de inculpații recurenți cu respectarea prevederilor legale și este pe deplin justificată pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal astfel încât, văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, -, și, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații: - fiul lui și, născut la data de 21.10.1989 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui și, născut la data de 28.11.1989 în H, județul V, cetățenie română, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, -. A,.3,. 7, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui și, născut la data de 21.03.1987 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, cu domiciliul în H, str. -. - nr. 8, judetul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui si, născut la data de 05.03.1991 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H-, -etal,. 4,. 7, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP -; - fiul lui G si, născut la data de 17.05.1986 în H, județul V, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H,-, Bl. 26,. B,. 1,. 26, județul V, fără ocupație, fără antecedente penale, necăsătorit, CNP - si - fiul lui G și, născut la data de 26.05.1987 în H, județul V, cetățenei română, studii 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în H- județul V, fără ocupație, cu antecedente penale, necăsătorit, CNP -, toți deținuți în ARESTUL IPJ V, împotriva încheierii din 28.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea .
Obligă pe fiecare dintre recurenții -inculpați la plata sumei de câte 30 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 03 august 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - ---
Grefier,
Red./04.08.2009
Tehnored./2 ex./05.08.2009
Jud. fond.
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Petruș Dumitru, Marcian Marius
