Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp.
| Comentarii |
|
Dosar nr.50562/3/2009
3026/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
NCHEIEREA nr. 10
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER:
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat prin procuror.
* * * * * * * * * * * *
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de recurentul inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 22 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală, în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - G - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 4.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul inculpat, întrebat fiind de președintele completului de judecată, precizează că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs întrucât nu are nimic de declarat în plus față de cele declarate în fața procurorului.
Părțile întrebate fiind de către instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul, critică încheierea atacată, ca nelegală și netemeinică.
Solicită să se constate că probele administrate în cauză nu sunt legale și că se impune înlăturarea acestora, împrejurări în raport cu care nu este justifică arestarea preventivă a inculpatului care beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Pe de altă parte probatoriul este încheiat, situația de fapt stabilită astfel că nu mai este necesară cauzei menținerea prevenției inculpatului.
Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat și menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Solicită înlăturarea criticilor apărării referitoare la modul în care au fost obținute probele întrucât această discuție va fi purtată pe fondul cauzei iar în prezent există certitudinea că inculpatul a săvârșit o faptă penală iar colaboratorul sub acoperire a fost introdus în temeiul art. 20 din Legea 143/2000. Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul are în antecedență penală infracțiuni de furt și tâlhărie astfel că nu sunt conforme cu realitatea susținerile apărătorului inculpatului privind lipsa antecedentelor penale.
În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt susține că nu este vinovat aderă la concluziile apărătorului ales, solicită să-i fie admis recursul și să fie judecat în stare de libertate. Subliniază faptul că nu prezintă nici un fel de pericol pentru ordinea publică,
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, a fost admisă propunerea Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și s-a dispus luarea măsurii arestării preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, de la cu începere de la data de 22.12.2009 și până la data de 20.10.2010, inclusiv.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, s-a arătat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea este flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, întrucât nu există indicii din care să rezulte că inculpatul este traficant de droguri, iar lăsarea în libertate a acestuia nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază încheierea pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică și ca nefondat recursul declarat de inculpat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prev. de art.148 Cod procedură penală.
În cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul, în data de 25.06.2009, a vândut colaboratorului sub acoperire cu nume de cod " ", o punguță din material plastic de culoare albă, închisă la capete prin ardere, ce conținea cantitatea de 0,13 grame heroină, cu suma de 50 lei.
În data de 26.06.2009 a vândut aceluiași colaborator sub acoperire cu nume de cod " ", două pungulițe din material plastic de culoare albă, închise la capete prin topire, conținând o substanță pulverulentă de culoare maronie, ce reprezintă cantitatea de 0,20 grame substanță care conține heroină, pentru care a plătit inculpatului suma de 100 lei.
Totodată, Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că fapta este flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei (infracțiunea prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000), la modalitatea concretă de comitere a acesteia și la circumstanțele reale ale săvârșirii ei, precum și la persoana inculpatului și la impactul negativ pe care asemenea fapte îl au asupra colectivității.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, motiv pentru care, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală, Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 22.12.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./28.01.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Viorel Adrian
