Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 225/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1640/2009)
INCHEIERE NR.225/
Ședința publică de la 09 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Daniel Grădinaru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție T - a fost reprezentat de procuror .
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 05 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/08.07.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul inculpat, întrebat fiind, arată că este de acord a fi asistat de avocat din oficiu.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune cercetarea recurentului în stare de libertate.
Apreciază că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, art.148 lit.f C.P.P. nu impun privarea de libertate a inculpatului.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a colaborat cu organele de cercetare penală, este necunoscut cu antecedente penale, are în întreținere un copil de 11ani, lucra.
Consideră că dacă se impune luarea unei măsuri preventive, față de inculpat, apreciază că se poate lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Arată că inculpatul nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal și se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat de instanță.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază că în mod legal instanța a luat măsura arestării preventive avându-se în vedere gravitatea faptei, respectiv faptul că inculpatul încercat a introduce droguri de mare risc, 4,48 gr. heroină, în Penitenciarul Jilava.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este prima abatere de la legea penală nu mai făcut niciodată așa ceva.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 05.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, s-a admis propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și în temeiul art. 1491alin. 9 și 10 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei - fiica lui și, născută la 16.01. 1973 în B, pe o durată de 29 de zile, respectiv de la data de 05.07.2009 până la 02.08.2009, inclusiv.
Totodată, a fost obligată inculpata la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin referatul înregistrat pe rolul Tribunalului București Secția I Penală la data de 5.07.2009 sub nr-, Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București - a solicitat admiterea propunerii de luare a măsurii arestării preventive conform art.149/1 Cod procedură penală față de inculpata în dosarul nr. 1862/D/P/2009 pe o perioadă de 29 de zile de la data de 05.07.2009 până la 02.08.2009 inclusiv.
În motivarea propunerii, s-a arătat că măsura este necesară întrucât din actele de urmărire penală efectuate până la acest moment, sunt îndeplinite dispozițiile art. 681Cod proc.pen, art. 143 și art. 148 lit. f Cod proc.pen. pentru fapta săvârșită de inculpată, astfel cum a fost descrisă în referatul parchetului și reținută spre cercetare de către organele de urmărire penală.
În fapt, s-a reținut că, la data de 04.07.2009, a introdus în Jilava, o punguță care conținea 4,49 gr. heroină, drog de mare risc, pe care i l-a dat numitului, aflat în executarea unei condamnări definitive.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că:
Potrivit dispozițiilor art.149/1 alin. l Cod procedură penală privind arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale, procurorul din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și există vreunul dintre cazurile prevăzute în art.148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului, întocmește propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.
Conform art.143 alin. l Cod procedură penală privind condițiile reținerii, măsura reținerii poate fi luată de procuror ori de organul de cercetare penală față de învinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezența apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
În speță, condițiile prevăzute de art.143 alin. l Cod procedură penală sunt îndeplinite, în sensul că inculpata a fost ascultată în prezența apărătorului și în cauză există indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art.68/1 Cod procedură penală care să justifice presupunerea rezonabilă că la data de 04.07.2009 inculpata a introdus în Penitenciarul București Jilava o punguță ce conținea 4.49 grame heroină, drog de mare risc, pe care i 1-a dat numitului, ce se afla în executarea unei pedepse cu închisoarea. Acestea sunt relevate de următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare, adresa nr.-/4.07.2009 a R - O - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, planșe foto, declarații martor, declarațiile inculpatei.
Totodată, ne regăsim în prezența unuia dintre cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală și anume cel de la alin.l lit.f: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpată este mai mare de 4 ani (traficul de droguri de mare risc fiind pedepsit cu închisoare de la 10 la 20 de ani) și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. în lipsa unei definiții legale a pericolului concret pentru ordinea publică, acesta se deduce din modalitatea și împrejurările concrete de săvârșirea a faptei pentru care inculpata este cercetată, din natura faptei, de trafic de droguri de mare risc, infracțiune ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat reflectat în limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, cât și din împrejurarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.14 lit. c din Legea nr.143/2000, în sensul că inculpata a comis fapta într-un loc de detenție, ceea ce constituie o circumstanță agravantă legală.
Toate aceste aspecte îndreptățesc concluzia că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, generând implicit o stare de neîncredere și insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.
Prin prisma celor expuse, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpatei se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform dispozițiilor art.136 alin. 1 Cod procedură penală.
Așa fiind, a admis propunerea Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și în temeiul art. 149/1 alin.9 și 10 Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatei pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 05.07.2009 și până la data de 02.08.2009, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs, inculpata criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa cum a reținut Tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.148 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 Cod procedură penală, există vreunul din cazurile enumerate la lit.a-f și luarea măsurii să fie necesară în interesul bunei desfășurări a procesului penal.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent, conferă indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a comis infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000.
Relevante în acest sens sunt procesul verbal de constatare în flagrant a infracțiunii, adresa nr.-/4.07.2009 a R - O - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, planșe foto, declarațiile martorului și declarațiile inculpatei.
Prin urmare, apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.68/1 Cod procedură penală.
De asemenea, analizând conținutul actelor dosarului, Curtea apreciază că sunt îndeplinite cele două condiții cumulative prevăzute în art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel,cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care inculpata este cercetată este mai mare de 4 ani închisoare, limitele speciale fiind cuprinse între 10 și 20 de ani.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă atât din gravitatea concretă a faptei comise cât și din circumstanțele ce țin de persoana inculpatei.
Fapta pentru care inculpata este cercetată și anume infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000, prezintă un grad de pericol social ridicat având în vedere consecințele negative ale comiterii acestui gen de infracțiuni asupra sănătății populației și amploarea acestor fapte în ultima perioadă de timp. Totodată, se reține că inculpata a încercat să introducă droguri în penitenciar, împrejurare ce imprimă faptei un caracter mai grav.
Prin urmare, Curtea apreciază că sunt îndeplinite cele două condiții cumulative prevăzute în art.148 lit.f Cod procedură penală și ținând seama de dispozițiile art. art. 136 Cod procedură penală, consideră se impunea luarea măsurii arestării preventive față de inculpată.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază hotărârea atacată ca fiind temeinică și legală și din această perspectivă recursul inculpatei apare ca nefondat urmând a fi respins.
În baza art.192 alin.2 din Codul d procedură penală, va obliga recurenta la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 05.07.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală.
Obligă recurenta inculpată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./13.07.; 15.07.09
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Dumitru Mirancea, Daniel Grădinaru
