Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 253/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1837/2009)
ÎNCHEIERE NR. 253R
Ședința publică de la 04 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Florică Duță
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul,împotriva încheierii de ședință nr.12 din 23.07.2009, pronunțată de către Tribunalul Ialomița - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit recurentul-inculpat, cercetat în stare de libertate, pentru care a răspuns avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/30.07.2009, atașată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, având în vedere că nu există probe sau indicii temeinice care să conducă la concluzia că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, ori că lăsat în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii de ședință atacată ca legală și temeinică, apreciind că există suficiente probe și indicii temeinice în sensul art. 143 pr.pen. care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpatul săvârșit fapta pentru care este cercetat și sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de patru ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Sub acest aspect, urmează a se avea în vedere natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, modalitatea concretă de comitere a faptei (constând în procurarea de arme letale din Spania și introduse în mod fraudulos pe teritoriul României), gradul crescut de pericol social al faptei săvârșite.
Astfel, apreciază că, deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință nr.12/ 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, Secția penală, în dosarul nr-, în baza art.1491alin.1 și 10 și art.150 alin.1 teza a II a pr. pen. s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă, a inculpatului fost "" fiul lui și, ns. 23.04.1985 în Țăndărei, jud.I, cu domiciliul în Țăndărei,-, jud.I, CNP - -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, inculpatul fiind plecat din țară.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că prin adresa nr.110/D/P/2007 din data de 22.06.2009, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Ialomița, a fost înaintat instanței, referatul cu propunere de arestare preventivă, în lipsă, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă calificată (introducerea în țară, fără drept de arme și muniții letale) prevăzută de art.271 din Legea nr.86/2006 și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art.279 alin.1 și 3 lit.b Cod penal.
Cererea este întemeiată pe dispozițiile art.149 ind.l și art.148 lit. a,bși f Cod procedură penală
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița sub numărul - din 22.06.2009.
Analizând actele și lucrările din dosarul de urmărire penală nr. 110/D/P/2007, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordonanța nr.110/D/P/2007 din data de 23.04.2009, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Biroul Teritorial Ialomița, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.271 din Legea nr.86/2006- infracțiunea de contrabandă calificată cu arme,și art.279 alin.l și 3 lit.b cod penal- infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
S-a reținut, că în anul 2007, inculpatul împreună cu inculpatul au introdus în țară, fără drept, în mod fraudulos (fără a avea autorizație de procurare), arme letale pe care le-au deținut, fără drept, în locuința din Țăndărei.
Astfel, în timpul efectuării percheziției domiciliare la data de 07.11.2007 în imobilul din Țăndărei,-, unde locuiesc inculpații și părinții acestora, au fost descoperite 145 cartușe de vânătoare cu ( muniție letală), calibru 12/70 mm marca "GB" și model, N-7 fabricate în Spania, cinci cartușe de vânătoare cu (muniție letală)calibru 12/70 mm, marca""modelSuper, Cazafabricate în Spania și cinci arme de vânătoare, o armă simplă cu încărcare manuală, prevăzută cu două țevi lise dispuse paralel, orizontal marca Armas,o armă cu simplă cu încărcare manuală prevăzută cu două țevi lise dispuse paralel orizontal, marca, o armă cu semiatomată cu încărcare manuală cu țeava lisă marca fabricate în Spania și o armă de vânătoare cu semiautomată cu încărcare manuală cu țeava lisă, marca fabricată în Belgia, însă exportată în Spania.
Pe baza actelor și lucrărilor din dosarul de urmărire penală, tribunalul a apreciat că, față de temeiul general al luării măsurilor preventive, prevăzut la art. 136 cod procedură penală, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpații și.
Totodată, s-a apreciat că există indicii temeinice în sensul art 68/1 cod procedură penală și chiar probe, că inculpații sunt autori ai infracțiunilor pentru care sunt cercetați.
În acest sens, au fost menționate declarațiile martorilor audiați în condițiile art.86 cod procedură penală, procesele - verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor efectuate la 07.11.2007 și 06.02.2008, raportul de constatare tehnico-științifică.
Referitor la cazurile prevăzute de art.148 cod procedură penală, în care se poate lua măsura arestării preventive s-a apreciat că inculpatul se află în situațiile de la art.148 lit. cod procedură penală (există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unor martori) și art. 148 lit. (inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică).
În legătură cu cazul prev. de art. 148 lit.b cod procedură penală, s-a considerat că sunt relevante declarațiile date de rudele inculpaților, respectiv losif (fila 52) și ( fila 96), mama și fratele minor al inculpaților, care au declarat în favoarea acestora după începerea urmăririi penale împotriva lor.
În ceea ce privește temeiul prev. de art.148 lit.f cod procedură penală, s-a apreciat că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute de textul invocat, atât cea privind cuantumul pedepsei cât și condiția cumulativă a pericolului concret pentru ordinea publică.
Condiția cuantumului pedepsei este evident îndeplinită pentru fiecare din infracțiunile menționate mai sus.
Referitor la condiția pericolului concret pentru ordinea publică, instanța a constatat că, întrucât legiuitorul nu a definit pericolul concret pentru ordinea publică,acesta trebuie apreciat de judecător, în concret, de la caz la caz.
În prezenta cauză, în evaluarea acestui pericol instanța a avut în vedere o serie de date precum: valorile sociale de o deosebită importanță lezate, natura faptelor și gravitatea acestora reieșită din limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni, atitudinea inculpaților de dispreț față de lege, aspecte din care rezultă o potențială stare de pericol, un sentiment de insecuritate indus în rândul colectivității, credința că aflați în libertate, inculpații ar putea săvârși alte fapte de același gen.
În referire la cazul de la art. 148 lit.a cod procedură penală, invocat în solicitarea parchetului pentru luarea măsurii arestării preventive, din actele dosarului de urmărire penală instanța nu a descoperit suficiente elemente pentru reținerea împrejurării că inculpații au fugit ori s-au ascuns în scopul sustragerii de la urmărirea penală, motiv pentru care nu a fost reținut ca temei al luării măsurii preventive.
În raport de cele reținute mai sus, apărările formulate pentru inculpați referitoare la lipsa probelor de vinovăție, lipsa dovezilor privind pericolul concret pentru ordinea publică, trecerea unui interval mare de timp de la data la care se reține săvârșirea faptelor au fost considerate ca fiind neîntemeiate.
În legătură cu acest ultim aspect, s-a apreciat că timpul scurs de la săvârșirea faptei până în prezent a atenuat însă nu a înlăturat pericolul concret pentru ordinea publică ce-l prezintă inculpații.
Așadar, s-a apreciat că luarea măsurii arestării preventive este justificată deoarece există indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public care prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală.
De altfel, Curtea Europeană a admis în ce privește criteriul protejării ordinii publice că, în măsura în care și dreptul național o recunoaște - prin gravitatea și reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni, cum sunt și cele de față, pot suscita o tulburare a comunității de natură să justifice măsura arestării preventive ( cauza Lettelier contra Franței).
Concluzionând, s-a reținut că măsura privativă de libertate este proporțională cu scopul urmărit, respectă dispozițiile legale privind temeiul general al luării măsurilor preventive - art. 136 cod procedură penală și urmărește un scop legitim și anume prevenirea săvârșirii de infracțiuni, protecția drepturilor și libertăților altor persoane.
Sunt considerațiuni pentru care propunerea de arestare preventivă a inculpatului a fost admisă.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și respingerea propunerii de arestare preventivă.
Curtea, examinând cauză prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 din Codul d procedură penală, să existe vreunul din cazurile prevăzute de art.148 lit.a-f din Codul d procedură penală și luarea măsurii să fie necesară în interesul bunei desfășurări a procesului penal.
Cu privire la prima condiție, respectiv cea prevăzută de art.143 rap. la art.681din Codul d procedură penală, analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent, conferă suficiente indicii temeinice care să justifice presupunerea că inculpatul a comis infracțiunile de contrabandă calificată (introducerea în țară, fără drept de arme și muniții letale) prevăzută de art.271 din Legea nr.86/2006 și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art.279 alin.1 și 3 lit.b Cod penal, pentru care este cercetat.
Astfel, Curtea constată că sub aspect probator, relevante sunt declarațiile martorilor audiați în condițiile art.86 cod procedură penală, procesele - verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor efectuate la 07.11.2007 și 06.02.2008, raportul de constatare tehnico-științifică
În raport cu conținutul acestor mijloace de probă, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală, existând presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Cu privire la cea de-a doua condiție, constată că așa cum rezultă din declarațiile date de rudele inculpaților, respectiv losif (fila 52) și ( fila 96), mama și fratele minor al inculpaților, există suficiente date că inculpatul a încearcat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, fiind astfel îndeplinită condiția prev. de art.148 lit. din Codul d procedură penală.
De asemenea, constată că sunt îndeplinite cele două condiții cumulative prevăzute în art.148 lit.f Cod procedură penală, temei reținut de tribunal pentru arestarea preventivă inculpatului.
Astfel, infracțiunea de contrabandă calificată cu arme prev. de art.271 din Legea nr.86/2006 este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani și infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art.279 alin.l și 3 lit.b cod penal este pedepsită cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani.
Totodată, în ceea ce privește existența unor probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă din gravitatea concretă a faptelor comise și din circumstanțele ce țin de persoana acestuia.
Astfel, introducerea în țară și deținerea, fără drept a 5 arme letale precum și a 150 de cartușe cu, constituie fapte grave care pun în pericol siguranța cetățenilor și impun luarea unor măsuri ferme din partea autorităților judiciare de izolare a inculpatului care ar putea continua activitatea infracțională.
Datele ce țin de persoana inculpatului și anume, lipsa antecedentelor penale, prin raportare la gravitatea infracțiunilor comise, sunt insuficiente pentru a convinge instanța că lăsarea lui în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, nu sunt de neglijat nici sentimentul de insecuritate generat în societate de prezența, în stare de libertate, a inculpatului care prin activitatea lor infracțională au pus în pericol siguranța persoanelor și nici recrudescența acestui gen de infracțiuni în ultimii ani.
În ceea ce privește cea de a treia condiție Curtea apreciază că arestarea preventivă a inculpatului se impune pentru o bună desfășurare a procesului penal, având în vedere atitudinea procesuală a acestuia.
Pentru considerentele expuse, Curtea apreciază că instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra arestării preventive a inculpatului.
Având în vedere considerentele expuse, Curtea apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea tribunalului privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul acestuia.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îl va obliga pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință nr.12 din 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița.
Obligă recurentul-inculpat la 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.SC- 06.08.2009/Dact.EA-05.08.2009/2ex/ - Sect.Pen. - jud.
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Silvia Cerbu, Florică Duță
