Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 259/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1954/2009)
ÎNCHEIERE NR. 259R
Ședința publică de la 14 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Florică Duță
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 07.08.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/ 14.08.2009, atașată la fila 4/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței, recurentul-inculpat precizează că nu dorește să facă declarații suplimentare în fața acestei instanțe.
Apărătorul recurentului-inculpatsolicită încuviințarea probei cu acte în circumstanțiere.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, arată că nu se opune.
Curtea, deliberând, încuviințează proba cu acte în circumstanțiere, solicitată de către recurentul-inculpat, pe care o constată administrată prin depunerea la dosar înscrisurilor ce au fost atașate la filele 5-14 inclusiv.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință atacată și pe cale de consecință revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, mai puțin restrictivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, ținând cont de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, precum și circumstanțele personale ale făptuitorului.
Astfel, inculpatul, anterior comiterii faptei pentru care este acuzat, i-a încredințat părții vătămate niște bijuterii pe care aceasta a refuzat să i le mai restituie, așa încât inculpatul a crezut de cuviință că poate lua din casa acesteia bijuteriile și laptop-ul. Ulterior părinții părții-vătămate i-au cerut să aducă bijuteriile și laptop-ul în valoare de 300EUR, astfel că pe data de 05.09.2008 s-au întâlnit în zona, unde a avut loc o altercație, în care inculpatul a fost tăiat la mâna dreaptă, după care, la rândul său, a scos și el cuțitul și l-a înjunghiat pe partea vătămată.
În circumstanțiere, apărarea precizează că inculpatul provine dintr-o familie organizată, părinții au o firmă de construcții și au posibilitatea să îl supravegheze, inculpatul suferă de o boală cronică, iar de când se află în arest preventiv a făcut trei crize, părinții fiind cei care îi aduc zilnic medicamentele de care are nevoie.
Mai susține apărarea că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, are o vârstă fragedă, este elev în clasa a-XI-a, iar pe data de 15 septembrie urmează să înceapă anul școlar.
Pentru toate aceste considerente, solicită continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că lăsarea acestuia în libertate nu va impieta cu nimic bunul mers al procesului penal.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, apreciază că în raport de probele administrate până la acest moment procesual, instanța de fond în mod corect a admis propunerea parchetului și a luat măsura arestării preventive față de inculpatul din prezenta cauză, întrucât din lecturarea situației de fapt reținută, se conturează un comportament agresiv al inculpatului.
Toate aceste împrejurări, încadrarea juridică justă dată faptei reținute în sarcina inculpatului, impune respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, arată că a atacat pentru a se apăra, pentru că dacă nu s-ar fi apărat, el ar fi avut calitate de parte vătămată la acest moment.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 07.08.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr- s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 19 zile, cercetat sub aspectul comiterii unei infracțiuni de tentativă la omor calificat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, inculpatul solicitând cercetarea sa în stare de libertate întrucât în altercația din data de 05.09.2008 a fost atacat de partea vătămată care l-a tăiat cu un cuțit la mână și pe acest fond a înjunghiat și el pe partea vătămată, în circumstanțiere arată că este elev în continuare studiilor școlare, provine dintr-o familie organizată, suferă de o boală cronică ce necesită tratament și un regim special.
Solicită aplicarea unei alte măsuri decât privarea de libertate în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor și cele personale arătate.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul de față nu este fondat și va fi respins.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de tentativă la omor calificat constând în aceea că, în data de 5.08.2009, în jurul orelor 21,00, l-a înjunghiat pe cu un cuțit, în stația de tramvai nr.41, Sector 6 B, provocându-i un politraumatism prin agresiune cu armă albă (cuțit) ce a necesitat intervenția chirurgicală de specialitate, de urgență, leziunile punând în pericol viața acestuia.
Pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale, în cauză trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Prin urmare, ceea ce este de analizat de către instanța de judecată investită cu soluționarea unei propuneri de arestare preventivă în cursul urmăririi penale este, pe de o parte, existența unor probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pe de altă parte, existența uneia sau mai multora dintre cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit faptele prevăzute de legea penală sub aspectul cărora este cercetat, Tribunalul a avut în vedere în acest sens: proces-verbal de cercetare la fața locului; concluziile preliminare medico-legale din care rezultă că leziunile, după modul lor de descriere în actele medicale, au fost de natură să îi pună viața în pericol părții vătămate; declarația părții vătămate și recunoașterea inculpatului de către partea vătămată de pe planșa foto; recunoașterea efectuată de pe planșa foto de către martora care l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care l-a înjunghiat pe partea vătămată; declarațiile martorilor și; declarațiile inculpatului, aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un ansamblu probator din care rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
S-a constatat deci că există la acest moment indicii temeinice în sensul art.68 /1 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o faptă gravă ce denotă un pericol social concret pentru comunitate iar acesta reprezintă alături de pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani una din condițiile cumulative ale arestării preventive în temeiul dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală.
S-au avut în vedere dispozițiile art.136 Cod procedură penală ale necesității luării acestei măsuri și în scopul asigurării bunei desfășurării a procesului penal prin administrarea tuturor probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Legat de solicitarea inculpatului privind luarea unei alte măsuri preventive, corect a apreciat judecătorul că arestarea preventivă este singura în măsură să contribuie la o instrucție adecvată și să proteguiască liniștea și ordinea publică încălcate prin fapta ce denotă comportamentul agresiv al inculpatului care a acționat în loc public, înarmat cu un cuțit.
Prin urmare, hotărârea primei instanțe apare legală și temeinică iar recursul declarat de inculpat, vădit nefondat va fi respins conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul inculpatului împotriva încheierii de ședință din 07.08.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală.
Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.UE-
Dact.EA-31.08.2009/2ex
II.P - Jud.
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Florică Duță, Dumitru Mirancea
