Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 3/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.3
Ședința publică din 08 ianuarie 2010
Complet format din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
JUDECĂTOR 2: Arin Alexandru Mengoni
JUDECĂTOR 3: Monica
GREFIER-
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul,împotriva încheierii din 06.01.2010, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Instanța aduce la cunoștință recurentului-inculpat dispozițiile art. 70 al.2 pr.penală în sensul de a avea posibilitatea să dea declarație în fața instanței de recurs și că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul-inculpat arată că își menține recursul declarat și se prevalează de dreptul la tăcere.
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului și înlăturarea măsurii arestării preventive, critică încheierea pronunțată ca fiind nelegală și netemeinică.
Precizează că în cauză, din probele administrate rezultă situația certă că inculpatul nu este vinovat pentru comiterea faptei reținute. A se analiza referatul de cercetare penală în care se precizează că din cetele formate s-au aruncat bâte și săbii, a se reține că la ora 12,00-12,30 stabilită că s-a produs incidentul, inculpatul se afla într-o cofetărie cu rudele sale și concubina, nu se afla la locul respectiv, fapt confirmat și de martori.
Nu se pot reține descrierile martorilor acuzării, că autorul faptei ar fi inculpatul, nu sunt probe certe în acest sens, referirile făcute nu sunt suficiente pentru a se concluziona vinovăția inculpatului și nu s-a demonstrat din care ceată a fost lovit grupul de jandarmi.
În acea zi au fost organizate în sat mai multe cete, au dansat în fața primarului, după care s-au deplasat în comună la alte persoane. Consideră că măsura arestării preventive s-a luat în mod pripit, având în vedere că nu sunt elemente din care să rezulte vinovăția inculpatului, poziția sa de sinceritate, singur s-a prezentat la organele de cercetare penală.
Faptul că este recidivist și mai are un rest de pedeapsă nu poate fi avut în vedere întrucât, a fost vorba despre o faptă comisă în Ungaria în 2001, iar în comuna nu a săvârșit fapte penale. În cauză operează prezumția de nevinovăție, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu subzistă art.148 lit.f pr.penală și art.143 pr.penală.
În consecință, solicită respingerea propunerii arestării preventive a inculpatului.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat, menținerea încheierii pronunțate ca fiind legală și temeinică.
Precizează că în cauză din probele administrate rezultă motive temeinice că inculpatul a comis fapta reținută, raportat la gradul de pericol social, modalitatea de săvârșire, obiectul contondent, stagiul cercetărilor penale, aspecte ce impun menținerea în continuare în stare de arest preventiv, având în vedere și impactul asupra opiniei publice.
Recurentul-inculpat, în cuvântul său, arată că este nevinovat.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Prin încheierea din 6.01.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr -, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive privind pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev de art 20 Cp raportat la art 174- 176 alin 1 1 lit f Cp cu aplicarea art 37 lit b Cp.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rezoluția nr. 6/P/2010 din 05.01.2010 dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacăus -a dispus începerea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă omor deosebit de grav prev. art.20 Cod penal raportat la art.174-176 lit. f Cod penal cu art. 37 lit.b Cod penal.
Prin Ordonanța nr. 6/P/2010 din 05.01.2010 dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău s- pus în mișcare a acțiunii penale împotriva aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă omor deosebit de grav prev. art.20 cod penal raportat la art.174-176 lit. f Cod penal cu art. 37 lit.b Cod penal, iar prin ordonanța cu același număr și aceeași dată, s-a dispus reținerea acestuia pe durata de 24 de ore cu începere de la 05.01.2010, ora 16,00 și până la 06.01.2010, ora 16,00.
Prin adresa nr. 6/P/06.01.2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacăua înaintat Tribunalul Bacău propunerea de arestare preventivă a inc. dosarul fiind înregistrat la instanță la nr.-.
Inculpatul a fost adus în fața instanței, audiat, ocazie cu care nu a recunoscut săvârșirea faptei, (ca de altfel pe întreg parcursul cercetărilor desfășurate până în acest moment) fiind asistat de apărător ales.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ziua de 31.12.2009, așa cum sunt obiceiurile pe raza comunei, în centrul acestei localități s-a organizat parada porturilor specifice denumite la aceștia "capre" și "mascați".
este să se organizeze cete pe fiecare zonă, cătun sau sat din comuna în cauză, cete care înainte de Ajunul Anului solicită o autorizație specifică de la primărie și apoi sunt supuse, prin intermediul reprezentanților lor, unor măsuri de instruire din partea organelor de menținere și restabilire a ordinii publice.
În condițiile de mai sus, în ziua de 31.12.2009, în jurul orei 12,00, au participat în spațiul anume destinat din fața comunei, mai multe cete de capre și mascați. Toate acestea au fost în prealabil autorizate, cu excepția unei cete organizată ad-hoc, de către tinerii cunoscuți în zonă sub numele de.
De organizarea acestei cete s-a ocupat un grup restrâns de tineri, printre aceștia aflându-se și inculpatul.
Această ceată se pare că a fost cea mai numeroasă, numărând într-un final 100 de persoane și membrii acesteia erau înarmați cu diferite obiecte, respectiv pari de mari și mici dimensiuni, bâte cu măciulie, săbii, cuțite.
Observând armele albe de mari dimensiuni pe care pe purtau la mâini membrii acestei cete, persoanele respective agitându-le în mâini și făcând diverse gesturi cu acele săbii și cuțite, organele de ordine au procedat la reținerea numiților, și, demascarea și legitimarea acestora, scop în care i-au urcat într-una dintre mașini pentru a-i conduce la sediu.
Ceilalți membri ai grupului observând că tovarășii lor sunt ridicați de către forțele de ordine,au încercat să se opună, împrejurarea în care au opus rezistență cordonului de jandarmi format și aflat în misiune, aruncând în lucrătorii jandarmi cu diverse obiecte pe care le aveau la îndemână.
Inculpatul avea în mâini o de 1,73 lungime, cu măciulie de mari dimensiuni și care vizibil era cea mai mare din toată ceata. O parte dintre martorii audiați afirmă chiar că inculpatul era cel care conducea ceata lor și alături de alte persoane din ceată s-a opus și el acțiunii forțelor de ordine de a-i ridica pe cei trei susnumiți.
În acele împrejurări, inculpatul a ridicat bâta și a lovit pe unul dintre lucrătorii jandarmi aflați în cordonul format pentru menținerea ordinii., identificat ulterior în persoana plutonierului din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean B - Detașamentului 3 Jandarmi - 2 Jandarmi O, a căzut la pământ, în timp ce inculpatul a abandonat bâta și s-a făcut nevăzut în mulțime, profitând și de faptul că purta pe față o mască tip cagulă de culoare neagră.
Victima a fost transportată de urgență la Spitalul mun. O, în vederea acordării îngrijirilor medicale necesare, iar în prezent se află internat cu leziuni grave într-un spital din mun.
Din concluziile provizorii emise de I reiese că victima prezintă "traumatism cranio cerebral cu fracturi complexe temporal stg. și etmoid, hematom subdural acut temporal stg. hematom extradural temporal stg. contuzie cerebrală difuză gravă.
Leziunile s-au produs prin lovire activă cu corp contondent și pot data din 31.12.2009.
45-50 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Leziunile cranio -cerebrale au pus în primejdie viața susnumitului.
Studiind propunerea de arestare preventivă formulată, tribunalul a constatat că este întemeiată și admis-o având în vedere considerentele de mai jos:
Sub aspectul legalității:
Pentru luarea acestei măsuri preventive trebuie să fie întrunite cumulativ condițiile art.143 și una din cele arătate la literele art.148 pr.pen.
În privința art.143 Cod procedură penală, s-a apreciat că în cauză există indicii temeinice care presupunerea rezonabilă că a comis fapta pentru care este cercetat, având în vedere declarațiile inculpatului, dată în fața instanței și cele date la poliție și parchet, din declarațiile martorilor, toate vin să dovedească faptul că pe 31.12.2009, inculpatul a participat la obiceiul "", că a fost mascat într-o pereche de pantaloni, bluză închisă la culoare, cu cagulă neagră pe cap, decupată în dreptul ochilor, și având asupra sa o cu măciulie la capăt. Cu excepția depoziției sale, a inculpatului, toți martorii arată că inculpatul a avut cea mai lungă din grup, fiind cea mai vizibilă, de aproximativ 2 metri, cu o măciulie mare la capăt. Inculpatul arată că era de aproximativ 1,50. nu a recunoscând-o pe cea care i s-a prezentat la parchet. Despre proveniența ei are însă două explicații: la parchet afirmă că a luat-o de la o bătrână din sat, că a abandonat-o în fața unui chioșc (fila 24), iar la instanță afirmă că a luat- de la ceilalți membrii ai grupului de la mascați.
Parte din martorii audiați, au făcut parte din "", și au arătat că inculpatul s-a aflat la cârma grupului, că toți ascultau de comenzile lui, deși conducătorul grupului, potrivit obiceiului ar fi trebuit să fie "mirele" în persoana lui, insă inculpatul are o constituție fizică mai puternică.
Martorii și, colegi de serviciu cu victima, și care s-au aflat în imediata apropiere a acesteia în momentul agresiunii, au arătat că a fost lovit de cel îmbrăcat așa cum am arătat mai sus, având asupra sa acea ghioagă imensă, direct în cap, fapt ce a dus la prăbușirea acestuia la pământ, sângerarea imediată și abundentă din gură și, drept pentru care s-au aplecat pentru a-i acorda primul ajutor și a anunța ambulanța. Au observat că agresorul a fugit în mulțime, neputând fi identificat în ziua respectivă.
Cei doi colegi ai plutonierului agresat, au mers și în ziua de 02.o1.2010 în com., locul unde s-a petrecut agresiunea, și au observat un cu constituția fizică identică cu cel ce a folosit bâta cu două zile înainte, părându-le suspect deoarece se arăta prea interesat dacă s-a descoperit sau nu făptuitorul..S-au interesat atunci aflând că ul acela este poreclit. Au aflat și de legătura de prietenie dintre inculpat și patronul discotecii cu.
Cu ocazia ulterioarelor declarații date de parchet aceeași martori declară cu certitudine că ul adus încătușat la parchet este una și aceeași persoană cu cea care l-a lovit pe colegul lor. (filele 28-30 dosar urmărire penală).
Dintre situațiile arătate de dispozițiile art.148 pr.pen. singura aplicabilă în cauză este cea arătată la lit. și anume faptul că infracțiunea pentru care este cercetat este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv 15-25 de ani, și, teza a II-a, faptul că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, bazat pe probele existenta până la această dată.
Sub aspectul temeiniciei,analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanța apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi luată întrucât există temeiuri arătate de art.143 și a 148 lit.f pr.pen..
Conform dispozițiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenția europeana a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituția României, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiunefără a aduce atingere prin aceasta prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul pana la soluționarea definitiva a cauzei
Ori, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, respectiv act medico-legal, declarațiile martorilor indicați mai sus instanța apreciază că în speță, există motive temeinice de bănuială în sensul Convenției. Totodată instanța a retinut ca probele care fac dovada acestor motive verosimilenu trebuie sa aibă aceeași greutate ca si probele care ar justifica o soluție de condamnareiar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aducă atingere prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.
Apărările pe care și le formulează inculpatul, prin apărătorul ales, în sensul că nu s-a aflat la locul incidentului, invocând alibiul său, acela că se afla la discoteca din sat, urmează a fi avut în vedere la discutarea situație de fapt, pe parcursul cercetării judecătorești, eventual, și probat, în măsura în care este posibil. Ceea ce interesează în aceste momente este evitarea creării pericolului pentru ordinea publică prin prezența inculpatului în cadrul colectivității.
La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpatului, instanța a avut în vederenatura fapteide care este suspectat,implicând uzul de violenta,sferarelațiilor socialelezate( contra vieții, integrității corporale și sănătății),rezonanta sociala a fapteidate fiind gravitatea acesteia,comunitatea restrânsă in care s-a petrecut fapta,împrejurările in care se presupune a fost săvârșita fapta, aspect recunoscut și de inculpat în declarația dată. Toate aceste aspecte,coroborate,conduc la concluzia că s- impus luarea măsurii arestării preventive a inculpatuluipentru a asigura ordinea publica si securitatea cetățenilor.
Parte din martorii audiați (și care și-au exprimat dorința de a nu le fi dezvăluită identitatea) s-au arătat îngrijorați de eventuala răzbunare a inculpatului, el și familia lui fiind cunoscuți ca persoane violente în sat, că a mai fost condamnat în Ungaria. Așadar apreciem că un virtual pericol pentru ordinea publică există, fiind probat prin aceste temeri ale consătenilor inculpatului.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța a apreciat că măsura preventivă a arestării s-a impus, este legală și temeinică și în consecință, în baza art.146, 1491, art.148 lit f pr.pen. a admis propunerea și a dispus arestarea inculpatului pentru 29 de zile începând cu data de 06.01.2010 și până la data de 03.02.2010 inclusiv și emiterea unui mandat de arestare pe numele acestuia.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul.
Oral, în fața instanței de recurs inculpatul, prin apărător a invocat netemeinicia încheierii primei instanțe prin aceea că nu se face vinovat de săvârșirea fapte, incidentul în cadrul căruia a fost lovit partea vătămată, s-a petrecut la orele 12- 12.30, moment în care inculpatul, cu soția se aflau în cofetăria administrată de martorul, nu există nici o probă certă potrivit căreia inculpatul este persoana care ar fi săvârșit fapta, persoană care era mascată. Nu s-a stabilit cu certitudine din care grup de mascați ar fi făcut parte inculpatul, la locul incidentului aflându-se și alte grupuri. Starea de recidivă post executorie nu creează în sarcina recurentului o prezumție de vinovăție.
Examinând cauza de față prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul art 385/6 alin 3 Cpp. instanța de control judiciar constată că acesta este nefondat din considerentele următoare.
Inculpatul a fost arestat în cursul urmăririi penale prin încheierea din 6.01.2010 pronunțată în dosarul nr.-. S-a reținut că sunt suficiente probe și indicii temeinice în sensul art 143 Cpp și 68/1 Cpp că ar fi săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
De asemenea, judecătorul a reținut ca temei al luării măsurii arestului preventiv cel prev de art 148 lit f Cpp reținând că inculpatul la data de 31.12.2009 cu o de 1,73 a lovit pe partea vătămată plutonier - membru al trupelor de jandarmi care asigurau ordinea publică cu ocazia manifestărilor de anul nou - în cap cauzându-i un traumatism cranio-cerebral cu fracturi complexe temporal stâng, hematom subdural și extradural, care conform raportului de expertiză medico-legală necesită 45-50 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața Stare de fapt ce este periculoasă pentru societate și care necesită intervenția rapidă și fermă a instituțiilor statului.
Noțiunea de indicii temeinice a fost preluată de legiuitorul român din jurisprudența CEDO, în articolul 68/1 Cpp. Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Din materialul probator de la dosar, respectiv rapoartele de incident încheiate de dispozitivele de jandarmi prezenți la incident, raport de expertiză medico-legală, declarațiile martorilor, precum și ceilalți martori audiați până în acest moment procesual, atestă prezența inculpatului în cadrul grupului de mascați care s-au manifestat neautorizat în fața primăriei com., purta cea mai înaltă Curtea constată că în privința inculpatului există suficiente probe sau indicii temeinice care să îndreptățească presupunerea, în sensul de bănuială rezonabilă și legitimă, care să convingă orice observator imparțial, potrivit jurisprudenței CEDO,că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav prev de art art 20 Cp raportat la art 174- 176 alin 1 1 lit f Cp cu aplicarea art 37 lit b Cp pentru care este cercetat.
De asemenea, din probe rezultă că recurentul se află în situația prev de art.148 lit f Cpp în sensul că există presupunerea că ar fi săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și că există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește condiția că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, la aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de gravitatea faptei. Pericolul public poate rezulta și din însăși pericolul social al infracțiunii, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, în lipsa unei riposte ferme a autorităților, de noi fapte asemănătoare.
Existenta unor temeiuri plauzibile de a-l bănui pe inculpat de comiterea infracțiunilor si riscul ca el să se sustragă justiției sunt motive suficiente care să legitimeze luarea unei masuri preventive adecvate -a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea din 26 octombrie 2000, în cazul Kudla Poloniei.
Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie ", măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă scopului instituit prin art.5 al Convenției europene a drepturilor omului precum și prin art 23 din Constituția României. De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabila ca s-a săvârșit o infracțiune"măsura luării /menținerii stării de arest este justificata si prin prisma acestei jurisprudențe.
În speță, măsura preventivă se justifică, așa cum corect a apreciat prima instanță și prin prisma infracțiunii pe care este bănuit că ar fi săvârșit - cea de tentativă de mor asupra unui jandarm în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, a valorilor sociale lezat, cele supreme privind dreptul oricărei persoane la viață precum și cele referitoare la exercițiul autorității de stat cu care era investită victima, împrejurările acesteia - că lovitura aplicată nu a avut vreo justificare în comportamentul anterior al victimei precum și prin raportare la persoana inculpatului,care este recidivist postexecutoriu tot pentru o infracțiune de violență, cea de tâlhărie.
Nu sunt de neglijat nici susținerilor unei părți a martorilor audiați, consăteni ai inculpatului care arată se află într-o stare de temere și nu doresc să li se divulge identitatea și să se prezinte pentru noi audieri de teama inculpatului, cunoscut în comună ca o persoană violentă, atât el cât și familia acestuia.
Susținerile inculpatului cum că nu este persoana mascată care a aplicat lovitura pot fi lămurite ulterior prin probatoriul ce se va administra și în apărarea inculpatului. Cert este că în acest moment din declarațiile participanților din grupul din care făcea parte și care îl cunoșteau, declarațiile celorlalți jandarmi prezenți la locul incidentului coroborate cu declarațiile inculpatului referitoare la participarea în acel grup neautorizat, îmbrăcămintea pe care o purta și bâta pe care o avea asupra sa, constituie suficiente indicii despre autorul faptei și identitatea acestuia. Împrejurarea invocată cum că din declarațiile martorului reiese că la momentul incidentului inculpatul se afla la cofetărie cu soția lui, aceasta nu este reală. Acest martor nu a declarat decât că nu știe dacă se afla în grup și inculpatul, nu l-a văzut și nu susține apărarea inculpatului, care aflat în acel local pentru mai multe ore așa cum pretinde nu a putut indica nici măcar o persoană care să depună mărturie în acest sens.
Desigur că organele de urmărire urmează a proceda la identificarea și audierea și a altor persoane atât din grupul din care făcea parte inculpatul cât și din celelalte grupări prezente la fața locului, a se lămuri traseul urmat de grupul în care s-a aflat inculpatul precum și de a se dispune efectuarea unei reconstituiri.
Curtea apreciază că lăsarea recurentului inculpat în libertate în acest stadiu al soluționării cauzei, ar genera o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
În cauză,urmărirea penală se află în curs, existând pericolul ca prin lăsarea inculpatului în libertate să influențeze și martorii care urmează a fi audiați.
Instanța de control judiciar apreciază, că în această fază a procesului penal nu se impune luarea unei măsuri alternative neprivative de libertate împotriva recurentului inculpat.
Întrucât încheierea primei instanțe este legală și temeinică și nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu în temeiul art 385 / 9 al 3 Cpp, Curtea, va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art 385/15 pct 1 lit. b Cpp.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2 Cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat,împotriva încheierii din data de 06.01.2010, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.penală, obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2010, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
Red.înch.
Red.înch.
Tehnored. / 08.01.2010.
2 ex.
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti, Arin Alexandru Mengoni, Monica
