Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 334/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2322/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.334/
Ședința publică de la 06 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat G în stare de arest, asistat de avocat ales împuternicire avocațială nr.-/05.10.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 30 septembrie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Potrivit art.148 lit.f Cod procedură penală, menționează că trebuie a fi îndeplinite cumulativ două condiții respectiv pedeapsa pentru infracțiunea comisă să fie mai mare de 4 ani închisoare și să existe probe certe că lăsarea în libertate, a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, or în cauza de față apreciază că cea de a doua cerință nu este îndeplinită.
Menționează că în mod frecvent se face confuzie între pericolul social pe care fapta comisă îl prezintă și pericolul concret pentru ordinea publică. Precizează că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Consideră că dacă inculpatul ar fi pus în libertate nici opinia publică și nici una din instituțiile statului nu ar fi prejudiciate și nu s-ar crea o stare de temere.
Apreciază că în acest moment indiferent de pedeapsa penală pe care inculpatul a o va primii cea mai aspră și greu de îndurat pedeapsă va fi cea socială.
Arată că în comunitatea în care inculpatul locuiește nu va exista nici o stare de pericol ca urmare a prezenței sale în respectiva localitate. Mai mult solicită a se avea în vedere că inculpatul are familie, 2 copii pe care nu știe cum îi va mai putea crește, dat fiind că nu mai are un loc de muncă.
Precizează că trebuie a se discerne cu atenție în momentul în care se ia o măsură atât de aspră cum este aceea a arestului preventiv, care constituie o măsură excepțională.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și pe fond a se dispune revocarea măsurii arestării preventive sau a i se aplica măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Consideră că încheierea recurată este legală și temeinică, măsura arestului preventiv a fost luată cu respectarea prevederilor legale, în raport de fapta inculpatului și de persoana acestuia.
Apreciază că în cauză nu au intervenit temeiuri noi, iar cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prev. de art.148 lit. f Cod procedură penală, se mențin în raport de natura infracțiunii pentru care este cercetat, modalitatea de săvârșire a acesteia, precum și față de urmările produse.
Consideră că nu are relevanță cuantumul sumei de bani care a făcut obiectul luării de mită ci faptul că inculpatul era angajat la o instituție de stat și că din partea sa se aștepta să vegheze la siguranța circulației în sensul de a exercita atribuțiile legale vis a vis de persoane care încalcă prevederile legale.
Arată că inculpatul nu a îndeplinit atribuțiile oficiale ce trebuia exercita, a încălcat ordinea de drept astfel că periclitat în mod grav încrederea pe care opinia publică o are în instituțiile statului.
Apreciază că se impune menținerea măsurii arestării preventive pentru a se asigura o bună desfășurare a urmării penale și a procesului penal.
Din analiza în concret a faptei inculpatului, a calității acestuia, de împrejurarea că înainte de a primii suma de bani a și pretins-o și că deși a depistat o persoană care conducea fără permis de conducere, care era aptă să pună în pericol grav siguranța circulației, nu a îndeplinit formele legale sunt împrejurări de natură a duce la concluzia că se impune cercetarea inculpatului în continuare în stare de arest preventiv.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă nespus de mult cele întâmplate. Menționează că nu a avut intenția de a primii foloase necuvenite, nu a încercat a contacta persoana depistată conducând un autoturism pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere. Arată că a considerat că denunțătorul nu a făcut o faptă atât de gravă pentru a-i întocmii proces verbal de contravenție. Solicită a se avea în vedere că a avut până în acest moment un comportament exemplar la serviciu și că ceea ce s-a întâmplat este o greșeală care îl va urmării toată viata și l-a marcat definitiv.
Mai arată că are familie, 2 copii și că familia sa se confruntă cu mari greutăți datorită faptului că el se află în arest.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință nr.75 din 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului G, pe o perioadă de 29 zile, de la 30.09.2009 la 28.10.2009, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 Cod penal.
A fost respinsă cererea formulată de inculpat, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.254 Cod penal, constând în aceea că în ziua de 24.09.2009 a pretins de la numitul suma de 500 euro pentru a nu-i întocmi dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, iar în seara zilei de 29.09.2009 a și primit de la acesta suma de 300 euro, prin intermediul numitului, la domiciliul acestuia din urmă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care au criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și cercetarea sa în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică în raport de fapta comisă și de circumstanțele sale personale.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.1491din Codul d e procedură penală, iar dispunerea arestării preventive se impune față de inculpatul
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, constând în aceea că a pretins de la numitul suma de 500 euro pentru a nu-i întocmi dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, iar în seara zilei de 29.09.2009 a și primit de la acesta suma de 300 euro, prin intermediul numitului, la domiciliul acestuia din urmă.
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că în privința inculpatului G sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art.681Cod procedură penală raportat la art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, în cauză există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta menționată anterior, iar pe de altă parte, cercetarea sa în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru odinea publică. Astfel, Curtea are în vedere gravitatea infracțiunii ( luare de mită sancționată cu închisoarea de la 3-12 ani), și reacția publicului la comiterea unor astfel de fapte de către cei chemați să apere ordinea de drept; (inculpatul aflat în exercițiul funcțiunii trebuia să apere această ordine ci nu să o încalce prin pretinderea de foloase unei persoane care a circulat cu autoturismul fără a poseda permis de conducere, și pe care nu a înțeles să o sancționeze). În acest context, circumstanțele personale favorabile ale inculpatului care este fără antecedente penale, are doi copii minori în întreținere, cunoscut cu o bună conduită la locul de muncă nu sunt de natură a atenua atât de mult pericolul social al faptei încât să nu justifice privarea sa de libertate măcar pentru o vreme.
Față de cele reținute, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 30.09.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./9.10.2009
04 2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
