Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 376/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DOSAR NR-
2515/2009
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.376/
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea cauzei penale având ca obiectrecursuldeclarat de inculpata împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta inculpată, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistată juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta inculpată, personal, întrebată fiind de către C, arată că își menține declarația dată în fața judecătorului de la instanța de fond și că nu mai are nimic de adăugat la aceasta.
Apărătorul ales al recurentei inculpate depune la dosar copie de pe certificatul de căsătorie al acesteia.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul ales al recurentei inculpate critică încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că, în mod greșit, s-a dispus luarea față de aceasta a măsurii arestării preventive, solicitând în consecință admiterea recursului, casarea încheierii respective și, pe fond, continuarea cercetărilor cu inculpata în stare de libertate.
În susținerea recursului, solicită a se avea în vedere că inculpata a sesizat organele de poliție cu un autodenunț, privind fapta săvârșită de aceasta împreună cu alte persoane, însă numai ea a fost arestată preventiv. De asemenea, inculpata s-a prezentat de bună-voie la toate solicitările organelor de urmărire penală, a recunoscut faptele și a colaborat cu acestea în vederea aflării adevărului. În plus, nu există niciun indiciu că inculpata se va sustrage cercetărilor. Mai arată că inculpata se află la primul conflict cu legea penală, are un domiciliu stabil, este căsătorită, are un copil minor în vârstă de 6 luni, iar în prezent este din nou însărcinată într-o lună și J, situație în raport cu care solicită a se da eficiență prevederilor art.453 din Codul d e procedură penală. În opinia apărării, toate elementele evidențiate dovedesc că inculpata nu prezintă vreun pericol pentru ordinea publică, acesta neputând fi confundat pericolul social al faptelor de care este acuzată. Pe situația de fapt, arată că inculpata a fost folosită de alte persoane, iar activitatea sa infracțională a constat doar în aceea că ea lua banii pe care, ulterior, îi împărțea cu acele persoane. În subsidiar, solicită a se aplica inculpatei o măsură preventivă mai puțin restrictivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Ministerului Public arată că judecătorul de la instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, întrucât lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordina publică, care este dovedit nu numai de natura și gravitatea infracțiunii pentru care este cercetată, respectiv înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, constând în 8 acte materiale, dar și de faptul că activitatea ei infracțională a continuat până la momentul când a fost depistată de către organele de urmărire penală. Totodată, solicită a se avea în vedere și împrejurarea că, deși inculpata are un copil minor ce necesita prezența sa permanentă alături de el, acest fapt nu a împiedicat-o să săvârșească fapte penale.
În consecință, solicită respingerea recursului declarat în cauză, ca nefondat.
Recurenta inculpată, personal, având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în stare de libertate, întrucât are un copil în vârstă de 6 luni, aflat în prezent în îngrijirea tatălui. De asemenea, precizează că a săvârșit faptele fiind determinată de situația materială precară a familiei și de amenințările proferate la adresa ei de către persoanele pe care le-a indicat în declarațiile sale.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din Camera de Consiliu de la data de 27 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a dispus astfel:
A admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În baza art.1491rap. la art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatei (fiica lui și, născută la data de 12 august 1979 în B, CNP -) pe o perioada de 29 de zile, începând cu data de 27 octombrie 2009 și până la data de 24 noiembrie 2009, inclusiv.
În baza art.151 alin.1 din Codul d e procedură penală, a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatei.
Pentru a pronunța această încheiere, judecătorul de la Tribunal a constatat că inculpată este cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și denunțare calomnioasă, prevăzute de art.215 alin.1, 3 și 5 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal (8 acte materiale) și respectiv de art.259 alin.1 din Codul penal, ambele cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal, în sarcina sa reținându-se în fapt că, în perioada martie - iulie 2009, în baza unei rezoluți infracționale unice și în mod repetat, a înșelat 8 părți vătămate, folosind același mod de operare, respectiv i-a indus în eroare pe, și, prin prezentarea ca adevărată a unei împrejurări mincinoase, și anume promisiunea de intermediere și obținere a unor imobile (locuințe) prin, în scopul obținerii pentru sine de foloase materiale injuste, în acest sens pretinzând și primind de la persoanele înșelate sume de bani cuprinse între 3.500 și 12.500 EURO (această ultimă sumă reprezentând contravaloarea unui autoturism marca Audi Q7, aparținând numitei, dat inculpatei spre cumpărare la un preț inferior, diferența de 15.000 EURO reprezentând în realitate comisionul acordat pentru serviciile promise), prin această activitate infracțională producându-se un prejudiciu în valoare totală de 82.000 EURO, astfel: - 25.000 EURO, - 3.500 EURO, - 7.500 EURO, - 7.500 EURO, - 7.500 EURO, - 6.000 EURO, - 10.000 EURO, - 15.000 EURO. De asemenea, s-a reținut în fapt că, pentru a ascunde aceste activități frauduloase, inculpata a încercat să denatureze adevărul și, astfel, în vederea recuperării autoturismului marca Audi Q7 (de care a dispus pe nedrept), a formulat o plângere penală, prin care aducea la cunoștința organelor de poliție că ar fi fost victima unei infracțiuni de tâlhărie, comisă de o persoană cunoscută sub porecla de "" (identificat ca fiind numitul ).
Judecătorul a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, sens în care a reținut că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 3 și 5 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal, pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea acesteia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, sub primul aspect, a avut în vedere declarațiile inculpatei de recunoaștere în mare parte a faptelor săvârșite, coroborate cu declarațiile părților vătămate înșelate (care au oferit informații concludente cu privire la activitatea infracțională și au relevat unmodus operandicomun și similar din partea acesteia, la intervale scurte de timp), precum și cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză (declarații de martori, procesul verbal de percheziție domiciliara, înscrisuri).
Sub cel de-al doilea aspect, a apreciat că pericol concret pentru ordinea publică ce ar fi cauzat de lăsarea în libertate a inculpatei rezultă din natura, gravitatea și modalitatea concretă de comitere a faptelor (săvârșite în mod repetat, la intervale foarte scurte de timp și printr-o manieră asemănătoare), din consecințele acestora, materializate în producerea unui prejudiciu material ce depășește cu mult limita de 2.000.000.000 ROL, precum și din temerea că, o dată pusă în libertate, inculpata ar putea comite și alte fapte de aceeași natură.
Totodată, în raport cu dispozițiile art.136 din Codul d e procedură penală, a apreciat că măsura arestării preventive a inculpatei este necesară pentru asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal, în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele.
În ceea ce privește infracțiunea de denunțare calomnioasă, prevăzută de art.259 alin.1 din Codul penal, a constatat că nu este îndeplinită prima condiție reglementată în art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, întrucât pedeapsa nu este mai mare de 4 ani închisoare, motiv pentru care nu a dispus arestarea preventivă a inculpatei și cu privire la această infracțiune.
Împotriva acestei încheieri,a declarat recursîn termenul legal (la data de 27 octombrie 2009, după pronunțarea soluției de arestare preventivă)inculpata.
Recursul inculpatei a fost înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 29 octombrie 2009.
Inculpata nu a dorit să dea declarație în fața instanței de recurs, învederând însă oral că își menține declarația dată în fața judecătorului de la instanța de fond și nu are nimic de adăugat la aceasta.
Inculpata a depus la dosar, în circumstanțiere, copie de pe certificatul său de căsătorie.
În dezbaterile asupra recursului, inculpata, care a beneficiat de asistența juridică a avocatului său ales, a solicitat să fie cercetată în stare de libertate, eventual prin luarea în ceea ce o privește a măsurii preventive constând în obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
În concret, inculpata a contestat numai îndeplinirea celei de-a doua condiții din art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, susținând că lăsarea sa în libertate nu prezintă vreun pericol pentru ordinea publică, sens în care a solicitat să se aibă în vedere atitudinea procesuală sinceră și cooperantă, lipsa de indicii că s-ar putea sustrage cercetărilor, circumstanțele personale favorabile (nu este cunoscută cu antecedente penale, are un domiciliu stabil, este căsătorită, are un copil minor în vârstă de 6 luni, iar în prezent este din nou însărcinată, situație în raport cu care a invocat incidența dispozițiilor art.453 din Codul d e procedură penală), precum și împrejurările concrete în care a săvârșit faptele (fiind folosită de alte persoane, cu care a împărțit banii obținuți, aflându-se sub amenințare și pe fondul unei situații materiale precare a familiei).
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Judecătorul de la instanța de fond a dispus în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor art.1491rap. la art.136, art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, arestarea preventivă a inculpatei pentru o perioadă de 29 de zile, această soluție întemeindu-se pe o evaluare corectă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței de indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către inculpată a faptelor penale ce se circumscriu infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, cât și sub aspectul stării de pericol (concret și actual) pentru ordinea publică ce ar fi determinată de lăsarea ei în libertate.
Astfel, Curtea constată ca fiind verosimilă acuzația că inculpata a săvârșit acele fapte, pe care chiar aceasta le-a recunoscut în mare parte în declarațiile date până în prezent, chiar dacă a încercat să le prezinte într-o variantă care să-i diminueze răspunderea (filele 106-121, dosar de urmărire penală și fila 7, dosar de fond). De asemenea, acuzația respectivă este susținută probator prin declarațiile concordante ale părților vătămate înșelate, și, prin înscrisule pe care acestea le-au prezentat organelor de anchetă în dovedirea afirmațiilor privind remiterea sumelor de bani către inculpată, în urma inducerii lor în eroare cu privire la posibilitatea acesteia de a le facilita achiziționarea de locuințe la prețuri mai mici decât cele de pe piața imobiliară, precum și prin declarațiile martorilor, și, care au confirmat aspectele relatate de către părțile vătămate.
De asemenea, este într-un totul întemeiată constatarea pericolului concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatei, sub acest aspect Curtea reținând că, în interval de numai câteva luni (inclusiv în perioada în care era însărcinată, dar și imediat după naștere), aceasta a desfășurat o activitate infracțională amplă, prin care a cauzat mai multor persoane prejudicii materiale importante, evaluate la suma totală de 82.000 EURO, iar pentru acoperirea operațiunilor frauduloase desfășurate nu a ezitat să se folosească și de alte persoane, cărora le-a atribuit calități mincinoase (spre exemplu, pe martorul l-a prezentat ca fiind tatăl ei), în vederea menținerii în eroare a părților vătămate, dar și să formuleze ea însăși o plângere penală, care, cel puțin până în prezent, nu s-a dovedit a avea un suport real.
Acest comportament al inculpatei dovedește o mare îndrăzneală din partea sa și conturează o personalitate vădit antisocială, ușor predispusă la comiterea de fapte ilicite grave, pentru a-și asigura, pe această cale, foloase materiale injuste.
În același timp, încercările sale de a continua inducerea în eroare a persoanelor păgubite, dar și de a plasa organele judiciare pe piste de anchetă false, justifică în mod rezonabil și aprecierea că, aflată în libertate, inculpata ar putea întreprinde demersuri pentru a împiedica deplina lămurire a tuturor circumstanțelor cauzei, situație în care arestarea ei preventivă se justifică și prin prisma necesității de a asigura o bună desfășurare a urmăririi penale, conform art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Aspectele invocate de inculpată - în sensul că activitatea infracțională a fost inițiată și derulată în principal de alte persoane, care s-ar fi folosit de ea și respectiv că a comis faptele aflându-se sub amenințare - nu sunt susținute probator, cel puțin la acest moment procesual și, de altfel, sunt puțin credibile, în condițiile în care inculpata însăși recunoaște că, din sumele încasate fraudulos de la părțile vătămate, ei i-au revenit nu mai puțin de 65.000 EURO.
În contextul împrejurărilor anterior menționate, datele personale favorabile inculpatei (atitudinea procesuală - oricum, doar parțial și relativ sinceră, lipsa de antecedente penale, situația familială) sunt nerelevante sub aspectul privării sale de libertate, cu atât mai mult cu cât, potrivit celor anterior menționate, aceasta nu a ezitat să-și desfășoare în mod repetat acțiunile infracționale, atât în perioada în care era însărcinată, cât și în perioada imediat ulterioară nașterii copilului (eveniment petrecut la data de 02 aprilie 2009), dovedind astfel lipsa unei preocupări serioase pentru viața de familie.
Având în vedere aceleași împrejurări, Curtea apreciază că luarea față de inculpată a unei alte măsuri preventive, neprivativă de libertate, nu este adecvată, cel puțin la acest moment procesual.
Curtea mai constată că, în mod eronat, inculpata a invocat dispozițiile art.453 din Codul d e procedură penală (probabil cu referire la alin.1 lit.b, nespecificat însă), pentru a-și justifica cererea de punere în libertate, în raport cu existența copilului având vârsta sub 1 an și cu pretinsa nouă sarcină, întrucât dispozițiile respective se aplică numai în cazul persoanelor condamnate definitiv, iar nu și al celor arestate preventiv.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în Dosarul nr-.
Obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2 / 05.11.2009
- II.
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Niculae Stan, Vasile
