Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 453/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2900/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 453
Ședința publică din data de 23 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Craiu Cristina
GREFIER: G
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursului formulat recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 08.12.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, aflat în stare de arest, și asistat de apărător din oficiu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
la întrebarea Curții, dacă dorește să dea o declarație în fața acestiei instanțe, recurentul-inculpat arată că nu dorește să dea nicio declarație și că își menține declarațiile date la Tribunalul București.
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea Încheierii Tribunalul Ialomița, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Solicită a se avea în vedere că propunerea Tribunalului nun este motivată corespunzător, judecătorul arătând că starea de arest este necesară pentru buna desfășurare a procesului. Consideră că de la momentul săvârșirii infracțiunii, față de inculpat nu s-a luat imediat o măsură restrictivă de libertate, ceea ce rezultă că pericolul iminent a fost depășit de la acel moment și nu se mai impune menținerea stării de arest. Conflictul a izbucnit pe fondul consumului de băuturi alcoolice.
Inculpatul susține că și-a pierdut cunoștința și din acest motiv nu își amintește exact cum s-au întâmplat faptele.
pentru aceste considerente apreciază că inculpatul nu poate influența bunul mers al cercetării penale, iar inculpatul poate fi lăsat înb stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de către inculpat ca nefundat, apreciind că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile art. 148 lit f Cod de Procedură penală față de natura și gravitatea faptei de omor calificat, având în vedere și modalitatea concretă de săvârșire a faptei prin violență rezultă că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Faptul că inculpatul nu a fost arestat imediat în cauză nu are nicio relevanță întrucât victima nu a decedat imediat după agresiunea suferită, a fost transportată la spital după care a decedat.
în raport de aceste elemente, având în vedere și indiciile temeinice ce rezultă din declarațiile celor patru martori audiați în cauză, apreciază că în mod corect s-a dispus măsura arestări preventive și se impun respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul din oficiu apreciază că nu rezultatul infracțiunii era determinat întrucât dacă nu ar fi intervenit decesul părții-vătămate, fapta ar fi fost calificată drept tentativă la om,or calificat și dacă se impunea o măsură restrictivă de libertate s-ar fi dispus din acel moment.
Recurentului-inculpat solicită admiterea recursului arătând că are probleme psihice și nu își amintește exact cum s-au întâmplat faptele.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 08.12.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Ialomița, în conformitate cu art. 1491alin. 10 Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, de la 08.12.2009 la 05.01.2010 pentru cazul prev. de art. 148 lit. f) Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut în fapt, în esență, că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală art. 148 lit. f) Cod procedură penală și art. 136 Cod procedură penală, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică în raport cu natura faptei și urmările ei (infracțiune cu un grad ridicat de pericol social abstract care a avut ca urmare decesul numitei, modalitatea și împrejurările în care a fost comisă.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie, arătând în esență că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică întrucât este nevinovat și nu există probe că ar fi comis infracțiunea pentru care este cercetat.
Examinând legalitate și temeinicia încheierii de ședință atacată, prin prisma criticilor invocate precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit disp. art. 3856teza finală Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, în condițiile art. 38515alin. 1 lit. b) Cod procedură penală, în considerarea următoarelor argumente:
Față de inculpatul s-a început urmărirea penală și a fost pusă în mișcare acțiunea penală existând probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că la data de 20.11.2009 a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele numitei, în timp ce se aflau pe o stradă din comuna, provocându-i un traumatism cranio cerebral cu hemoragie meningee și fracturi de boltă craniană care au determinat decesul acesteia, inculpatul fiind cercetat sub acuzația de comitere a infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174 raportat la175 lit. i) Cod penal.
În cadrul propriei analize a îndeplinirii condițiilor impuse de art. 143 Cod procedură penală Curtea constată că există motive rezonabile din care rezultă că inculpatul în cauză este posibil să fi săvârșit infracțiunea de omor pentru care este cercetat. În acest sens, art. 5 paragraful 1 lit. c) din Convenție nu impune ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării sau pe timpul reținerii, iar declarațiile martorilor interogați în cadrul anchetei, la acest moment procesual, (, ) confirmă suspiciunea că inculpatul, în ziua de 20.11.2009 exercitat acte de violență asupra numitei.
Gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat și care aduce atingere celor mai importante valori proteguite judiciar - viața omului - circumstanțele cauzei (aplicarea de lovituri repetate, în public, cu deosebită intensitate) ca și urmările produse (suprimarea vieții persoanei), impun a se constata că măsura privării de libertate a inculpatului este adecvată și proporțională cu scopul urmărit, al protejării siguranței publice și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 148 lit. f) cu referire la art. 5 paragraful 1 lit. c) Convenție.
De asemenea, se poate aprecia că gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul este cercetat poate crea, în cadrul comunității restrânse în care inculpatul locuiește, o puternică reacție a publicului și o anumită tulburare provocată de credința că justiția nu acționează cu fermitate împotriva infracționalității, de natură să accentueze sentimentul de insecuritate, iar aceste motive trebuie, la acest moment procesual, considerate relevante și suficiente pentru a legitima privarea de libertate a inculpatului.
Totodată, instanța fondului a ținut seama de prevederile art. 136 Cod procedură penală, măsura privativă de libertate a inculpatului impunându-se și pentru asigurarea bunei desfășurări a fazei de urmărire penală și scopului urmărit de aceasta, respectiv strângerea probelor pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Circumstanțele factuale ale cauzei duc, de asemenea, la concluzia caracterului necesar al privării de libertate în vederea realizării scopurilor arătate, învederându-se caracterul ineficient al altor măsuri privative.
Drept pentru care, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, obligând recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 8.12.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
G
Red. - /
Dact./ 04.01.2010
Ex.2
Red. / Tribunalul Ialomița - Secția Penală
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Găgescu Risantea, Craiu Cristina
