Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 51/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I A PENALĂ
Dosar nr-
307/2009
ÎNCHEIEREA NR. 51
Ședința publică de la 20 februarie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu JUDECĂTOR 2: Raluca Moroșanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Constantinescu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - estereprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții inculpați - și - împotriva Încheierii de ședință din data de Camera de Consiliu din data de 06 februarie 2009 Tribunalului București Secția a II a Penală, din dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest și asistați juridic de apărătorul ales cu împuternicirea avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul ales al inculpaților solicită proba cu înscrisuri în circumstanțiere, sens în care depune la dosar un set de acte medicale privind pe inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri așa cum a fost solicitată
Curtea încuviințează administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților inculpați critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică.
Solicită să se constate că există dubii cu privire la vinovăția inculpaților, dubiile profitând acestora. Ambii inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu inculpații în stare de libertate, nefiind probe că starea de libertate a acestora ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, de menținere a încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, și de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat. Instanța de fond corect a apreciat că există probe certe că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate a inculpaților reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt, susține că nu este vinovat și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt, susține că nu este vinovat, precizează că a fost atacat, și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Prin încheierea din data de 06.02.2009 Tribunalul București - Secția a II-a Penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pe o perioadă de 29 de zile, de la data de 06.02.2009 până la data de 06.03.2009 inclusiv.
A reținut tribunalul în esență potrivit disp. art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpaților în prezenta cauză trebuie să fie întrunite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penal și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prev. de art.148 Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, Tribunalul a avut în vedere procesul verbal de cercetare la fata locului, declarațiile martorilor, adresa de la Spitalul Clinic de Urgenta " " B și alte acte medicale, procese verbale întocmite cu ocazia efectuării cercetărilor și declarații de inculpați, toate aflate la dosarul de urmărire penală și care constituie probe - în sensul disp. art.143 Cod procedură penală - că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
Astfel fiind, Tribunalul a constatat că există în prezenta cauză penală probe certe că inculpații a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și în cauză există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dispozițiile art.148.f Cod procedură penală fiind îndeplinite.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților Tribunalul a avut în vedere circumstanțele reale ale faptelor, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, natura și gravitatea acestora.
La adoptarea hotărârii Tribunalul a avut în vedere și disp. art.136 alin. ultim Cod procedură penală, ținând seama de scopul măsurii preventive, de gradul de pericol social al infracțiunilor, privind persoana inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal în scopul administrării tuturor probelor în vederea cauzei sub toate aspectele spre justa ei soluționare.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei doi inculpați, solicitând judecarea în stare de libertate având în vedere că nu au intenționat să ucidă victima, aceasta fiind cea care s-a agățat de mașina inculpatului și că fratele victimei este de fapt traficant de droguri, din cauza acestuia întâmplându-se incidentele.
Au fost depuse înscrisuri în circumstanțiere privind starea de sănătate a inculpatului.
Analizând actele dosarului în raport de motivele invocate și din oficiu sub toate aspectele de drept și de fapt, în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Inculpații și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, lipsire de libertate în mod ilegal și tâlhărie, prev. de art.20 raportat la art.147 - 175 lit.I, art.189 alin.2 și art.211 alin.2 lit.c și alin.21lit.a din Cod penal, reținându-se că la data de 05.02.2009, i-au sustras prin violență părții vătămate sumele de 100 Euro, 200 lei, cheile de la locuință și un telefon mobil, l-au lipsit apoi de libertate și la momentul în care fratele părții vătămate, respectiv; a încercat să intervină pentru eliberarea fratelui său, cei doi inculpați l-au lovit cu mașina, provocându-i leziuni care i-au pus în pericol viața.
Curtea reține că de la data săvârșirii faptelor și până la momentul judecării recursului prezent, persoana lovită cu mașina, a decedat, la încadrarea juridică a faptelor pentru care sunt cercetați cei doi inculpați urmând să se aibă în vedere această consecință.
În ceea ce privește existența indiciilor temeinice și a probelor că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, cerința art.1491Cod procedură penală.
Curtea apreciază că este îndeplinită în cauză această condiție prevăzută de art.143 Cod procedură penală pentru a putea fi dispusă măsura arestării preventive a inculpaților. Din analiza declarațiilor martorilor, (tatăl părții vătămate și respectiv a victimei) din declarațiile celorlalți martori care au perceput în mod direct părți din incident și modul în care acesta a degenerat, din procesul verbal de constatare la fața locului și chiar din declarațiile celor doi inculpați rezultă că incidentul dintre partea vătămată și cei doi inculpați a fost degenerat de restituirea către aceștia din urmă a unei sume de bani pretinsă a le fi datorată de partea vătămată, sumă de bani relativă la cumpărarea de droguri; întârzierea în restituirea sumei a provocat o stare de nervozitate a inculpaților care l-au urcat forțat pe în autoturismul inculpatului pentru a-l determina să le restituie banii l-au agresat pe acesta, iar în momentul în care fratele părții vătămate, Iaa juns în dreptul autoturismului pentru a interveni, inculpatul a ignorat că acesta s-a prins cu brațele de autoturism și au demarat în viteză, trântindu-l pe acesta și izbindu-l violent în mișcare, leziunile provocate ducându-l în final la deces.
Deși inculpații nu în esență desfășurarea faptelor, aceștia arată că nu au săvârșit nici o faptă penală deoarece fratele victimei le datora bani, iar pe victimă nu au observat-
Curtea reține astfel că - pe situația de fapt care rezultă până în prezent din probele administrate - este îndeplinită condiția prev. de art.143 Cod procedură penală problema încadrării juridice urmând a fi analizată pe parcursul cercetării penale.
În ceea ce privește condiția prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, Curtea constată că probele certe că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și apreciază că există probe că lăsare în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acest pericol rezultând in modalitatea concretă în care s-au săvârșit faptele, circumstanțele personale, circumstanțele reale și personale, perioada îndelungată (multe ore) în perioada care inculpații au așteptat partea vătămată, insistând să i-a legătura cu aceasta, făcând presiuni asupra membrilor familiei, îndârjirea acestora în recuperarea "pretinsei" datorii, atitudinea violentă față de, ignorarea desăvârșită a prezenței victimei și agățării acesteia culminând cu trântirea pe o distanță de câțiva metri a acesteia.
Reținând că inculpații nu au înțeles că toate aceste fapte - pe care nu le în principiu - pot avea consecințe penale, Curtea apreciază că în mod just a dispus Tribunalul București arestarea celor doi inculpați, cercetarea în stare de arest preventiv fiind în măsură să satisfacă în acest moment scopul procesului penal.
Față de considerentele arătate, Curtea constată că încheierea tribunalului este legală și temeinică și va respinge recursul inculpaților ca nefundat conform art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală (apreciind că afecțiunea hepatică de care suferă inculpatul, și respectiv circumstanțele personale, în sine a celor doi nu pot constitui motive care să determine judecarea în stare de libertate, față de gravitatea deosebită a faptelor și modul lor de săvârșire).
Va obliga inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 06.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă recurenții la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 20.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. M
Dact./25.03.2009
Ex.2
Red. - Tribunalul București Secția a II-a Penală
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Raluca Moroșanu, Mariana Constantinescu
