Proxenetismul (art. 329 cod penal). Decizia 146/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 146/
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului peste termen de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 859 din data de 13.08.2003 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. 1770/P/2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale depusă la fila 4 dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Av. depune la dosar motivele de recurs.
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul ales al recurentului inculpat arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului peste termen.
Apărătorul ales al recurentului inculpat arată că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea acestui recurs în sensul că inculpatul nu a fost prezent la nici un termen de judecată iar calea de atac a fost promovată cu 10 zile înainte de începerea executării pedepsei.
Recursul de față este întemeiat pe dispozițiile art.3859pct. 21 Cod procedură penală în sensul că judecata la fond și în apel a avut loc fără citarea legală a inculpatului. Din dosarul de urmărire penală rezultă că această cauză a fost începută în perioada ianuarie-martie 2003 deși inculpatul părăsise țara din octombrie 2002 (31.10.2002).
Domiciliul inculpatului cunoscut de organele de urmărire penală este cel menționat în rechizitoriu, respectiv în B,-, deși se cunoștea de către acestea că inculpatul nu se afla în țară.
S-au efectuat acte de căutare în faza de urmărire penală dar instanțele de judecată au soluționat cauza cu lipsă de procedură în sensul că nu s-a trecut la aplicarea dispozițiilor art.174 Cod procedură penală.
Tribunalul Galația soluționat recursul la un singur termen de judecată fără a se dispune citarea inculpatului prin afișare la ușa Consiliului Local de la locul săvârșirii faptei, împrejurare ce atrage nulitatea absolută iar aceasta echivalează cu încălcarea dreptului la apărare.
Inculpatul a aflat de existența acestui dosar și de faptul că este condamnat la momentul declarării recursului peste termen.
Acesta a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiunii de proxenetism și, referitor la acest aspect, solicită instanței a avea în vedere că acele persoane de sex feminin, la recunoașterea după fotografii au arătat că nu inculpatul este cel care a comis fapta ci vorbesc de un anume "."
Nerespectarea dispozițiilor referitoare la citare atrage nerespectarea dreptului la apărare și, implicit nulitatea absolută a hotărârilor pronunțate.
Solicită a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca acesta să ia cunoștință de conținutul dosarului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul nu a fost prezent și nici audiat; este adevărat că la urmărirea penală s-a precizat că nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală nefiind în țară, însă ulterior, de la intrarea României în Uniunea Europeană, nu au mai fost contabilizate intrările și ieșirile. Solicită a fi întrebat inculpatul dacă dorește a da declarație în fața Curții de Apel.
Întrebat fiind, recurentul-inculpat, precizează că dorește să dea declarație referitor la aspectul dacă a avut cunoștință de existența acestei cauze, dar în ceea ce privește fondul, arată că nu cunoaște nimic.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței a avea în vedere faptul că nu s-a opune acordării unui termen de arhivă recurentului inculpat pentru ca acesta să ia cunoștință de actele dosarului.
Curtea procedează la ascultarea recurentului inculpat, precizările acestuia fiind consemnate într-un proces-verbal ce s-a atașat la dosar.
Recurentul inculpat depune la dosar un memoriu.
Curtea dispune reluarea dezbaterilor în recurs.
Avocat arată că urmare a declarației dată de inculpat rezultă existența unor aspecte de fapt ce nu pot fi limitate iar în fața instanței de recurs nu se poate administra decât proba cu înscrisuri; în cauză trebuie adminJ. probe, audiate acele persoane de sex feminin.
Cum întreaga cercetare judecătorească la fond și în apel a avut loc cu lipsa de procedură rezultă că actele de procedură efectuate sunt lovite de nulitate
Dacă s-ar admite recursul inculpatul, acesta ar avea posibilitatea să adreseze întrebări acelor persoane, să administreze probe în susținerea nevinovăției sale.
De altfel nu ar fi corect să se respinsă recursul și în virtutea principiului dreptului la apărare
A fost audiat vărul inculpatului, iar acesta pentru a-și diminua contribuția a învinuit pe inculpat întrucât acesta nu se afla în țară
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului
Întrebat fiind, inculpatul arată că la acest moment are domiciliul în G, str.- -, -.60.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului. Astfel, așa cum rezultă din materialul probator ultimul domiciliu al inculpatului a fost în B,- și, așa cum declarat inculpatul, soția sa a ținut legătura cu ruda ei, ce locuia la acea adresă, așa încât rezultă că recurentul avea posibilitatea de a cunoaște de existența dosarului pentru că citațiile au fost comunicate la adresa respectivă.
Au fost audiate acele persoane de sex feminin dar la acest moment acestea nu se află în țară și nu se cunoaște domiciliul lor; a fost audiat inculpatul, dar și martorul. Rezultă astfel că au fost adminJ. toate probele; chiar dacă sunt îndeplinite condițiile promovării recursului peste termen solicită respingerea acestuia pe fond.
Avocat învederează că dacă ar fi propus probe la în această etapă, acestea nu ar fi fost admisibile.
La urmărirea penală s-a constatat că inculpatul a părăsit țara din octombrie 2002 deși aceasta începuse în anul 2003.Probele au fost adminJ. în condiții de legalitate în faza urmăririi penale însă la instanța de fond și de apel acestea au fost adminJ. cu lipsă de procedură ceea ce atrage nulitatea actelor de procedură.
Reprezentantul Ministerului Public solicită ca recurentul inculpat, prin apărător, să facă dovada faptului că dorește trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrare de probe.
Avocat precizează că va solicita proba cu martori pentru face dovada că în perioada respectivă inculpatul nu vorbea cu, nici cu acele fete care au dat declarație
Recurentul inculpat, având cuvântul, solicită a se avea în vedere ceea ce a susținut avocatul său ales, și dorește a fi cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 1806/05.06.2003 a Judecătoriei Galația fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,d,e pen săvârșirea infracțiunii prev.de art. 329 alin.l cu aplicarea art. 41 alin.2 și 13
S-au aplicat disp.art. 71 și 64
S-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive de la 14.01.2003 la zi.
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b,d,e pe o durată de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.329 alin.l cu aplic. art. 41 alin.2 și 13
S-au aplicat disp.art. 71, 64
S-a confiscat conform art. 329 alin.4 de la inculpatul suma de 39.000 EURO in echivalent in lei, și de la inculpatul suma de 10.000, USD in echivalent in lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
In vara anului 2001 martora 1-a cunoscut pe numitul, zis la o discotecă în com.L, jud. G, care i-a propus acesteia obținerea unui loc de muncă în Spania sau Italia. Martora a fost de acord, iar acesta
i-a făcut cunoștință cu inculpatul, zis, care a dus-o in comuna Independența, la locuința părinților inculpatului, zis, după care s-a ocupat de obținerea pașaportului turistic al acestuia.
Ulterior, numitul a cunoscut-o pe martora la o discotecă în G, căreia i-a propus să meargă in Spania ca dansatoare. Martora a fost de acord iar i-a prezentat-o inculpatului, care a dus-o în localitatea Independența, în aceeași locuință și s-a ocupat de obținerea pașaportului turistic.
Inculpații și se cunosc, fiind veri.
Inculpatul i-a solicitat inculpatului suma de 10.000 USD pentru a plăti taxele pentru obținerea pașapoartelor turistice pentru cele două martore și transportul acestora până în Spania, unde urmau să practice prostituția.
După obținerea pașapoartelor și a vizelor necesare la sfârșitul lunii noiembrie 2001, inculpatul le-a urcat pe cele două martore într-un avion și le-a trimis în Spania la inculpatul, care le-a așteptat la aeroport la Madrid și le-a dus la locuința lui din. La sosire, inculpatul le-a spus martorelor că nu vor dansa ci vor practica prostituția și după ce își vor achita cheltuielile de transport vor împărți banii în mod egal cu el.
De reținut că și martorele știau că se duc în Spania, să practice prostituția, fapt ce rezultă din declarația martorei care a arătat că atunci când avionul a făcut escală la Bolonia au vrut să fugă pentru a nu ajunge să se prostitueze pentru inculpatul.
Martorele și au practicat prostituția la diferite cluburi de noapte din Madrid și, toți banii obținuți fiind dați inculpatului sau soției acesteia "" care îi dădea acestuia.
La cluburile de noapte, martorele erau supravegheate de soția inculpatului pentru ca acestea să nu fugă sau să telefoneze acasă.
Inculpatul le-a amenințat pe martore cu moartea dacă iau legătura cu poliția.
Martora a reușit să ia legătura cu mama ei, cu ajutorul unui telefon mobil al unui client, obținând numărul de telefon al surorii sale din.
La sfârșitul lunii martie 2002 martorele și au fugit din Spania în la sora martorei, care le-a ajutat trimițându-le bilete de avion.
In perioada decembrie 2001 - martie 2002, din practicarea prostituției, martora a obținut suma de 25.000 EURO iar martora suma de 14.000 EURO,bani ce au fost dați inculpatului, personal sau prin intermediul soției sale.
Inculpatul a primit suma de 10.000 USD, pe care o ceruse inculpatului într-o zi din luna decembrie 2001 (între 20-25 decembrie) de la tatăl inculpatului, deci după ce martorele și au ajuns in Spania, ceea ce pune sub semnul întrebării declarația inculpatului, în care arată că banii respectivi au fost împrumutați de la inculpatul.
Oricum, inculpatul a știut destinația celor 10.000 USD (pentru pașapoartele și transportul martorelor în Spania), ajutându-1 astfel pe inculpatul să racoleze cele două martore în vederea practicării prostituției.
Instanța nu poate primi susținerile inculpatului că martorele și ar fi practicat prostituția în favoarea lui, că banii ar fi fost dați acestuia, prin intermediul soției sale, după care erau trimiși în țară părinților inculpatului în contul celor 10.000 USD, deoarece nu se coroborează cu alte mijloace de probă.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel cei doi inculpați.
Inculpatul a criticat hotărârea apelată pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
A susținut inculpatul că nu se face vinovat de comiterea faptei reținută în sarcina sa. Cele două martore au practicat prostituția în favoarea inculpatului. Pentru aceste motive, a solicitat achitarea conform art. 11 pct.2 lit.a în ref.la art. 10 lit. e
C.P.P.In subsidiar. a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei, prin aplicarea disp.art. 81 și reducerea pedepsei prin aplicarea art. 74 și 76 cp.
Inculpatul criticat sentința apelată pe motive de netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 859/13.08.2003 a Tribunalului Galați au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații și cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Vinovăția celor doi inculpați a fost corect reținută de instanța de fond, pe baza analizei materialului probator.
Nu poate fi primit motivul de apel invocat de inculpatul, în sensul achitării conform art. 11 pct.2 lit.a în ref.la art. 10 lit.c
C.P.P.Vinovăția inculpatului, sub aspectul comiterii infracțiunii de proxenetism este pe deplin dovedită de materialul probator administrat în tot cursul procesului penal.
In fapt se constată că martorele au plecat in Spania, la sfârșitul lunii noiembrie, unde au fost așteptate de inculpatul. Cele două martore ( și ) au fost de inculpat la locuința sa din, acesta precizându-le că urmau să practice prostituția.
Banii obținuți de martore, ca urmare a practicării prostituției erau predați inculpatului sau soției acestuia.
Sub aspectul temeiniciei hotărârii apelate, s-a constatat că instanța de fond a realizat o corectă individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați.
Pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului și respectiv pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului sunt legale și temeinice, neimpunându-se reducerea acestora.
Aplicarea prevederilor art. 74 și 76 - privind circumstanțele atenuante nu constituie o obligativitate pentru instanță.
Prin raportare la disp.art. 72 la întreaga situație de fapt, la gravitatea faptei comise și modalitățile de săvârșire, s-a apreciat că nu se impune reducerea pedepselor sub limita minimului special.
De asemenea, Tribunalul a considerat că nu se impune nici schimbarea modalității de executare a pedepselor aplicate inculpaților.
Conform art. 52, scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins față de cei doi inculpați doar prin executare efectivă.
Față de cele de mai sus au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații și.
Conform art. 160 a C.P.P. fost prelungită măsura arestării preventive a inculpatului și conform art. 383 alin.2 s C.P.P.-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada arestării preventive.
Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
La data de 05.11.2009 inculpatul a promovat, prin apărătorul ales, recurs peste termen împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Galați invocând faptul că nu a fost legal citat la judecată întrucât a plecat din țară la data 31.10.2002 și nu a cunoscut despre procesul care s-a desfășurat în România până în luna noiembrie 2009 când a fost arestat în Spania pentru executarea pedepsei aplicate în prezenta cauză.
Recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins.
Astfel, din analiza actelor aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul recurent a lipsit de la judecata în fond și apel, a început executarea pedepsei aplicate la data de 29.11.2009, când a fost reținut în Spania, dar a promovat prezentul recurs înainte de începerea executării (la data de 05.11.2009) situație în care, potrivit dispozițiilor art. 3853al. 2 în referire la art. 365 Cod pr. penală, recursul său poate fi examinat îndeplinind condițiile unuirecurs peste termen.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de inculpat, referitor la faptul că citarea trebuia să se realizeze și prin afișare la ușa consiliului local G, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 177 Cod pr. penală "Învinuitul sau inculpatul se citează la adresa unde locuiește, iar dacă aceasta nu este cunoscută, la adresa locului său de muncă, prin serviciul de personal al unității la care lucrează.
Dacă printr-o declarație dată în cursul procesului penal învinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat.
În caz de schimbare a adresei arătată în declarația învinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresă, numai dacă a încunoștințat organul de urmărire penală ori instanța de judecată de schimbarea intervenită, sau dacă organul judiciar apreciază pe baza datelor obținute potrivit art. 180 că s-a produs o schimbare de adresă.
Dacă nu se cunoaște adresa unde locuiește învinuitul sau inculpatul și nici locul său de muncă, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea. Când activitatea infracțională s-a desfășurat în mai multe locuri, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală."
Din cuprinsul textului de lege mai sus arătat rezultă că regula în materie o constituie citarea inculpatului la adresa unde locuiește, cunoscută de organele judiciare potrivit evidențelor deținute sau actelor ori datelor prezentate de inculpat și că citarea prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea se realizează doar în situația când nu se cunoaște unde locuiește inculpatul.
Raportând cele mai sus precizate la datele concrete ale cauzei Curtea constată că citarea inculpatului s-a făcut cu deplina respectare a dispozițiilor legale în materie.
Astfel, potrivit datelor deținute de organele de poliție, inculpatul domiciliază în mun. B,- actul de identitate cu această adresă fiind obținut la data de 04.07.1999 (fila 51 dosar urmărire penală).
În timpul urmăririi penale inculpatul a fost căutat la această adresă dar nu a fost găsit, din procesul-verbal întocmit de organele de poliție la data de 06.03.2003 (fila 94 dosar urmărire penală) rezultând că la adresa respectivă au fost găsiți părinții inculpatului care au arătat că fiul lor este plecat de aproximativ 1 an din țară și că nu cunosc locul unde se află acesta.
În continuare, atât în cursul judecării fondului cauzei cât și la judecata în apel, inculpatul a fost citat la aceeași adresă cunoscută din B la fiecare dintre termene procedura de citare fiind îndeplinită prin afișare întrucât nicio persoană nu a fost găsită.
Așa fiind, câtă vreme inculpatul nu a indicat o altă adresă la care să fie citat și nici nu au fost furnizate dovezi instanței că s-a produs o schimbare a adresei inculpatului, Curtea constată că nu există motive a se aprecia că judecarea cauzei a avut loc fără citarea legală a inculpatului.
Este de menționat că în cauză nu se impunea citarea prin afișarea la sediul consiliului local G, astfel cum a invocat inculpatul, câtă vreme exista o adresă a inculpatului cunoscută organelor judiciare, citarea prin afișarea la sediul consiliului local fiind obligatorie, așa cum s-a arătat mai sus, doar în situația când nu se cunoaște adresa unde locuiește inculpatul.
De altfel faptul că în tot acest timp inculpatul a avut aceeași adresă rezultă și din actul notarial depus de acesta la dosar ( fila 40 dosar recurs) în cuprinsul acestuia menționându-se că la data de 15.10.2007 inculpatul avea domiciliul în România, mun. B,- și nu la o altă adresă din Spania sau din România.
Cât privește susținerea inculpatului că încă din cursul urmăririi penale a fost plecat în Spania și că nu a cunoscut despre prezentul proces, acest aspect nu poate influența constatarea legalității procedurii de citare în ceea ce îl privește câtă vreme inculpatul nu a făcut dovada unei alte adrese din Spania, nu a înștiințat în timp util organele judiciare despre locul unde se află pentru a fi citat existând de altfel posibilitatea, datorită libertății de mișcare odată intrat în spațiul, ca inculpatul să fi fost în diverse locuri pe durata procesului penal.
Concluzionând în ceea ce privește motivul de recurs invocat, vizând faptul că judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului care nu a fost legal citat, Curtea constată că acesta este nefondat și că hotărârile atacate nu pot fi casate pe acest considerent.
Pe de altă parte, examinând hotărârile supuse controlului judiciar și sub aspectul cazurilor care se pot lua în considerare din oficiu, conform art. 3859al. 3 Cod pr. penală, Curtea reține că vinovăția inculpatului a fost în mod corect stabilită, pe baza materialului probator administrat în cauză.
În acest sens se reține că deși inculpatul a negat în declarația dată în fața instanței de recurs că ar fi comis activitatea infracțională imputată, situația de fapt și vinovăția sa rezultă fără putință de tăgadă din declarațiile coinculpatului precum și din declarațiile martorelor și. Acestea din urmă au arătat cum prin intermediul martorului l-au cunoscut pe inculpatul zis "", care le-a cazat în com. Independența la un văr de al său și cum acesta s-a ocupat de obținerea pașapoartelor și apoi le-a trimis în Spania unde au fost preluate de coinculpatul în folosul căruia cele două martore au practicat prostituția timp de trei luni.
În urma activității de racolare a celor două martore în vederea practicării prostituției inculpatul a primit suma de 10.000 USD de la coinculpatul, prin intermediul tatălui acestuia din urmă, martorul.
Și în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului hotărârile pronunțate în fond și apel sunt corecte, fiind respectate pe deplin criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, instanțele dând chiar dovadă de clemență câtă vreme au aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special deși infracțiunea este în formă continuată iar inculpatul nu a recunoscut comiterea acesteia.
Față de cele mai sus arătate, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr. penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul peste termen declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 24.11.1976 în comuna Independența, județ G, cu domicilii cunoscute în B,- și în G, str.- -, -.60, județ G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, CNP -) împotriva deciziei penale nr. 859/13.08.2003 a Tribunalului Galați pronunțată în dosar nr.1770/P/2003 (sentință fond nr.1806 din 05.06.2003 Judecătoriei Galați -dosar nr.647/P/2003).
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored./2 ex/9.03.2009
Jud.apel--
Jud.fond-
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
