Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 291/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2355/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR.291
Ședința publică din data de 23 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Iordache Magdalena
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr.69 din data de 18 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, ce a avut ca obiect recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr.041 S Hv - 78 din data de 3 august 2009 Tribunalului pentru Cauze Penale Viena, în procedura soluționării transferului persoanei condamnate într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei închisorii.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns revizuientul, personal, în stare de detenție și asistat juridic de apărător din oficiu - avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar, prin Serviciul Registratură, s-a depus un set de acte și note scrise, după care:
Curtea constată că la dosarul cauzei a fost depusă sentința penală nr.69 din 18 martie 2009 CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală și, având în vedere precizările pe care le-a făcut la termenul anterior în sensul că solicită revizuirea acelei sentinței de recunoaștere a hotărârii străine și de transferare în vederea executării pedepsei.
Condamnatul revizuient, personal și prin apărător, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri în sensul de a depune un memoriu, sentința penală nr.69 din 18 martie 2009 CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală și alte probe pentru admisibilitatea cererii de revizuire ce contau în mai multe declarații și înscrisuri din Austria.
Reprezentantul Ministerului Public se opune administrării probelor în raport de stadiul procesual, apreciind că nu se pot depune aceste înscrisuri.
Condamnatul revizuient învederează instanței că documentele de care înțelege să se folosească, în susținerea cererii, se referă la abuzurile privind încălcarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale, recunoscute de către tribunalul austriac - fiind o declarație a judecătorului care recunoaște aceste abuzuri la chemarea tribunalului suprem, toate aceste documente fiind considerate fără relevanță în fapta, or chiar prin Legea nr.302/2004, modif se atestă aceste abuzuri.
Curtea, deliberând, respinge cererea privind depunerea la dosarul cauzei unor înscrisuri, având în vedere stadiul procesual actual.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul din oficiu, solicită a se dispune admiterea în principiu a cererii de revizuire în baza art.403 Cod penal rap la art.394 pct.e Cod penal.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se dispune respingerea cererii ca inadmisibilă,având în vedere că revizuientul se plânge cu privire la condamnarea care fost dată de către statul austriac, or, arată că acesta trebuia să-și facă probele de nevinovăția în fața acelui stat și nu în fața statului român, care doar a recunoscut această sentință și avea posibilitatea continuării acelei pedepse. Mai mult, solicită a se avea în vedere că, în momentul în care condamnatul-persoană transferabilă a acceptat transferul său în Românie, si-a dat consimțământul la aceasta și trebuia să cunoască toate dispozițiile procedurale, prin acordul său însemnând că și l-a însușit.
Concluzionând, solicită a se dispune respingerea cererii, ca inadmisibilă, condamnatul având posibilitatea sesizării statului austriac prin Ministerul Justiției.
Curtea, din oficiu, pune în discuție neefectuarea în cauză a procedurii de verificare a cererii de revizuire de către parchet.
Reprezentantul Ministerului Public, față de împrejurarea că petentul se referă în cererea sa la hotărârea prin care a fost recunoscută condamnarea, în opinia sa, apreciază că pe fond nu acesta este motivul, petentul solicitând achitarea sa, așa cum rezultă și din înscrisurile depuse.
Apărătorul din oficiu arată că-și însușește concluziile reprezentantului Ministerului Public.
Condamnatul revizuient, având cuvântul, arată că autoritățile austriece l-a condamnat în baza unei declarații a unei persoane care a fost condamnată, dovedindu-se, ulterior, că prin această declarație nu există fapta în Austria și nici nu a fost condamnat pentru fapta respectivă, pe cale de consecință, autoritățile române au recunoscut o hotărârea în a cărei executare se află în mod nelegal întrucât nu a fost găsit vinovat. Mai arată că la momentul presupusei fapte se afla în executarea unei pedepse în regim de detenție în România.
CURTEA
Cu cererea înregistrată sub nr- petentul condamnat a solicitat Curții revizuirea hotărârii prin care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de către autoritățile judiciare austriece.
Prin aceeași cerere revizuientul a solicitat audierea sa, într-un termen cât mai scurt de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, întrucât el executa pedeapsa cu închisoarea pentru fapte săvârșite de alte persoane și, de asemenea, a invocat în sprijinul cererii sale aspectul că în cauză au apărut fapte, împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei.
În principal revizuientul a arătat că el nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și înțelege să ceară instanței administrarea unor noi probatorii în sensul deciderii nevinovăției sale, precum și a abuzurilor privind încălcarea drepturilor omului în cazul său.
În ședința din 16.10.2099 revizuientul a precizat că cererea sa privește hotărârea prin care a fost recunoscută și pusă în executare pedeapsa de 5 ani închisoare, iar, Curtea a dispus atașarea la dosarul cauzei a sentinței penale nr. 69/18.03.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Având în vedere întregul material probator existent la dosarul cauzei, Curtea reține următoarele:
Numitul a fost condamnat în stare de reținere la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 6 luni, în dosarul nr. 041 S Hv -49/07K-78 al Tribunalului pentru Cauza Penale Viena din 3.08.2007, pedeapsa din care s-a dedus durata arestării preventive, începând cu data de 06.01.20907.
Ulterior, urmare a cererii de transfer formulată de acesta, Curtea de APEL BUCUREȘTI prin sentința penală nr.69/18.03.2009, a admis cererea Parchetului de pe lângă această instanță și, în conformitate cu art. 145 și art. 146 din Legea nr. 302/2004, modificată a recunoscut efectele sentinței penale nr. 041 S Hv -49/07K-78 al Tribunalului pentru Cauza Penale Viena din 3.08.2007, definitivă prin decizia penală nr. 17 Bs 15/08t a Curții de Apel din Viena și a dispus transferul persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei de 5 ani închisoare.
Deși, inițial, revizuientul a arătat că solicită revizuirea acestei hotărâri de recunoaștere în dezbateri, el a precizat că în fond dorește revizuirea hotărârii de condamnare de către autoritatea de jurisprudență din Austria, cu consecința achitării sale.
A învederat Curții, în acest sens, că autoritățile străine l-au condamnat în baza unei declarații a unei persoane care a fost condamnată, iar la momentul presupusei infracțiuni, el se afla în regim de detenție în România ci nu în Austria.
Curtea urmează a constata că în prezenta cauză nu are competență materială de soluționare în virtutea considerentelor ce urmează:
Conform dispozițiilor art. 401 Cod procedură penală competente să judece cererea de revizuire este instanța ce a judecat cauza în primă instanță. Raportându-se la speța noastră, competența de soluționare a cauzei pentru infracțiunea de trafic de droguri, ar fi aparținut Tribunalului București, desigur fără a invoca dispozițiile art. 399 Cod procedură penală, conform căruia după introducerea cererii de revizuire Parchetul urmează a efectua cercetări după care să înainteze întregul material împreună cu concluziile sale instanței competente.
În ipoteza în care, în temeiul prevederilor Legii 302/2004 modificată, Curtea de APEL BUCUREȘTIa dispus recunoașterea unei hotărâri penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România - precum cauza de față - Curtea de APEL BUCUREȘTI nu constituie instanță de executare, în sensul dispozițiilor art. 418 Cod procedură penală, text de lege ce reglementează cu privire la ceea ce se înțelege prin instanță de executare, ci ea rămâne la instanță specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în legea menționată. Într-un atare caz, instanța competentă să judece cererea de revizuire nu este, prin urmare, Curtea de APEL BUCUREȘTI, ci instanța desemnată în art. 401 Cod procedură penală.
În același sens a hotărât Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală prin încheierea nr. 2912/08.05.2006, în soluționarea unui conflict negativ de competență în cadrul unei contestații la executare formulate de un condamnat transferat în România, în vederea continuării executării pedepsei la care fusese condamnat de o instanță străină.
Și în cauza prezentă, determinarea competenței materiale în soluționarea cererii de revizuire formulată, se face practic prin aplicarea regulilor privitoare la competență din partea generală a Codului d e procedură penală în ceea ce privește instanța ce a judecat cauza în primă instanță (astfel cum prevăd dispozițiile art. 401 Cod procedură penală din partea specială a Codului d e procedură penală când stabilesc instanța competentă).
Codul d e procedură penală repartizează cauzele penale, sub raportul competenței după materie, acelor organe judiciare penale pe care le consideră potrivite pentru soluționarea lor, ținându-se seama de calificarea faptelor săvârșite, fie în raport cu incriminarea lor faptică, fie în raport cu vreo variantă agravată a incriminării.
Constatând că în cauză, raportat la infracțiunea pentru care revizuientul a fost condamnat în Austria - trafic de droguri - instanța competentă material în România să judece astfel de infracțiuni este Tribunalul, rezultă că în temeiul art. 42 - art. 401 Cod procedură penală, Curtea va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, la data formulării cererii petentul aflându-se în Penitenciarul Jilava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 42 - art. 401 Cod procedură penală declină competența de soluționare a cauzei, privind pe condamnatul, în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.10.2009.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- -
Red.
Dact./27.10.2009
4 ex.
Președinte:Iordache MagdalenaJudecători:Iordache Magdalena
