Reținerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 272 cod penal). Decizia 505/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 505/
Ședința publică din 12 mai 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și partea civilă - Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva deciziei penale nr. 91/A din 11 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul intimat B, pentru care se prezintă avocat din oficiu, cu delegație la dosar, partea civilă recurentă și lichidatorul SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad pentru motivele expuse în memoriul de la dosar, desființarea hotărârilor atacate și, în rejudecare să se pronunțe o soluție de condamnare a inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu. Referitor la recursul părții civile, pune concluzii de admitere a acestuia.
Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat pune concluzii de respingere a ambelor recursuri și menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca legale și temeinice.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2138 din 4 octombrie 2007 Judecătoria Arad, în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit.1Cpp, a achitat pe inculpatul B, pentru săvârșirea infracțiunii de reținere și nevărsare de către plătitorii obligațiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, prev. de art.188 alin.2 din OG.92/2003, cu aplicarea art. 13 Cod penal.
În baza art. 91 lit. c Cp, a aplicat inculpatului amenda administrativă în suma de 600 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art.10 lit.1Cpp, a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 10 Cp.
În baza art. 91 lit. c Cp, a aplicat inculpatului amenda administrativă, în suma de 1000 lei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit.1Cpp a achitat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință, de bunuri sau creditul de care se bucură societate într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu, prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.
În baza art. 91 lit. c Cp, a aplicat inculpatului amenda administrativă, în sumă de 800 lei.
A stabilit ca inculpatul să execute sancțiunea administrativă cea mai grea de 1000 lei amendă.
În art. 346 al. 1, raportat la art. 14 Cpp și art. 998-999. civ, a respins acțiunea civilă, exercitată de Statul român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată prin Direcția generală a Finanțelor Publice a Județului A, reprezentată legal prin director executiv.
A constatat că, inculpatul a achitat suma de 10.400,33 lei, reprezentând debite datorate bugetului de stat.
A obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA, reprezentată prin lichidator SC SRL, în calitate de administrator judiciar, la plata dobânzilor și penalităților aferente, actualizate, până la data efectuării plății.
În baza art. 163 Cpp, a respins cererea părții civile privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și ale părții responsabile civilmente SC SA.
În baza art. 199 alin. 3 Cpp, a scutit pe apărătorul inculpatului, avocat A din Baroul Arad, de plata amenzii judiciare de 500 lei, aplicată prin încheierea de ședință din 13 septembrie 2007.
În baza art. 191 al. 2 Cpp, a obligat pe inculpat, la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că inculpatul este administrator la SC " A" SA, cu sediul în,-.
În perioada 5-7.01.2006, 23-27.01.2006 și 3-14.02.2006, organele de inspecție fiscală, din cadrul DGFP- A, au efectuat un control la societatea mai sus menționată, societate aflată în perioada de reorganizare judiciară, conform Legii 69/1995. Societatea a intrat în procedură de lichidare judiciară la data de 17.10.2005, dată la care administrarea societății a fost încredințată SC SRL A, în calitate de administrator judiciar.
Controlul a avut ca obiect verificarea modului de constituire, evidențiere și virare a tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului statului, pe perioada 01.01.2003 - 31.12.2005.
Din controlul efectuat, s-a constatat faptul că societatea a efectuat tranzacții comerciale cu mărfuri, fără a înregistra în contabilitate, toate veniturile realizate, fapt ce a avut drept consecință necalcularea și nevirarea la bugetul consolidat al statului, a unor obligații fiscale de natură TVA, a impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
În urma verificării actelor și a documentelor puse la dispoziția organelor de control s-a constatat că în cursul anului 2004, societatea a omis să înregistreze în evidența contabilă, venituri impozabile, în sumă totală de 15.766 RON, conform următoarelor facturi fiscale: numărul -/2.02.2004, numărul -/5.02.2004 și nr. -/6.08.2004.
S-a mai constatat că SC SA, a efectuat tranzacții comerciale constând în vânzări și cumpărări de mărfuri ( în valoare de 552.054 RON) a căror decontare s-a realizat prin circuitele de compensare, conform prevederilor OUG nr.77/1999 ale HG nr.685/1999.
Organele de inspecție fiscală, au identificat cu ocazia controlului, ordine de compensare, întocmite în conformitate cu prevederile actelor normative susmenționate.
Unul dintre aceste ordine de compensare se referă la facturi fiscale care nu au fost înregistrate în contabilitate. S-a reținut că aceste compensări, depășind suma de 100.000.000 ROL, au fost vizate de către agenții de compensare, a serviciului de compensare din cadrul Institutului de Management și Informatică.
Ulterior efectuării operațiunilor de compensare, unele dintre facturile în cauză, au fost anulate de societate; "probabil" în scopul de a nu colecta TVA și pentru a nu calcula impozit pe profit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente și de a nu vira aceste obligații fiscale la bugetul consolidat al statului; organele de control au stabilit o TVA suplimentară, în sumă de 107.880 lei și au procedat la o recalculare a impozitului pe profit, rezultând un impozit pe profit suplimentar în sumă de 16.769 lei.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a fost calculat la suma de 7020 lei.
II.Organele de control au mai constatat faptul că nu toate obligațiile reținute prin stopaj la sursă au fost achitate bugetului de stat.
Astfel, s-a constatat că inculpatul nu a achitat contribuția angajaților la fondul asigurărilor sociale de sănătate în sumă de 1142 Ron, contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de angajați, în sumă de 173 Ron, contribuția de asigurări sociale datorată de angajați în sumă de 1674 Ron, impozitul pe veniturile din salarii, în sumă de 389 Ron, în total 3378 Ron.
La sumele de mai sus s-au calculat majorări, dobânzi și penalități de întârziere.
Organele de control au mai constatat că în perioada verificată, din disponibilitățile bănești ale societății, au fost transferate importante sume de bani, în special către inculpat. Aceste disponibilități, în sumă totală de 11.696 Ron, la data de 31.12.2005, au fost înregistrate ca avansuri de trezorerie. Inculpatul a recunoscut că aceste sume le-a utilizat pentru delegații și nu au mai fost decontate sau deconturile nu au mai fost predate contabilei societății.
Din această sumă inculpatul a achitat, la data de 10.06.2004, prin intermediul executorului judecătoresc, suma de 6.426,40 lei.
Datorită acestor constatări, organele de control au formulat plângere penală, sesizând organele de cercetare penală.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, inculpatul și partea civilă Direcția generală a Finanțelor Publice
Parchetul a solicitat desființarea sentinței motivat cu aceea că prima instanță în mod nelegal apreciind că faptele săvârșite de inculpat nu prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni a făcut aplicarea dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1Cpp și a aplicat câte o sancțiune cu caracter administrativ pentru fiecare faptă, că a făcut o greșită apreciere a gradului de pericol al faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecată, să se constate că se impune confiscarea de la inculpat contravalorii pagubei produse prin săvârșirea de inculpat a infracțiunii prev. de art. 272 Legea 31/1990 și nesolicitată de lichidator ca reprezentant al SC SA și să fie acordate părții civile despăgubirile solicitate. De asemenea a solicitat instanței să se pronunțe asupra nelegalității sentinței sub aspectul citării doar la ultimul termen de judecată a lichidatorului care a fost astfel în imposibilitate de a reprezenta interesele unității al cărei lichidator este.
Inculpatul prin apelul declarat a solicitat înlăturarea obligării sale la plata dobânzilor și penalităților aferente.
Partea civilă a solicitat desființarea sentinței în latura civilă și obligarea inculpatului la plata sumei pretinse.
Prin decizia penală nr. 91/A din 11 martie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arad, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad și inculpatul B, a desființat sentința penală apelată și în rejudecare:
În baza art. 91 lit. c, Cp a aplicat inculpatului B sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii de 1000 lei pentru infracțiunea prev. de art. 188 al. 2 din OG 92/03 cu aplicarea art. 13, art. 9 lit. b, din Legea 241/2005, art. 10 Cp și art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
A respins apelul declarat de partea civilă JAî mpotriva sentinței penale nr. 2138/4 octombrie 2007 Judecătoriei Arad, obligând partea civilă apelantă să plătească statului 20 lei cheltuieli judiciare în apel.
Examinând apelurile conform art. 371 Cpp, tribunalul a constatat că prima instanță, în raport de gradul de pericol social redus al infracțiunilor rezultat din modul în care au fost săvârșite și consecințele concrete produse, de faptul că inculpatul a reparat prejudiciul de persoana inculpatului în mod legal a apreciat că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni a dispus achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală și a făcut aplic. disp. art. 91 cod penal.
În mod nelegal însă prima instanță a aplicat pentru fiecare faptă o sancțiune cu caracter administrativ din cele prevăzute la art. 91 Cp, iar apoi a aplicat o singură sancțiune reținând că faptele sunt în concurs.
Prin dispozițiile art. 181Cp se prevede că nu constituie infracțiunea fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret fiind lipsită în mod vădit de importanță nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În cazul existenței concursului de fapte prevăzute de legea penală care nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni nu pot fi aplicate regulile specifice sancțiunilor ci se va aplica o singură sancțiune.
În ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile, tribunalul a constatat că expertiza contabilă efectuată a stabilit că suma datorată de inculpat către bugetul de stat este de 3624,33 lei din care doar 246,33 lei reprezintă TVA suplimentar sumă care a fost achitată de inculpat astfel că susținerile din apelurile parchetului și al părții civile că suma reală datorată de inculpat către bugetul de sta este cea stabilită de organul fiscal prin actul de control nu sunt justificate.
Prima instanță a reținut în mod corect că cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata dobânzilor legale și a penalităților de întârziere este justificată deoarece între faptele inculpatului și aceste sume există vădită legătură de cauzalitate împrejurarea că inculpatul a reparat prejudiciul anterior pronunțării sentinței neexonerându-l de plata penalităților și dobânzilor de la momentul nașterii dreptului părții civile și până la plată.
Cu privire la susținerea că citarea lichidatorului s-a făcut formal, doar la ultimul termen de judecată, ea nu corespunde adevărului, conform mențiunilor din încheierile de ședință, lichidatorul a fost citat la fiecare termen de judecată și chiar din faza de urmărire penală a avut cunoștință de procesul penal pornit împotriva inculpatului.
Împotriva deciziei Tribunalului Arada declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și -Direcția Generală a Finanțelor Publice A.
Parchetul a criticat decizia pentru netemeinicie și nelegalitate pe motiv că cele două instanțe au apreciat în mod eronat că faptele inculpatului nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. La aprecierea pericolului social trebuiau să aibă în vedere urmarea care se putea produce și anume privarea angajaților de drepturile ce decurg din plata la buget a fondului de asigurări pentru șomaj, a fondului de sănătate al asigurărilor sociale de stat, iar în ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, pericolul social generic este deosebit de ridicat având în vedere regimul sancționator aplicat de legiuitor.
Partea civilă Aac riticat decizia pentru netemeinicie sub aspectul modului în care a fost soluționată latura civilă, întrucât prejudiciul real este de 217.628,33 lei stabilit de organele de control și nu cel stabilit de instanță.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și din oficiu, conform prev.art. 38510al.21cpp, se constată că atât decizia recurată cât și sentința instanței de fond sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de casare a lor.
Din actele de la dosar se reține că debitele totale datorate bugetului de stat sunt în sumă de 3624 lei, stabilite prin expertiza efectuată în cursul urmăririi penale și nu cele stabilite prin actul de control de către organele de inspecție financiară din cadrul - A.
Partea civilă nu a contestat în instanță raportul de expertiză efectuat în cursul urmării penale astfel că instanța de fond nu a avut nici un temei pe baza căruia să stabilească o altă valoare a prejudiciului.
Prin urmare având în vedere valoarea relativ redusă a prejudiciului și reținând și celelalte împrejurări respectiv situația familiară grea a inculpatului, conduita și atitudinea procesuală a inculpatului, care a recunoscut faptele și a achitat o parte din debitele datorate, el mai având de plată doar penalități d întârziere, instanța de fond în mod întemeiat a apreciat că faptele inculpatului nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni și a dispus achitarea și aplicarea unei amenzi administrative.
Așa fiind se constată că recursurile formulate în cauză sunt nefondate și urmează a fi respinse în baza art.38515, pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și - Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva deciziei penale nr. 91/2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Obligă partea civilă - A la 180 lei cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat din oficiu către Baroul Timiș
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G - - - - -
GREFIER
- -
Red. /21.05.08
Tehnored. 2 ex./23.05.08
PI. - - Jud.
-; - Trib.
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu, Constantin Costea
