Șantajul (art.194 cod penal). Decizia 532/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.532/2009
Ședința publică din 08.12 2009
Complet de judecată compus din
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela Elvira
JUDECĂTOR 3: Rus
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursul penal declarate de inculpata - fiica lui și a lui, născută la 08 1973, deținută în prezent în Penitenciarul Arad, împotriva deciziei penale nr.140/Ap din 1 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, decizie care a menținut în întregime sentința penală nr. 874 din 18 august 2009, pronunțată de Judecătoria Satu Mare, inculpata fiind trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, faptă prevăzută și pedepsită de art.194 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata recurentă, în stare de arest, asistată de avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.5071 din 26.10.2009, emisă de Baroul Bihor,lipsă fiind partea civilă intimată, de asemenea se prezintă și traducătorul de limbă maghiară.
HGMinisterul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Avocata inculpatei solicită reaudierea acesteia întrucât la termenul anterior aceasta nu a beneficiat de asistența unui interpret, declarația dată fiind luată în lipsa acestuia.
Instanța dă citire declarației date de inculpata recurentă la termenul anterior, după care se procedează la luarea unui supliment de declarație, aceasta fiind atașată separat la dosarul cauzei.
Procurorul, avocatul inculpatei recurente, inculpata recurentă, nu mai au alte probe de solicitat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța, consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat inculpatei recurente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe cale de consecință în urma rejudecării cauzei aplicarea unei pedepse just individualizate cu suspendarea executării acesteia. Solicită a se avea în vedere egalitatea de tratament între părți întrucât celălalt inculpat este în prezent în libertate. Totodată solicită a se ține cont de circumstanțele atenuante ale inculpatei care a recunoscut săvârșirea faptei. Solicită admiterea pretențiilor formulate în măsura în care acestea au fost dovedite. În subsidiar solicită reducerea pedepsei sub minimul special și deducerea pedepsei executate, cu obligarea la plata onorariului.
Procurorul solicită respingerea recursului, apreciind că pedeapsa este legală și temeinică și redusă ca și cuantum. Mai arată de asemenea că pericolul social impune măsuri exigente astfel că se justifică pedeapsa privativă de libertate.
Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatei recurente are aceleași concluzii cu apărătorul acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:
Prin sentința penală nr.874/18.08.2009 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Satu Mare, în baza art.194 alin.2 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, a condamnat-o pe inculpata, fiica lui si, nascută la 08.09.1973 în S M, domiciliată în S M,-, Bl 48.33, jud.S M, cetațenie română, studii 2 clase, fără ocupație, la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată.
n baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatei drepturile prev.de art.64 lit.a) teza a doua și b) cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.350 cod proc.pen. s-a menținut starea de arest și în baza art.88 cod penal s-a dedus perioada reținerii de 24 de ore, de la 14.01.2009 ora 16.30 la 15.01.2009 și perioada arestării preventive de la data de 15.01.2009 la zi.
În baza art.26 raportat la art.194 alin. 2 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 01.06.1979 în S M, domiciliat în S M,-, Bl.48,.33, jud.S M, cetățenie română, studii 8 clase și școala profesională, stagiul militar efectuat, muncitor la S M, la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru complicitate la infractiunea de șantaj în formă continuată.
În baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a) teza a doua și b) cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.350 cod proc.pen. s-a menținut starea de arest și în baza art.88 cod penal s-a dedus perioada reținerii de 24 de ore, de la 05.02.2009 ora 13.30 la 06.02.2009 și perioada arestării preventive de la data de 06.02.2009 la zi.
În baza art.14, 346.pr.pen. rap.la art.998 civ. inculpații au fost obligați în solidar să plătească părții civile suma de 4000 euro și 150 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art.191 al.2 cod proc.penală inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în suma de 500 lei, iar inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.193 al.1 cod proc.pen, au fost obligați în solidar inculpații să plătească părții civile suma de 714 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 55/2009.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați S M, pentru av., în baza delegației 539 din 2009.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în perioada august 2008-decembrie 2008, partea vătămată a primit două scrisori olografe în limba maghiară, prin care era constrâns să remită diverse sume de bani în valută și în lei, fiind amenințat cu darea în vileag a faptului că ar fi întreținut raporturi sexuale cu o tânără de etnie romă. De asemenea, amenințările priveau și familia părții civile. În data de 10.01.2009, partea vătămată a mai primit o scrisoare prin care i se cerea suma de 2500 euro pentru a fi lăsat în. Scrisorile, împreună cu traducerea în limba română se află în dosarul de urmărire penala la filele 71-77.
Din raportul de constatare tehnico-științifică criminalistic efectuat în faza de urmărire penală, rezultă ca scrisul de pe cele trei scrisori primite de partea vătămată a fost executat de inculpatul (filele 83-96 dosar ). Întrucât inculpatul a negat în tot cursul procesului penal săvârșirea faptei, în faza de judecată a fost dispusă o expertiză criminalistică, ale cărei concluzii sunt în sensul că două dintre cele trei scrisori olografe în limba maghiară primite de partea vătămată au fost scrise de inculpatul, una dintre scrisori nefiind scrisă de acesta (filele 155-164).
Deși i s-a adus la cunoștință rezultatul constatării tehnico-științifice și al expertizei, inculpatul a negat în continuare, în fața instanței de fond, în tot cursul judecății, faptul ca el ar fi scris acele scrisori.
Așa cum rezultă din scrisoarea de la fila 71 dosar de urmărire penală (cu traducerea la fila 72), părții vătămate i s-a solicitat suma de 24 milioane lei vechi, spunându-i-se că dacă nu va remite această sumă de bani, atunci vor fi postate pe internet înregistrările unor raporturi sexuale pe care partea civilă le-a întreținut în apartamentul său cu o persoană de etnie romă. În scrisoarea de la fila 73 dosar urmărire penală (traducerea la fila 74), i se transmite că "data trecută am cerut 3000 euro și (inculpata ) nu a adus decât 1500 euro", astfel că i se cere să mai remită suma de 2000 euro prin intermediul inculpatei, iar în scrisoarea de la fila 75 (traducerea la fila 76 dosar urmărire penală) i se cere să mai plătească încă o data, solicitându-i-se suma de 2500 euro.
La data de 14.01.2009, organele de urmărire penală au organizat un flagrant pe B-dul - din S M, ocazie cu care inculpata a fost reținută în prezența martorilor asistenți și, asupra acesteia găsindu-se suma de 1000 de euro pe care partea civilă i-o dăduse cu prilejul întâlnirii în zona respectivă. Suma de 1000 euro era compusă din 2 bancnote de 100 euro și 16 bancnote de 50 euro care erau marcate de specialiștii criminaliști cu mențiunea "șantaj".
Având în vedere că: în scrisoarea de la fila 71 dosar urmărire penala (cu traducerea la fila 72), persoana care a redactat scrisoarea îl amenința pe că "îi voi spune soției tale că sunt prietena ta de 15 ani și că umblu sus la tine", coroborat cu declarațiile inculpatei, conform căreia întreține raporturi sexuale cu partea civilă de 10-15 ani, rezultă că inculpata este cea de la care provine scrisoarea; că în scrisorile de la filele 73 si 75 (traduse la filele 74 si 76 dosar ) inculpata este desemnată drept persoana prin intermediul căreia partea civilă să predea sumele de bani de 2000 euro, respectiv 2500 euro, coroborat cu faptul că la flagrantul organizat pe B-dul - din SMd in data de 14.01.2009 s-a găsit asupra inculpatei suma de 1000 de euro pe care partea civilă i-o dăduse cu prilejul întâlnirii în zona respectivă, bancnotele fiind marcate de specialiști criminaliști cu mențiunea "șantaj", precum și insistența inculpatei de a primi suma de bani de la partea civilă, insistență care rezultă din înregistrările în mediul ambiental efectuate în data de 12.01.2009 (filele 49-52), 13.01.2009 (filele 53-56) și în data de 14.01.2009 (filele 57-59), conform proceselor verbale de certificare de la filele menționate, rezultă cu certitudine că inculpata este cea de la care proveneau aceste scrisori de amenințare adresate părții civile. Mai mult, așa cum rezultă din declarația martorului audiat în faza cercetării judecătorești (filele 78-79), care a participat la percheziția efectuată asupra inculpatei cu ocazia flagrantului organizat în 14.01.2009, imediat după ce a fost reținută, inculpatei i s-a pus în vedere de către organele de poliție să indice care este persoana căreia trebuia să-i dea banii, însă aceasta a declarat că nu a mai văzut acea persoana niciodată, astfel că nu o poate identifica. La sediul organelor de politie a declarat că trebuia să-i dea banii unui băiat, dar pe care nu-l poate identifica. Din coroborarea acestor probe, rezultă că inculpata este cea de la care provin scrisorile de amenințare adresate părții civile.
Pe parcursul cercetărilor inculpata a încercat să inducă în eroare, indicând anchetatorilor piste false. Astfel, inculpata a identificat-o pe numita ca fiind complice la șantaj, mai mult susținea că nu a cunoscut-o până atunci personal, recunoscând-o după planșa foto. S-a cerut părții vătămate să declare dacă numita este una din persoanele cu care a întreținut raporturi sexuale, iar ulterior l-a șantajat, iar acesta a declarat că nu o cunoaște și nu a văzut-o niciodată. De astfel, pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că numita este concubina verișorului inculpatei și că, deși cele două se cunoșteau din copilărie, inculpata a declarat că nu o cunoaște, identificând-o doar după planșa foto ca fiind persoana care a întreținut relații sexuale cu partea vătămată.
Constrangerea, exercitată prin amenințare asupra părții vătămate, rezultă din conținutul celor trei scrisori: în scrisoarea de la fila 71 i se pune în vedere părții vătămate că dacă nu va remite suma de 24 de milioane vor fi postate pe internet imagini compromițătoare cu partea vătămată și va fi încunoștințată soția sa despre faptul că întretine de 15 ani relații sexuale cu persoana care a redactat scrisoarea; în scrisoarea de la fila 73 i se spune părții vătămate că "dacă vrei să ajungi Anul împreună cu familia atunci să plătești", iar în scrisoarea de la fila 75 i se transmite că dacă nu remite suma de 2500 de euro, "singura ta fată ar putea să pățească ceva".
În drept, fapta inculpatei, care prin amenințarea în mod repetat cu darea în vileag a faptului că partea vătămată întreține de 15 ani relații sexuale cu aceasta, precum și cu difuzarea pe internet a unor imagini compromițătoare cu partea vătămată, în scopul de a obține de la aceasta sume mari de bani, respectiv suma de 500 euro, 1500 euro, 2000 euro și apoi 2500 euro, întrunește elementele constitutive ale formei agravate ale infracțiunii de șantaj în formă continuată, prevăzută de art.194 alin.2 cu aplicarea art. 41 alin.2 cod penal.
Elementul material al laturii obiective este realizat prin faptul că inculpata a folosit constrângerea prin amenințarea cu darea în vileag a faptelor compromițătoare pentru partea vătămată, fapte menționate mai sus, solicitându-i în mod repetat diverse sume de bani.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța de fond a reținut că inculpata a săvârșit fapta cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui. Întrucât inculpata a săvârșit fapta pentru a dobândi în mod injust un folos, respectiv anumite sume de bani, este îndeplinită și condiția scopului special prevăzut de lege.
Fapta inculpatului, care așa cum rezultă din constatarea tehnico științifică efectuată în faza de urmărire penală și din raportul de expertiză criminalistică efectuat în cursul cercetării judecătorești, a scris două din cele trei scrisori de amenințare adresate părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de șantaj în formă continuată, prevăzută de art.26 rap. la art.194 alin.2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.
Elementul material al laturii obiective al acestei infracțiuni este realizat prin activitatea de redactare a scrisorilor prin intermediul cărora partea vătămată a fost amenințată cu darea în vileag a unor fapte compromițătoare și prin care i s-au solicitat în mod repetat sume de bani, activitate de ajutor specifică complicelui.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța de fond a reținut că inculpatul a săvârșit faptele cu intenție directă, prevăzând și urmărind rezultatul socialmente periculos.
Avand în vedere cele expuse, instanța de fond a aplicat inculpaților pedepse cu închisoarea, care să răspundă scopului definit de art.52 cod penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 cod penal.
Având în vedere gradul M de pericol social concret al faptelor săvârșite, perioada M de timp în care libertatea morală a părții vătămate a fost încălcată, respectiv august 2008-decembrie 2008, lipsa posibilității părții vătămate de a lua hotărâri și de a se manifesta în conformitate cu propria sa voință în toată această perioadă, repetarea faptei de un numar M de ori într-un interval de timp de câteva luni, sumele mari de bani pe care inculpații le-au solicitat și obtinut, respectiv, 24 de milioane de lei, apoi 1500 de euro, apoi 2000 de euro și ultima tranță de 1000 de euro, când au fost reținuți, existând indicii că toată această activitate ar fi continuat în lipsa intervenției organelor judiciare, atitudinea nesinceră a inculpaților pe tot parcursul procesului penal, încercarea de a induce în eroare organele judiciare, indicându-le diverse piste false, precum și provocarea efectuării unor cheltuieli de către organele judiciare pentru a proba faptele, prilejuite de înregistrările în mediu ambiental, de efectuare a constatării tehnico-științifice, a expertizei criminalistice, ținând seama și de atitudinea inculpaților în fața instanței, care nu au conștientizat gravitatea faptelor săvârșite, dar și lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, așa cum rezultă din copia cazierului judiciar, instanța de fond a aplicat inculpaților pedepse privative de libertate orientate spre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite. prevăzut de lege pentru infracțiunea de șantaj în forma agravată este de 2 ani.
Față de cele de mai sus, reținând vinovăția inculpatei cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată prin actul de sesizare, ținând seama de lipsa antecedentelor penale, dar și de pericolul concret ridicat al faptelor săvârșite, de săvârșirea faptelor în mod repetat, instanța de fond a condamnat-o la pedeapsa închisorii de 2 ani și 2 luni închisoare, în baza art. 194 alin.2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii agravate de șantaj în formă continuată.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, trimis în judecată pentru complicitate la șantaj în forma agravata și continuată, având în vedere atitudinea nesinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, repetarea faptelor de un număr M de ori, dar și lipsa antecedentelor penale, instanța l-a condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani, în baza art.26 cod penal rap la art. 194 alin.2 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal, pentru complicitate la infracțiunea agravata de șantaj în forma continuată.
În temeiul art.71.pen. și cu aplicarea directă și prioritară a dispoz.art.3 din Protocolul I la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (astfel cum a fost interpretat prin hotărârea dată în cauza Hirst vs. Regatul Unit), văzând și decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, instanța de fond a interzis inculpaților, pe perioada executării pedepsei, cu titlu de pedeapsă accesorie, doar drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b pen. (respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), apreciind că interzicerea dreptului la vot ar fi o măsură disproporționată în raport cu gravitatea faptei și constatând că nu se pune problema interzicerii dreptului prev.de art.64 lit.c pen.
n ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, prima instanță a apreciat că scopul educativ al acesteia nu poate fi atins și fără executarea efectivă, astfel încât modalitatea de executare a pedepsei s-a dispus prin privare de libertate, ținând seama de repetarea faptelor de un numar M de ori în intervalul august 2008-decembrie 2008, de sumele mari de bani pretinse de la partea vătămată, de atitudinea nesinceră pe tot parcursul procesului penal, de încercarea de a induce în eroare organele judiciare, indicându-le diverse piste false, precum și provocarea efectuării unor cheltuieli de către organele judiciare pentru a proba faptele, prilejuite de înregistrările în mediu ambiental, de efectuare a constatării tehnico-științifice, a expertizei criminalistice, având în vedere și atitudinea inculpaților în fața instanței, care nu au conștientizat gravitatea faptelor săvârșite.
n baza art.350 cod proc.pen. instanța de fond a menține starea de arest a inculpatei și în baza art.88 cod penal a dedus perioada reținerii de 24 de ore, de la 14.01.2009 ora 16.30 la 15.01.2009 și perioada arestării preventive de la data de 15.01.2009 la zi.
În baza art.350 cod proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.88 cod penal s-a dedus perioada reținerii de 24 de ore, de la 05.02.2009 ora 13.30 la 06.02.2009 și perioada arestării preventive de la data de 06.02.2009 la zi.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul judecății, înainte de citirea actului de sesizare, partea vătămată s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților cu suma de 4000 euro și 150 lei, reprezentând sumele de bani pe care partea vătămată le-a remis inculpaților.
Acțiunea civilă a fost admisă, având în vedere că așa cum rezultă din probele analizate mai sus, partea vătămată a remis inculpaților aceste sume de bani. Astfel, în scrisoarea de la fila 71 i se cere părții civile suma de 24 milioane în schimbul înmânării cartelei telefonice pe care se află pozele compromițătoare, iar așa cum rezultă din cuprinsul celorlalte scrisori, cartela i-a fost înmânată, astfel că rezultă faptul că partea civilă a plătit această sumă. Conform declarațiilor părții civile, a plătit suma de 500 euro și 150 lei. În scrisoarea de la fila 73 i se transmite că "data trecută am cerut 3000 euro și nu a adus decât 1500", astfel că rezultă plata de către partea civilă și a sumei de 1500 euro. În aceeași scrisoare i se mai cere suma de 2000 euro, iar în cuprinsul scrisorii de la fila 75 se precizează că "ne-ai ajutat foarte mult, dar va trebui să plătești încă o dată", rezultând că aceste sume au fost deja plătite de partea civilă. Același aspect rezultă și din declarațiile părții civile. În scrisoarea de la fila 75 i se mai cere suma de 2500 euro, din care partea civilă a remis 1000 euro, sumă care a fost găsită asupra inculpatei cu ocazia flagrantului organizat în 14.01.2009.
Constatând că în cauză sunt pe deplin întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpaților, prev.de art.998.civ. în temeiul art.346.proc.pen. instanța de fond a admis acțiunea civilă alăturată celei penale în cauză și a obligat pe inculpați în solidar la plata sumei de 4000 euro și 150 lei, reprezentând despăgubiri, către partea civilă.
În baza art.193 alin.1 cod proc.pen. instanța de fond a obligat inculpații să plătească în solidar părții civile suma de 714 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul avocatului ales, în baza art.191 alin.2 cod proc.pen. a obligat inculpatul să plătească suma de 1200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, cheltuieli provocate de operațiunile efectuate în faza de urmărire penală și de expertiza efectuată în faza de judecată și în baza art.191 alin.2 cod proc.pen. a obligat inculpata să plătească suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, cheltuieli efectuate pentru administrarea probelor în cursul procesului penal.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați S M, pentru av., în baza delegației 539 din 2009.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în scris, în termen legal, inculpații și.
Inculpații nu și-au motivat în scris apelul declarat, dar au depus la dosar memorii scrise, pe care le-au susținut, ulterior cu ocazia judecării apelului, ca și motive de apel.
Prin memoriul depus la dosar (fila 16), inculpata a solicitat reducerea pedepsei aplicate "să îmi luați din pedeapsa pe care am primit-o și să rămân la pedeapsa executată", arătând că are o situație familială și personală grea, respectiv mama sa este bolnavă având nevoie de sprijinul ei, și, în plus, inculpata s-a îmbolnăvit pe perioada detenției preventive din cauza stresului. Mai arată că este la prima abatere și regretă nespus fapta comisă.
Prin memoriul depus la dosar (fila 15) inculpatul a solicitat, pe de o parte, reducerea pedepsei aplicate "să mă lăsați la pedeapsa executată", iar, pe de altă parte, să se constate că nu este vinovat de comiterea faptei reținute în sarcina sa, arătând că are o situație familială grea, tatăl fiind decedat, iar mama fiind bolnavă, cu afecțiuni cardiace și pensie mică, motiv pentru care are nevoie de sprijinul său, cu atât mai mult cu cât anterior arestării preventive avea un loc de muncă stabil. Mai arată că nu a mai avut condamnări anterioare.
Prin decizia penală 140/A/din 2.10.2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, analizând hotărârea atacată pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele apelurilor declarate, conform art.371 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că hotărârea atacată este legală și temeinică, impunându-se respingerea apelurilor formulate de către inculpați, conform art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță de judecată a reținut vinovăția celor doi inculpați în ce privește săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată - inculpata și, respectiv, complicitate la infracțiunea de șantaj în formă continuată - inculpatul, dispunând condamnarea acestora la pedepse privative de libertate.
Probele administrate în cursul cercetării judecătorești de către prima instanță, respectiv declarațiile inculpaților, ale părții vătămate, constituită parte civilă, ale martorilor, precum și raportul de expertiză grafoscopică confirmă starea de fapt reținută și prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare și justifică întrutotul hotărârea pronunțată de prima instanță.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză criminalistică, inculpatul a întocmit două dintre scrisorile ce conțineau amenințări la adresa părții vătămate, scrisori cu care inculpata a constrâns partea vătămată să-i remită acesteia mai multe sume de bani în intervalul august-decembrie 2008. Amenințarea privea darea în vileag a faptului că partea vătămată a întreținut de 15 ani relații sexuale cu inculpata, precum și difuzarea pe internet a altor imagini compromițătoare cu partea vătămată. Din modul de comitere a faptelor, rezultă conținutul continuat al infracțiunilor comise de cei doi inculpați în sensul disp.art.41 alin.2 Cod penal.
Critica inculpatului, care vizează faptul că nu este vinovat de comiterea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă calificată, este nefondată.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul, a ajutat-o pe inculpata, în sensul art.26 Cod penal, la comiterea de către aceasta a infracțiunii de șantaj în formă calificată, prin redactarea celor două scrisori ce conțineau amenințări la adresa părții vătămate, cu darea în vileag a unor fapte real, compromițătoare pentru partea amenințată și familia acesteia, cu scopul de a dobândi un folos injust, respectiv sume de bani.
Criticile formulate de cei doi inculpați privind individualizarea judiciară a pedepselor aplicate acestora, sunt, de asemenea, nefondate.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoare de la 2 la 7 ani, potrivit art.194 alin.2 Cod penal.
Aplicând pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare inculpatei, ca și autoare a infracțiunii de șantaj în formă continuată, respectiv 2 ani închisoare inculpatului, ca și complice la comiterea aceleiași infracțiuni, instanța de fond a pronunțat pedepse legale și temeinice. Pedepsele astfel aplicate sunt judicios individualizate în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, fiind avute în vedere toate aspectele privind gradul de pericol social concret al faptei comise ce rezultă din modalitățile de comitere a faptei (durata în timp, repetarea acțiunii incriminate, sumele mari de bani obținute injust de către inculpați), atitudinea nesinceră a celor doi inculpați pe parcursul procesului penal, încercarea acestora de inducere în eroare a organelor judiciare prin invocarea unor piste false, chiar și lipsa antecedentelor penale ale acestora.
Faptul că inculpații nu conștientizează gravitatea faptelor săvârșite, nu au recunoscut comiterea acestora, justifică reținerea primei instanțe, potrivit căreia scopul pedepsei astfel cum este prevăzut de art.52 Cod penal, nu va putea fi atins decât prin executarea efectivă prin privare de libertate a pedepselor aplicate.
Condamnarea inculpaților pentru infracțiunile reține în sarcina acestora, constituie temeiul pentru despăgubirea persoanei vătămate, constituită parte civilă, alături de dispozițiile art.998 Cod civil, cuantumul despăgubirilor rezultând din probele administrate în cauză.
Constatând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora și, în plus, împotriva acestora s-a pronunțat o hotărâre legală și temeinică de condamnare la pedepse privative de libertate, tribunalul, după respingerea apelurilor formulate în cauză, a menținut arestul preventiv al inculpaților în baza art.383 alin.1 ind.1 raportat la art.350 alin.1 Cod procedură penală și în conformitate cu art.160 indice b Cod procedură penală.
Potrivit art.381 alin.1 Cod procedură penală, tribunalul a scăzut din pedepsele aplicate inculpaților timpul de arestare scurs după pronunțarea hotărârii de către prima instanță.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel, conform disp.art.192 alin.1 Cod procedură penală și la plata cheltuielilor judiciare către intimatul-parte civilă, constând în onorariul apărătorului ales al acesteia, dovedit cu chitanța depusă la dosar (fila 65), conform art.193 Cod procedură penală.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpata, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și modificarea sentinței, în principal, în sensul de a i se aplica o pedeapsă just individualizată în condițiile art. 81 Cod penal iar, în subsidiar, reformarea hotărârilor atacate în sensul de a se reduce cuantumul pedepsei, având în vedere circumstanțele personale ale acesteia și împrejurarea că a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Verificând decizia recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform prevederilor articolului 3856aliniatul 2 Cod procedură penală și articolul 38514Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de inculpată apare ca neîntemeiat și, în consecință, în baza prevederilor articolului 38515punctul 1 litera b Cod procedură penală va fi respins ca atare.
Criticile formulate de inculpată sunt nefondate.
Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosar, rezultă că inculpata recurentă în perioada august 2008 - ianuarie 2009 constrâns pe partea vătămată să-i remită suma de 4000 euro și 150 RON amenințându-l cu darea în vileag a unei fapte compromițătoare pentru aceasta. În activitatea infracțională inculpata a fost ajutată de soțul său.
Starea de fapt și vinovăția inculpatei au fost corect reținute de către instanța de fond și apel, rezultând din ansamblul materialului probator administrat pe tot parcursul procesului penal. Astfel, plângerea și declarația părții vătămate (filele 9-12; 13-28; 36-38) se coroborează cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 37-38), dovezile de ridicare - primire a sumei de 1000 euro (filele 35-36), procesele verbale de confruntare (filele 30-32; 61-63), procesele verbale de identificare a corpurilor delicte și planșele foto (filele 39-52), procesele verbale de predare a înregistrării convorbirilor telefonice (filele 49-59) declarațiile martorilor ( filele 33; 72-73) (fila 34) și raportul de expertiză criminalistică care atestă că scrisul de pe două acte ridicate de organele de poliție a fost executat de către.
Inculpata, inițial nu au recunoscut comiterea infracțiunii, pentru ca ulterior, doar în faza de cercetare judecătorească la instanța de recurs ( ședința publică din 08 decembrie 2009) a revenit asupra declarațiilor anterioare descriind în mod amănunțit modul de operare al faptelor.
În speță, cererea inculpatei formulată în sensul de a se admite recursul și a i se aplica o pedeapsă în condițiile art. 81 Cod penal este neîntemeiată.
Totodată, nefondată este și solicitarea inculpatei de a i se reține circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 Cod penal, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța de fond a procedat la o judicioasă valorificare a dispozițiilor art. 72 Cod penal.
Modul și mijloacele de comitere a infracțiunii imprimă acesteia un grad de pericol social ridicat.
Inculpații au luat hotărârea infracțională de a obține diferite sume de bani de la partea vătămată, prin șantaj, pretinzând că în situația în care aceasta nu le va remite sume de bani în lei sau valută vor da în vileag aspecte legate de comportamentul victimei respectiv faptul că aceasta a întreținut raporturi intime cu o persoană de etnie romă. Prin scrisorile adresate părții vătămate inculpații au amenințat-o și i-au cerut remiterea mai multor sume de bani în lei și valută, ultima sumă de bani respectiv 1000 de euro fiind ridicată de către organele de cercetare penală la 14 ianuarie 2008, cu ocazia organizării flagrantului.
Având în vedere împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea, pericolul social concret al faptei, perioada de timp în care, în mod repetat, inculpata cu ajutorul soțului său a șantajat victima, urmarea produsă, limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal, partea specială, pentru infracțiunea de șantaj, ținând seama și de atitudinea oscilantă a inculpatei pe parcursul procesului penal, dar și de lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, instanța de fond, în mod corect, a individualizat pedeapsa.
Pedeapsa stabilită de către instanța de fond este necesară pentru a-și asigura scopul prevăzut de art. 52 Cod penal.
Pentru considerentele ce preced, în baza articolului 38515punctul 1 litera b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata.
Inculpata a fost arestată preventiv, în cauza dedusă judecății, prin încheierea nr. 2 din 15 ianuarie 2008 pronunțată de către Judecătoria Satu Mare, pe o durată de 29 zile (a se vedea mandatul de arestare preventivă nr. 2/2009, filele 118;116 ). Inculpata a fost reținută de către organele de poliție la data de 14 ianuarie 2008 (fila 111).
În baza dispozițiilor art. 38517aliniatul 2 combinat cu art. 382 aliniatul 2 Cod de procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei perioada executată până la data de 08 decembrie 2009.
În temeiul prevederilor articolului 192 aliniatul 2 Cod procedură penală și articolul 189 Cod procedură penală, va fi obligată recurenta să plătească statului suma de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515punctul 1 litera "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpata, născută la 08 1973, deținută în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 140/Ap din 01 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 300 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr. 5071/2009 va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Deduce din pedeapsă arestul preventiv până la zi, respectiv 08 decembrie 2009.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 08 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie - /10.12.2009.
Judecători apel - -
Judecător fond -
3 ex./10.12.2009,
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Pătrăuș Mihaela Elvira, Rus
