Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 1584/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1684/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1584/
Ședința publică de la 29 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de către inculpata (fost, împotriva sentinței penale nr. 280/18.06.2009 pronunțată de Judecătoria Oltenița și a deciziei penale nr.106/A din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpat (fost, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.207/23.10/2009 emisă de baroul Călărași, lipsă fiind intimat-parte civilă SC SA și intimat-parte responsabilă civilmente SC Com SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la legitimarea recurentei-inculpat (fost, aceasta pretintă CI seria - nr.- CNP -.
Recurenta-inculpat (fost învederează că își menține declarațiile date anterior.
Apărătorul recurentei-inculpat (fost învederează cazul de casare prevăzut de art. 385 ind.9 pct.17 Cpp, respctiv interpretarea juridică greșită a faptei și cazul de casare prevăzut de art. 385 ind.9 pct.14 Cpp privind greșita individualizare a pedepselor.
Apărătorul recurentei-inculpat (fost, solicită incuviințarea probei cu inscrisuri, rerspectiv un inscris medical din care rezultă situația actuală a recurentei precum și o decizie a
Reprezentantul Ministerului Public învederează că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri.
Curtea încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurenta-inculpat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei-inculpat (fost, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpată împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul București.
Consideră că atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut in mod greșit că in cauză sunt incidente dispozițiile art. 215 alin.4 Cod penal, atâta timp cât din probele administrate rezultă că sunt incidente dispozițiile art. 84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
In ceea ce privește acea filă CEC dacă a fost emisă sau completată, arată că rezultă din raportul de expertiză grafologică faptul că acea filă CEC nu a fost decât semnată de către recurentă și ștampilată cu ștampila unității. Arată că in practica judiciară s-a stabilit că dacă fila CEC a fost dată drept garanție și nu pentru a produce efectele și consecințele unei file de CEC nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 215 alin.4 Cod penal, ci cele prevăzute de art. 84 alin.1 din legea CEC-ului.
Mai arată că există la dosarul cauzei declarațiile martorilor, respectiv directorul unității care a declarat ca a încheiat contractul la data de 17.12.2003, iar inculpata a lăsat filă de CEC drept garanție, urmând a fi completată ulterior de casieră sau de contabila unității, dacă nu se va achita suma stabilită prin contact. De asemenea, există declaratia contabilei unității prin care arată că fila CEC a fost lăsată drept garanție și că ulterior, după data de 30 ianuarie, a fost completată de casiera unității.
Consideră că, așa cum rezultă din toate probele administrate in cauză, datorită unui blocaj financiar al societății, nu s-au mai putut efectua aceste plăți. De asemenea și datorită starii de sănătatea inculpatei a fost necesară internarea intr-o clinică din Italia pentru tratament și toate aceste aspecte au dus la imposibilitatea de a efectua plata, aceasta nefiind de rea credință.
Referitor la înscrisul aflat la dosar și care provine de la BRD in care se menționează despre o situație anterioară încheierii contractului, invederează că este lipsit de relevanță dacă a avut sau nu la acel moment bani disponibili in cont.
Mai arată că beneficiarul, respectiv directorul societății și contabila cunoșteau faptul că inculpata nu are bani disponibili datorită blocajului financiar și pentru aceste motive consideră că nu este vorba despre o înșelăciune cu CEC-ul, ci o infracțiune din legea CEC-ului prevăzută de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934, astfel cum s-a pronunțat atât Curtea de APEL BUCUREȘTI, cât și Înalta Curte de Casației și Justiție.
Faptul că inculpata a fost de bună credință o dovedește faptul că a făcut rost de suma de 40 milioane și a trimis-o prin ordin de plată beneficiarului.
În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385 ind.9 pct.14 Cpp privind greșita individualizare a pedepselor, învederează că inculpata avut motive serioase de boală, are copii minori in întreținere, nu are antecedente penale, nu s-a sustras urmăririi penale, nu a incercat să inducă in eroare la încheiarea contractului, nu și-a schimbat numele, aspecte care pot fi încadrate la art. 74 lit.a, b, c, d Cod penal, astfel consideră că pedeapsa aplicată este mult prea mare față de imprejurările concrete in care a fost săvârșită fapta.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, considerând că hotărârile pronunțate in cauză sunt legale și temeinice. Arată că fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune in forma prevăzută de art. 215 alin.4 Cod penal intrucât din probele administrate in cauză rezultă că aceasta a emis o filă CEC asupra unei instituții de credit cunoscând că, pentru valorificarea lui, nu există provizia necesară. Consideră că in sensul legii penale, se ia ca dată a emiterii, data la care CEC-ul a fost inmânat efectiv părții vătămate, acesta fiind data incheierii contractului de vânzare-cumpărare, dată la care inculpata a și ridicat marfa. La acea dată inculpata a emis fila CEC nu ca o garanție, ci ca instrument de plată alternativ in situația in care plata nu s-ar fi făcut în numerar sau in ordin de plată, insă imediat sau in decurs de maxim 7-10 zile. Mai arată că rezultă din probele administrate in cauză faptul că beneficiarul nu cunoștea la momentul incheiarii contractului lipsa proviziei.
Arată că inculpata nu a probat că lipsa provizionului s-a datorat unui blocaj financiar și nu avea de recuperat alte creanțe care să fie suficiente pentru acoperirea valorii mărfii ridicate. Din probe rezultă că a acționat cu intenția directă de a crea un prejudiciu părții vătămate, a emis fila CEC cunoscând că nu are provizia necesară și că nici nu o va avea la momentul stabilit de părți, iar fapta este înșelăciune.
Solicită a nu fi reținute in cauză circumstanțe atenuante raportat la atitudinea inculpatei, la prejudiciul mare neacoperit, iar aspectele favorabile au condus deja la aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Recurenta-inculpat (fost, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului. Arată că imprejurarea s-a datorat stării sale de sănătate, nu a avut intenția de a înșela, iar fila CEC a lăsat-o drept garanție de comun acord cu directorul și contabila societății beneficiare.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oltenițaa fost trimisă în judecată inculpata -, actualmente pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1.2.3 și 4 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 159/A/2006 Tribunalul Călărașia admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița, desființând sentința nr. 206/2006 a Judecătoriei O l t, iar cauza a fost trimisă pentru rejudecare.
La rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-, iar prin sentința penală nr. 676/16.11.2006, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de încercare de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 al. 1,2,3 și 4 Cod penal.
Apelul formulat de inculpată împotriva acestei sentințe penale a fost respins ca nefondat, prin decizia penală nr. 126/A/17.05.2007 a Tribunalului Călărași.
Împotriva acestei decizii penale a formulat recurs inculpata, iar prin decizia penală nr. 1500/22.10.2007 Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a-II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis recursul, a casat în totalitate sentința penală nr. 676/16. 11. 2006 Judecătoriei O l tenița și decizia penală nr. 126/A/17. 05. 2007 Tribunalului Călărași cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Oltenița. S-a reținut de instanța de recurs că atât instanța de fond, cât și cea de apel, au încălcat dispozițiile art. 177 al. 8 Cod proc. pen. referitoare la îndeplinirea procedurii de citare cu inculpata, aflată în Italia.
Primind dosarul pentru rejudecare, a fost înregistrat la Judecătoria Oltenița sub nr-.
Prin sentința penală nr.280/4.11.2008, în temeiul art. 334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei din infracțiunea prevăzută de art.215 alin 1,2,3,4 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 215 alin 4 Cod penal.
În. art. 215 alin 4 Cod penal a condamnat pe inculpata - (fostă ), fiica lui și, născută la data de 03.04.1980 în mun. P, jud. P, cu același domiciliu., nr. 4,. 104,. A,.10, județul P, CI seria - nr.- emis de Poliția la data de 19.12.2002, CNP-- la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 71 alin 1 si 2 Cod penal, a dispus ca pe timpul executării pedepsei, inculpatei îi sunt interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. teza II- si lit.
În temeiul art.81,82 și 71 alineat final Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor pe o perioadă de 5 ani, ce constituie termen de încercare.
A pus în vedere inculpatei, dispozițiile art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.
În temeiul art. 346 alin 1 Cod procedură penală si art. 14 alin 3 lit. b Cod procedură penală, a obligat pe inculpată în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Com. SRL P la plata sumei de 12. 275.9 lei către partea civilă SC SA-
În temeiul art.191 Cod procedură penală, a obligat inculpata la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Prin decizia penală nr. 106/A din 18.06.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpată.
Pentru a hotărî astfel, instanțele au reținut în fapt, în esență că inculpata, în calitate de administrator la SC Com. SRL P, la data de 17.12.2003 a încheiat cu SC SA O contractul de vânzare cumpărare nr. 3053/17.12.2003 vizând livrarea a câte 3.000 kg. carne carcasă/săptămână iar la data de 18.12.2003 inculpata a ridicat de la aceeași firmă, conform facturii fiscale nr. -, cantitatea de 2206 kg. carne porc carcasă cu o valoare de 167.758.680 lei emițând pentru plată fila CEC BF - scadentă la 30.01.2004 pentru plata sumei de 122.758.680 lei, filă CEC pe care inculpata a completat-o și semnat- Diferența de 40.000.000 inculpata pentru a fi credibilă, a achitat-o cu ordin de plată.
La data de 6.02.2004 când SC SA Oai ntrodus spre decontare fila CEC- Sucursala BCR Oar efuzat decontarea sumei de 122.758.680 lei din contul com SRL P, din lipsă de disponibil, stabilindu-se ulterior că societatea se afla în interdicție bancară pentru emiterea unei file CEC fără acoperire din 27.01.2004, fiind somată în acest sens prin înștiințarea 81/27.01.2004.
Hotărârile au fost recurate de inculpata (fostă care invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 17 Cod procedură penală, încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de înșelăciune în loc de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și pct. 14 Cod procedură penală, greșita individualizare a pedepsei.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce vor expuse în continuare:
Din probele cauzei reiese indubitabil că inculpata a emis fila CEC cunoscând că nu există disponibil în contul societății pe care o administrează și s-a trecut în contractul încheiat cu SC SA O sub numele de și nu acela pe care-l purta la acel moment conform certificatului de căsătorie nr. 1212/1999 înregistrat la Primăria P tocmai pentru a-și realiza scopul infracțional, acela de a înșela diverse societăți comerciale.
Or, din adresa BRD - Generale - rezultă că contul societății SC Com. SRL a fost blocat, iar la data încheierii contractului cu SC SA O (20.11.2003) nu existau disponibilități în contul firmei pentru ca la data de 27.01.2004, societatea să fie declarată în incapacitate de plată, fiind emisă somația 81/27.01.2004. Totodată este probat faptul că reprezentanții SC SA O nu cunoșteau la momentul încheierii contractului lipsa proviziei. De asemenea inculpata nu a probat că lipsa provizionului s-a datorat unui blocaj financiar astfel cum încearcă să-și motiveze fapta și nici că ar fi avut de recuperat alte creanțe care să fie suficiente pentru acoperirea valorii mărfurilor ridicate de la SC SA. De altfel, inculpata nu a făcut nici un demers pe lângă partea civilă pentru a găsi o modalitate de rezolvare a problemei, care să-i dovedească buna-credință.
Curtea nu este de acord nici cu aprecierea inculpatei că fila CEC a fost emisă ca garanție a plății, ci ca instrument de plată alternativ în situația în care plata nu s-ar fi făcut în numerar sau în ordin de plată în decurs de maxim 10 zile.
Prin urmare, încadrarea juridică a faptei pendinte săvârșită de inculpată este aceea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4 Cod penal.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, Curtea constată că instanțele au manifestat clemență exagerată în condițiile în care aceasta s-a sustras cercetării și urmăririi penale, fiind dată în urmărire generală, prejudiciul mare neacoperit astfel că pedeapsa cu suspendare condiționată a executării este un beneficiu nemeritat de inculpată, dar fiind în propria cale de atac sunt aplicate dispozițiile art. 3858Cod procedură penală referitoare la neagravarea situației în propria cale de atac.
În raport de cele ce preced, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta-inculpată (fostă.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-inculpată împotriva sentinței penale nr.280/4.11.2008 pronunțată de Judecătoria Oltenița și a deciziei penale nr. 106/A din 18.06.2009 a Tribunalului Călărași - Secția Penală.
Obligă recurenta la 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-24.11.2009
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Dumitru Mirancea, Adriana Elena
