Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 252/2008. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 252

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 3 aprilie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu judecător

- - - - judecător

- - - - grefier

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU reprezentat prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU și recurenta-parte civilă - P prin administrator, împotriva deciziei penale nr. 476/A din 11.10.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosar nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 martie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 448 din 14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosar nr- s-a dispus:

. - In temeiul art.215 al.2,3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal si art.76 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul fiul lui si, născut la data de 06.02.1963 în Localitatea - Elvetia, cetățean intalian cu domiciliul în Italia, provincia, Localitatea,- si resedinta in mun.B,--B-3 la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

B - În temeiul art. 84 al.1 pct.2 si 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.74 lit. a Cod penal și art.76 lit. c Cod penal condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 luni

În temeiul art.33 lit. a Cod penal și art.34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele astfel cum au fost săvârșite la pct. lit. A și

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare.

Pedeapsa de închisoare in cuantum de 1 an și 6 luni.

II. În temeiul art.215 al.2,3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.c Cod p penal condamnat pe inculpata, fiica lui și, născută la data de 23.12.1977 în mun.B cu domiciliul în mun. B,--B-3 la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 an și 6 luni pentrusăvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În temeiul art.81 Cod penal s- dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor.

În temeiul art.82 Cod penal stabilit termenul de încercare pe o durata de 3 ani si 6 luni pentru fiecare inculpat.

A atrasa atenția inculpaților asupra prev.art.83 Cod penal.

A interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal în condițiile prevăzute de art.71 al.5 Cod penal.

În temeiul art.14 Cod procedură penală, art.346 Cod procedură penală și art.998 cod civil și 1003 Cod civil obligat inculpații să plătească în solidar părții civile -""SRL suma de -,47 LEI cu titlu de despăgubiri.

În temeiul art.353 Cod procedură penală a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile din patrimoniul inculpatului.

În temeiul art.191 al.2 Cod procedură penală obligat inculpații să plătească fiecare câte 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

În temeiul art.193 Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească părții civile fiecare câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 2225/P/2004 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecata a inculpaților fiul lui si, născut la data de 06.02.1963 în loc.- Elveția, cetățean italian, studii medii, necăsătorit, domiciliat în Italia, provincia, Localitatea,-, cu reședința în B,-/B/3, fără antecedente penale, pașaport seria -U, emis de autoritățile italiene pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art.215 al.2,3 Cod penal și pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea 59/1934, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal și, fiica lui și, născută la data de 23.12.1977 în mun. B, cetățean român, studii 12 clase, necăsătorită, domiciliată în B,-/B/3, fără antecedente penale,CNP-- pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art.215 al.2,3 Cod penal

În data de 12.02.2003 între -""SRL, reprezentată de inculpatul si -""SRL P reprezentata de - s-a încheiat un contract de comision, având ca obiect confecționarea de articole de îmbrăcăminte în sistem lohn pentru export. Printre alte prevederi, in contract se stipulează ca ridicarea produselor finite de la comitentul -""SRL se va efectua in prezenta tehnicianului comisionarului, in lipsa acestuia livrarea urmând a fi considerata corespunzătoare, conform mostrelor omologate, iar eventualele vicii ascunse vor fi reclamate in maxim 15 zile de la livrarea externa. Plata se va face de comisionar în termen de maxim 30 de zile de la data înscrisă pe factura comitentului prin emiterea unui cec.

În perioada 20-30.09.2003 -""SRL livrează -"" SRL confecții în valoare de 9301,66 E în baza a cinci facturi fiscale. Deoarece inculpatul a motivat ca la data livrării societatea sa nu dispune de suficiente fonduri în banca, părțile s-au înțeles la plata să se facă în termen de 30 de zile de la livrare prin ordin de plata. Pentru garantarea obligației, în data de 30.09.2003 inculpatul a emis fila CEC BG 334 - pe care a semnat-o și ștampilat-o, necompletând celelalte mențiuni obligatorii, și pe care a lăsat-o lui - urmând a-i fi restituită după achitarea debitului.

au fost expediate în Italia de -""SRL către SPORT, conform declarațiilor vamale de la dosar.

După expirarea termenului stabilit, deoarece inculpații nu au achitat suma datorată, administratorul -""SRL i-a contactat telefonic de mai multe ori, însa plata nu a fost efectuată, cei doi solicitând mai multe amânări motivat de lipsa sumelor necesare.

In urma repetatelor amânări, în data de 15.03.2004 -""SRL a calculat penalitățile datorate de -""SRL întocmind în acest sens o factura proformă pe care a transmis-o societății debitoare.

Deoarece inculpații au motivat din nou ca nu au în bancă sumele necesare, contabila -""SRL, la solicitarea lui -, a completat fila CEC lăsată garanție la toate rubricile menționând suma de 437.250.400 lei.

La 23.03.2004 fila CEC a fost refuzată la plata de bancă pentru lipsă disponibil.

Începând din luna noiembrie 2003, când facturile emise de -""SRL deveneau scadente până în 03.04.2004 -""SRL a încasat conform extraselor de cont 106.165.62 E, din care 50,157,85 E de la SPORT, ITALIA.

Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de proba: plângerea și declarațiile părții vătămate, contract de comision fila CEC BC 334 - si refuzul la plata facturi fiscale si avizele de însoțire a mărfii), declarația vamală. raport de expertiza contabila, documentația înaintată de SA- SUCURSALA B, declarațiile inculpaților și ale inculpatei

Prin coroborarea probelor administrate instanța a reținut că în data de 12.02.2003 intre -""SRL, reprezentata de inculpatul si -""SRL P reprezentată de - s-a încheiat un contract de comision, având ca obiect confecționarea de articole de îmbrăcăminte în sistem lohn pentru export. Printre alte prevederi, în contract se stipulează că ridicarea produselor finite de la comitentul -""SRL se va efectua în prezența tehnicianului comisionarului, în lipsa acestuia livrarea urmând a fi considerată corespunzătoare, conform mostrelor omologate, iar eventualele vicii ascunse vor fi reclamate în maxim 15 zile de la livrarea externa. Plata se va face de comisionar în termen de maxim 30 de zile de la data înscrisă pe factura comitentului prin emiterea unui CEC.

În perioada 20-30.09.2003 -""SRL livrează -"!SRL confecții in valoare de 9301,66 E în baza a cinci facturi fiscale. Deoarece inculpatul a motivat că la data livrării societatea sa nu dispune de suficiente fonduri în bancă, părțile s-au înțeles ca plată să se facă în termen de 30 de zile de la livrare prin ordin de plată. Pentru garantarea obligației, în data de 30.09.2003 inculpatul a emis fila CEC BG 334 - pe care a semnat-o și ștampilat-o, necompletând celelalte mențiuni obligatorii, și pe care a lăsat-o lui - urmând a-i fi restituită după achitarea debitului.

au fost expediate in Italia de -""SRL către SPORT, conform declarațiilor vamale de la dosar.

În urma repetatelor amânări, în data de 15.03.2004 -""SRL a calculat penalitățile datorate de -""SRL întocmind în acest sens o factura proformă pe care a transmis-o societății debitoare.

Deoarece inculpații au motivat din nou ca nu au în banca sumele necesare, contabila -""SRL,la solicitarea lui -, a completat fila CEC lăsată garanție la toate rubricile menționând suma de 437.250.400 lei.

La 23.03.2004 fila cec a fost refuzata la plata de banca pentru lipsa disponibil.

Prejudiciul produs părții vătămate -"" SRL estimat la valoarea de -,47 lei nu a fost reparat.

La reținerea situației de fapt instanța a avut in vedere următoarele mijloace de proba: plângerea și declarațiile părții vătămate, contract de comision, fila CEC BC 334 - si refuzul la plata, facturi fiscale si avizele de însoțire a mărfii, declarația vamală, raport de expertiză contabilă, documentația înaintată de SA- SUCURSALA B, declarațiile inculpaților și ale inculpatei.

În drept faptele inculpaților întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art.215 al.2,3 Cod penal și art.84 al.1 pct.2 si 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal în ce privește și art.215 al.2,3 în ce privește.

În temeiul art.345 Cod procedură penală având în vedere ca faptele există, fiecare constituie infracțiune și că au fost săvârșite de către inculpați urmează a dispus condamnarea acestora.

La individualizarea judiciara a pedepselor instanța a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau răspunderea penală.

Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.33 lit.a Cod penal la aplicarea pedepsei rezultante pentru inculpatul instanța a avut în vedere tratamentul sancționator propriul concursului de infracțiuni prevăzut de art.34 lit.b Cod penal.

Instanța constatat întrunite condițiile prevăzute de art.81 Cod penal și apreciind că scopul pedepselor poate fi atins chiar fără executare a dispus suspendarea condiționată a executării acestora, a stabili termenul de încercare pe durata prev. de art.82 Cod penal si a atras atenția inculpaților asupra prev.art.83 Cod penal.

Instanța a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal, în condițiile prev. de art.71 al.5 Cod penal.

In temeiul art.14 Cod procedură penală art.346 Cod procedură penală, art.998 Cod civil, art.1003 Cod civil, instanța constatând îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale subiective respectiv fapta ilicita prezentata mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta și prejudiciul produs, existenta prejudiciului și culpa inculpaților a dispus obligarea acestora în solidar la repararea pagubei produsa părții civile ca rezultat al săvârșirii infracțiunilor.

In.art.193 Cod penal instanța a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către partea vătămată.

In.art.353 instanța a menținut măsura sechestrului asigurator instinctiva în măsura sechestrului asigurator instinctiva în faza de urmărire penală asupra bunurilor din patrimoniul inculpatului.

In temeiul art.191al.2 Cod procedură penală. instanța constatând culpa procesuală a inculpaților a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

mpotriva acestei sentințe, a declarat apel, în termen legal, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BACĂU, criticând ca nelegală soluția primei instanțe deoarece deși instanța a fost sesizată cu două fapte la legea cecului, instanța a dispus condamnarea celor doi inculpați doar pentru o singură faptă.

De asemeni, au declarat apel în termen legal, inculpații și, cât și partea civilă " SRL P, prin reprezentantul legal.

Inculpații au criticat ca netemeinică soluția primei instanțe sub aspectul greșitei condamnări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune. Au arătat că între aceștia și reprezentantul părții civile a existat o înțelegere cu privire la modalitatea de plată, plată care trebuia să fie făcută la livrarea întregii cantități de marfa contractată. Astfel, nu este îndeplinită condiția reținută în hotărâre că aceștia au înșelat partea civilă, în momentul încheierii contractului comercial. Au arătat că fila cec a fost dată drept garanție a plății mărfii și ca atare, nu sunt îndeplinite condițiile pentru condamnarea inculpatului pentru infracțiunea la legea cecului. S-a solicitat achitarea pentru ambele fapte și respingerea pretențiilor civile.

Partea civilă, criticat ca netemeinică soluția primei instanțe, în sensul că nu i-au fost acordate cheltuielile de judecată la instanța de fond reprezentând onorariu avocat și onorar expertiză tehnică contabilă.

Tribunalul, analizând hotărârea atacată din oficiu, sub toate aspectele de drept, cât și față de motivele de apel invocate, a considerat că apelurilesuntfondate pentru următoarele considerente:

Prima instanță, în urma administrării întregului material probator, a reținut, în esență că, inculpații - apelanți au dus în eroare pe partea vătămată -, cu ocazia încheierii unui contract prin prezentarea necorespunzătoare adevărului a situației financiare a - SRL în scopul neachitării contravalorii produselor contractate, faptă prev. de 215 alin. 2, 3 Cod penal și că inculpatul, a emis o filă cec cunoscând că nu are disponibil în cont și fără a completa toate mențiunile obligatorii, fapte prevăzute de infracțiune la legea CEC-ului prev. de art. 84 alin l pct. 2, 3 din Legea Nr. 59/1934 cu art. 33 lit a Cod penal.

În art. 215 alin 2 Cod penal se arată că -Inducerea în eroare a uneipersoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau camincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentrualt ulun folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cuînch isoare de la 6 luni la 12 ani.

Iar în alin 3 din același articol se arată căinducerea sau menținerea îneroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract,săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat saucontractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsaprevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.

Este adevărat că în alin 4 al articolului susmenționat,se arată că emitereaunui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentruvalorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta deretrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasuluide a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.

In primul rând trebuie reținut că cei doi inculpați apelanți nu au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art 215 alin 4 Cod penal.

In al doilea rând, în ceea ce privește conținutul acestei infracțiuni prev de art. 215 alin 4 cod penal trebuie ca, pentru existența ei, să fie îndeplinite mai multe demente și anume:

Inducerea în eroare a beneficiarului cecului prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, respectiv a faptului că există provizia necesară în bancă trebuie să existe în momentul emiterii cecului.

Din modul în care este descrisă situația de fapt, atât prin actul de sesizare a instanței cât și din considerentele sentinței atacate rezultă că:"deoarece inculpatul a motivat că la data livrării societatea sa nu dispune de suficiente fonduri în bancă,părțile s-au înțeles ca plata să se facă în termen de 30 zile de la livrare prin ordin de plată."

n aceste condiții, s-a constatat că între părți a existat o înțelegere cu privire la încasarea cecului, intimata parte civilă a acceptat condițiile impuse de inculpatul de a încasa fila cec la un termen ulterior. Faptul că societatea administrată de inculpate a avut la un moment dat fondul necesar în bancă și la retras în condițiile derulării altor contracte economice, nu duce la concluzia că acesta a înșelat partea civilă, în momentul încheierii contractului, așa cum prevede art. 215 alin 2 și 3 Cod penal.

Mijlocul de inducere în eroare, trebuie, pentru a fi fraudulos să aibă aparența unor mijloace de amăgire.

^::

Și sub acest aspect fapta nu îndeplinește condițiile unei infracțiuni, deoarece partea civilă a acceptat să primească fila cec știind că aceasta nu este completată cu toate elementele necesare, respectiv mențiunile obligatorii pe care trebuia să le aibă o filă cec, așa cum sunt definite în legea nr. 59/ 1934.

Tribunalul a constatat că, față de aspectele invocate mai sus, în mod netemeinic a dispus condamnarea celor doi inculpați - apelanți pentru fapta de înșelăciune prev. de art. 215 alin 2, 3 Cod penal.

S-a constatat că soluția primei instanțe este nelegală, deoarece instanța de judecată a aplicat inculpatului o singură pedeapsă pentru
pentru infracțiunea prev. de art.84 alin 1 pct. 2 și 3 din legea nr. 59/ 1934. Ori,
acestea sunt două infracțiuni distincte, art. 84 alin 1 pct. 2 sancționând emiterea
unui cec fără a avea la tras disponibil suficient iar art. 84 alin 1 pct. 3 - emiterea
unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale. Față de aceste aspecte, instanța trebuia să aplice inculpatului câte o pedeapsă pentru
fiecare din aceste infracțiuni.

Pentru aspectele susmenționate, Tribunalul prin decizia penală nr. 476/A din 11.10.2007, în baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău și de apelanții inculpați ȘI împotriva sentinței penale nr.448 din 14.02.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-.

A desființat în totalitate sentința penală apelată, a reținut cauza spre rejudecare și în fond:

In baza art.84 alin.l pct.2 din Legea nr.59/1934 pentru săvârșirea infracțiunii de emitere a unui CEC fără a avea la tras disponibil suficient, a dispus condamnarea inculpatului - cu date de stare civilă cunoscute la pedeapsa amenzii penale

Acondamnat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de emitere a unui CEC căruia îi lipsește unul din elementele esențiale, prevăzută de art.84 alin.l pct.3 din Legea nr.59/1934, la pedeapsa amenzii penale.

In baza art. 11 pct.2 lit.a cu art. 10 alin.l lit.a Cod penal, a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.2,3 Cod penal. ^

n temeiul art.33 lit.a cu art.34 lit.c Cod penal, v Ac ontopit pedepsele de mai sus, aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea.

S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea dispozițiilor art.63/1 Cod penal.

În baza art.ll pct.2 lit.a cu art.10 alin.l lit.a Cod pr.penală, a fost achitată inculpata - cu date de stare civilă cunoscute, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.2,3 Cod penal.

În temeiul art.353 alin.3 Cod procedură penală, a menținut măsura sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului și instituit prin ordonanța din 17.02.2005.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă, formulată de apelanta parte civilă ""SRL P prin reprezentantul legal.

Astfel, infracțiunile prevăzute în legea cecului sunt infracțiuni de pericol care nu implică producerea unui prejudiciu de natură patrimonială; legea reglementează relații sociale referitoare la operațiunile efectuate cu cecuri,care presupun bună - credință și încredere intre parteneri, corelate cu respectarea scopului în care a fost creat și reglementat cecul ca instrumente de plată. Beneficiarul cecului nu suferă nici o pagubă, dar fapta este totuși infracțiune pentru că, așa cum prevede legea cadru, în momentul emiterii trebuia să existe provizia necesară, operațiunea putând fi făcută numai dacă trăgătorul are disponibil la tras. Această condiție esențială nu poate fi eludată prin acordul părților, întrucât cecul nu reprezintă un mijloc de garantare.

Față de acest aspect, nesoluționând latura civilă a cauzei, instanța de apel a constatat că părții civile - apelante nu i se cuvin cheltuielile judiciare, fapt pentru care în temeiul art.379 pct. l lit. b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta parte civilă "" SRL P, prin reprezentantul legal, împotriva aceleiași sentințe penale.

Văzând și prev. art. 189, 191 și 192 alin 2 și 3 Cod procedură penală.

Împotriva acestei decizii penale, au formulat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU și - SRL

Parchetul a criticat decizia penală pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, pentru netemeinice sub aspectul achitării inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 al. 2, 3 Cod penal, în temeiul art. 10 lit. a Cod procedură penală, motivând această soluție pe lipsa intenției infracționale și mijlocului fraudulos de inducere în eroare.

Conform art. 215 al. 1,2 și 3 din Codul penal constituie infracțiunea de înșelăciune, inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane, prin folosirea de mijloace frauduloase cu prilejul inducerii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât fără această eroare cel înșelat n-ar fi încheiat sau contractul în condițiile stipulate.

Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că pentru existența

infracțiunii de înșelăciune este necesarăinducerea sau menținerea în eroare caresă fi avut un rol hotărâtor în determinarea persoanei laîncheierea sau executarea contractului, întrucât în caz contrar angajarea răspunderii penale este exclusă.

In speță, s-a susținut că din probele administrate rezultă că între inculpați - asociat unic și administrator la - SRL B la care inculpatul este angajat fără forme legale (însă cu drept de semnătură în bancă) pe de o parte și - SRL - reprezentată de s-a încheiat un contract de comision având ca obiect confecționarea de articole de îmbrăcăminte în sistem lohn pentru export. După confecționare, îmbrăcămintea a fost livrată de - SRL către - SRL însoțită de 5 facturi fiscale în valoare totală de 355. 254.075 lei.

In continuare pentru a căpăta încrederea părții vătămate că mărfurile

livrate vor fi achitate inculpatul a lăsat drept garanție acesteia o filă CEC pe care doar a semnat-o și ștampilat-

Reaua credință a inculpaților cu prilejul executării contractului încheiat cu partea vătămată rezultă și din faptul că deși produse au fost expediate în Italia de - SRL către SPORT conform declarațiilor vamale de la dosar (40-45) și achitate de firma italiana în perioada 3.11.2003 - 3.04.2004 - care a virat către societatea inculpaților suma ie 78.390,85 Euro, aceștia nu au efectuat nici o plată către - SRL - reprezentată de.

In repetate rânduri, reprezentantul - SRL a solicitat telefonic și a emis facturi cu penalizări calculate către inculpați în vederea achitării debitului dar aceștia au refuzat invocând lipsa de disponibil. In această situație, la data de 23.02.2004, reprezentantul - SRL a introdus la plată fila CEC care a fost refuzată pentru lipsă disponibil.

Faptul că cei doi inculpațiau acționat cu intenția de a induce si menține in eroarepartea vătămată cu prilejul executării contractului de prestări servicii rezultă șidin expertiza efectuată care arată că începând din luna noiembrie 2003 când facturile emise de SRL deveneau scadente până la 3.04.2004, - SRL, a încasat conform extraselor de cont 106.165.62 Euro din care 50.157,85 euro de la firma Sport Italia.

Reaua credință a administratorului și inculpatului reiese și din faptul că în perioada 7.02.2003 - 17.03.2004 auefectuat retrageri de numerar din bancă în sumă de 3.092.500.000 lei reprezentând avans salarii, din care 399.000.000 lei în perioada 12.01.2004 -17.03.2004, în condițiile în care conform adresei (93) societateaigurează în evidentele acestei instituții cu un singur angajat începând cu datade 5.12. 2003.

Prin urmare toate aceste acțiuni ale inculpațilorde tergiversare a plățiiproduselor efectuate de - de lăsare a unei file CECdrept garantie efectuării plăților, de retragere a unor sume de baniconsiderabile din cont pentru nu se putea efectua plăți contre au reprezentat mijloace frauduloase de inducere în eroarepărții vătămate, în sensul determinării sale în executarea contractului încheiat.

În acest context probator, s-a concluzionat că soluția de achitare pronunțată de instanța de apel constituie o eroare gravă de fapt, rezultată dintr-o evaluare necorespunzătoare a probatoriului administrat, astfel că solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.

Recurenta-parte civilă - SRL P, a solicitat admiterea recursului formulat, condamnarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 2 și 3 Cod penal, cu consecința admiterii acțiunii civile și obligarea inculpaților la plata despăgubirilor astfel cum au fost formulate.

În motivarea acestuia, s-au invocat practic aceleași motive ca și cele invocate de Parchet.

Curtea, analizând recursurile formulate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, constată că acestea sunt fondate, dar pe cu totul alte considerente decât cele prezentate.

Din probatoriul administrat în cauză, se poate desprinde următoarea situație de fapt:

Între cele două părți, respectiv SRL P și - SRL P, s-a încheiat la data de 12.12.2003 un contract de comision având ca obiect executarea confecțiilor de îmbrăcăminte tip tricotaje în sistem lohn pentru export, în cuprinsul acestuia fiind menționate clauze privind și efectuarea plății.

Astfel, la punctul ", Plăți și Termen de livrare" se prevede că se va face de către comision în valută, în favoarea comitentului în maxim 30 de zile de la livrare, în contul și banca indicată pe factură.

Pentru fiecare livrare comisionarul va emite CEC barat cu termen de încasare, la maximum 30 zile de la data înscrisă pe factura comitentului.

Prezentarea de cecuri fără acoperire atrage răspunderea comisionarului în fața legii lei va suporta în final penalități de întârziere a plăților de 0,2 % pentru fiecare zi calculate asupra valorii manoperei de încasat.

Analizând conținutul contractului încheiat, în mod corect a apreciat instanța de apel că în cauză nu pot fi reținute în sarcina inculpaților comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 2,3, Cod penal.

Potrivit art. 215 al. 2 Cod penal " înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

În art. 215 al. 3 Cod penal, se arată că, inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.

Raportat la textul de lege sus amintit, pentru a exista înșelăciune în convenții, legiuitorul a prevăzut variantă alternativă, ceea ce înseamnă că pentru existența infracțiunii este suficient să se săvârșească ori o acțiune de inducere în eroare, ori o acțiune de menținere în eroare; dar analizate totuși per ansamblu, nu se poate susține că poți menține în eroare o persoană, de vreme ce anterior nu existat o inducere în eroare.

Din cerința săvârșirii unei acțiuni de inducere sau menținere în eroare rezultă că neexecutarea obligațiilor ce derivă dintr-un contract încheiat nu constituie infracțiunea de înșelăciune, dacă nu s-a stabilit că s-au folosit manopere dolosive față de creditorul obligației cu prilejul încheierii contractului.

Raportat la speța de față, nu se poate susține nicicum că a existat o acțiune de inducere în eroare cu prilejul încheierii contractului de comision,acesta fiind încheiat în conformitate cu clauzele contractuale.

Nu se poate susține că odată emisă fila C, desigur în temeiul contractului, cealaltă parte contractuală ar fi fost indusă în eroare cu privire la posibilitatea ulterioară de plată, de vreme ce a avut cunoștință la acea de lipsa de disponibil, situație care nu poate fi analizată de instanță decât din prisma prevederilor Legii nr. 59/1934.

Dacă cu ocazia încheierii contractului de comision nu se poate susține că a existat vreo acțiune de inducere în eroare, același lucru se poate susține și cu privire la acțiunea de menținere.

Susținerile recurenților în sensul că perioada 7.02.2003 - 17.03.2004, inculpații au efectuat retrageri în numerar din bancă în sumă de 3.092.500.000 lei reprezentând avans salarii, din care 399.000.000 lei în perioada 12.01.2004 - 17.03.2004, în condițiile în care conform adresei societatea figura în evidență cu un singur angajat, începând cu data de 5.12.2003, și că deși în cont exista suma necesară achitării plății către P, nu a efectuat plata,sunt aspecte ce țin de executarea contractuluiși nicidecum împrejurări care să conducă la concluzia că în cauză ar putea fi vorba de săvârșirea infracțiunii de înșelăci8une în convenții.

Dacă în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 2, 3 Cod penal, în mod corect a reținut instanța de apel inexistența acestuia, însă raportat la infracțiunile prevăzute de Legea 59/1934 instanța de recurs, apreciază că în cauză, cu privire la inculpatul, pedeapsa aplicată pentru faptele prevăzute de art. 84 alin.1 pct. 2 și 3 din Legea 59/1934 sunt mult prea blânde în raport de gravitatea acestora și împrejurările în care s-au comis.

Așadar pe aceste considerente Curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, va admite recursurile formulate; va casa decizia recurată doar cu privire la inculpatul, în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 84 al. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934, referitor la cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare va aprecia pentru fiecare din infracțiunile sus amintite câte o pedeapsă cu închisoare într-un cuantum prevăzut de norma de încriminare.

Constatând că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 81 Cod penal, și întrucât scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea acestuia de libertate, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante; va stabili termen de încercare în condițiile art. 82 Cod penal și va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Văzând și prevederile art. 192 al. 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 385/15 pct.2 lit. d Cod procedură penală, admite recursurile formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU și recurenta-parte civilă - prin administrator, împotriva deciziei penale nr. 476 /A/11.10.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosarul nr- cu privire la inculpatul, în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934 referitor la cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare.

Casează decizia recurată sub aspectul arătat, reține cauza spre rejudecare și în fond:

În temeiul art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, condamnă pe inculpatul - cu date de stare civilă cunoscute, la pedeapsa închisorii în cuantum de 1 (un) an.

În temeiul art. 84 alin 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 (un ) an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea de 1 ( un ) an închisoare.

PEDEAPSĂ DE: 1 ( un ) an închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În temeiul art. 82 Cod penal, stabilește termenul de încercare pe o durată de 3 ( trei ) ani.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

În temeiul art. 193 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea civilă, reprezentând cheltuieli judiciare ( c/val. onorariului apărătorului ales).

Constată că intimații-inculpați au fost asistați/reprezentați de apărător ales.

În temeiul art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată azi, 03.04.2008, în ședință publică.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dumitru Pocovnicu, Liliana Novac, Ecaterina Ene

GREFIER,

Red.sent.

Red.. / Gh.

Red. -

Tehnored. - 4 ex.

10/11.04.2008

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 27 martie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu judecător

- - - - judecător

- - - - grefier

Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU

reprezentat legal prin procuror

La ordine a venit spre soluționare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU și recurenta-parte civilă - P prin administrator, împotriva deciziei penale nr. 476/A din11.10.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosar nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru recurenta parte civilă - P avocat și administrator, intimata-inculpată asistată de apărător ales avocat, lipsă fiind intimatul - inculpat pentru care a răspuns avocat.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Avocat depune completarea motivelor de recurs pentru - SRL și un set de acte în susținerea acestora, respectiv: note de recepție și constatare de deficiențe, avize de însoțire a mărfii, facturi fiscale, anexa la contractul nr. 1, declarații vamale, situația comparativă a articolelor înscrise în facturile - Sport SRL Italia față de articolele înscrise în facturile - SRL adresate - SRL, situația comparativă a articolelor livrate către - SRL față de articolele înscrise în facturile - Sport SRL Italia, situația comparativă a articolelor comandate ( aprovizionate) și a articolelor livrate către - SRL adresa către - SRL din 14.02.2004, factura proformă nr. 1/15.03.2004.

Pe fond, solicită administrarea probei cu expertiză contabilă, pentru care a formulat obiective în scris. Depune cererea formulată în scris însoțită de obiectivele propuse, comunicând un exemplar d-lui avocat pentru inculpați și reprezentantului Ministerului Public.

Avocat, arată că nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public, nu are alte cereri de formulat.

Instanța, aduce la cunoștință inculpatei, dispozițiile procedurale privind dreptul de a nu face nici declarație, întrucât tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Avocat arată că inculpata, nu dorește să dea declarații și că înțelege să se folosească de dreptul la tăcere.

Nemaifiind alte cereri formulate în cauză, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, a solicitat admiterea recursului vizând netemeinicia deciziei atacate sub aspectul achitării inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune motivând soluția pentru lipsa intenției infracționale și a mijlocului fraudulos de inducere în eroare. Expune situația de fapt reținută în sarcina inculpaților, reaua-credință a acestora, faptul că cei doi inculpați au acționat cu intenția de a induce și menține în eroare partea vătămată lăsând în garanție fila, care a fost refuzată la plată și că plățile au fost trimise către alte destinații.

Apreciază soluția de achitare pronunțată de instanța de control judiciar o eroare gravă de fapt, rezultată dintr-o evaluare necorespunzătoare a probatoriului administrat, sens în care solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate, condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 al. 2, 3 Cod penal și soluționarea laturii civile.

Avocat având cuvântul arată că pe lângă motivele formulate de - SRL s-au depus completări la recurs, care sunt identice cu cele ale Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU. Susține pe larg motivele de recurs și arată că în contul societății pentru marfa livrată s-a încasat o sumă în euro. Această sumă a fost scoasă din cont în numerar, sub forma de avans salarii deși firma - SRL nu avea nici un salariat angajat cu carte de muncă până în luna decembrie 2003. Este evident că a existat intenția inculpaților de a induce în eroare partea vătămată, folosindu-se de un mijloc fraudulos, pentru livrarea mărfii pe care nu aveau de gând să o plătească. Marfa a fost livrată în avans cu 15 zile față de termenul stabilit, calitatea produselor confecționate a fost necontestată de beneficiarul extern.

Fila CEC a fost acceptată ca un instrument de plată, nu ca o garanție. În măsura în care se consideră utilă cauzei, solicită efectuarea unei expertize contabile justificată prin motivarea apelului, în vederea clarificării situației. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat pentru inculpați, consideră că se face o confuzie. Relațiile comerciale au o interdependență față de alte relații pe care le-au efectuat și. Problema se pune dacă s-a încheiat contractul, cum s-a încheiat și dacă acesta s-a derulat. Materia primă se primea din străinătate, societatea fiind intermediarul celorlalte două părți. s-a încheiat în sensul că plățile urmau să se face prin, care se completa în alb, perioada de livrare fiind de 30 de zile. Nu este vorba despre o inducere în eroare, marfa nu ajungea la partenerul din străinătate, CEC-ul a fost dat cu titlu de garanție, chiar dacă acesta este un instrument de plată.

Instanța de apel a analizat împrejurarea de fapt, dacă există sau nu inducere în eroare, apreciază că nu pot fi încurcate raporturile juridice dintre părți. Societatea cunoștea că putea să nu aibă disponibil în cont pentru suma respectivă, au dat CEC-ul în alb, nu poate exista infracțiunea de înșelăciune, părțile având cunoștință în mod concret despre natura comercială a afacerilor. Nu există caracterul infracțional al infracțiunii, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU și - SRL și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond.

Avocat în replică, arată că banii virați au fost inclusiv pentru relațiile economice dintre - SRL și societatea celor doi inculpați. Greșit s-a susținut că și-au îndeplinit obligațiile contractuale, de observat că pentru 15 octombrie marfa trebuia livrată, iar societatea a onorat comanda cu două săptămâni mai devreme. Expertiza contabilă efectuată, a arătat că viramentul s-a făcut pentru marfa lor, între părți nu au mai existat alte relații economice și că nu este culpa părții civile. Acest litigiu nu are caracter civil, actele depuse arată că dosarul are un caracter penal.

Intimata-inculpată având cuvântul, arată că menține aceleași concluzii depuse de apărătorul ales.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

Apreciind că în cauză se impune ca părțile să formuleze concluzii scrise;

Din lipsă de timp pentru deliberare;

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 3 aprilie 2008, orele 14,00.

Pune în vedere părților să formuleze concluzii scrise până la data de 1.04.2008.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Dumitru Pocovnicu, Liliana Novac, Ecaterina Ene

GREFIER,

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Liliana Novac, Ecaterina Ene

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 252/2008. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 252/2008. Curtea de Apel Bacau