Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 280/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 280
Ședința publică de la 15 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 3: Susanu Otilia
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind pronuntarea recursurilor penale formulate de inculpatul, de contestatoarea și de creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva deciziei penale nr. 246/A din 24.07.2007, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursurilor penale de față au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2008, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integranta din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr. 2657/2 decembrie 2003 Judecătoriei Vasluis -a hotărât condamnarea inculpatului-la următoarele pedepse:
-4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune" prev. de art. 215 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;
-8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Au fost desființate înscrisurile falsificate.
S-a menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 26.09.2002 asupra următoarelor bunuri:
- apartament situat în B,-,. 13,. A,. 25, format din 3 camere;
- calculator, 2 boxe, tastatură, monitor marca;
- set canapea compus din 3 piese;
- combină frigorifică, marca "Arctic";
- set mobilă sufragerie din lemn;
- set mobilă bucătărie din lemn.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă "" SRL, prin lichidator judiciar și a fost obligat i9nculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 9.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile și a dobânzii legale aferentă acestei sume începând cu data de 15.03.2002 și până la recuperarea integrală a prejudiciului.
Au fost admise în parte acțiunile civile și a fost obligat inculpatul să achite părților civile:
- SRL prin lichidator judiciar, 23.940.000 lei și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu 9.04.2002 și până la recuperarea integrală a debitului.
- V, reprezentată prin lichidatorul judiciar și continuată prin reprezentantul legal, a dobânzii legale aferente sumei de 79.500.000 lei începând cu 20.05.2002 până la 27.09.2002;
- V, prin lichidator judiciar 77.000.000 lei și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu 9.09.2002 și până la recuperarea integrală a prejudiciului;
- "" SRL V prin lichidator judiciar 179.390.000 lei și dobânda legală aferentă acestei sume începând cu data de 9.08.2002 până la recuperarea integrală a prejudiciului.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Ca absolvent al Facultății de Drept, în perioada 1999 -septembrie 2002 inculpatul a fost angajat la SC SA B, funcție ce-i conferea, ca atribuție, asigurarea asistenței juridice a societății.
SC SA B are, ca principal obiect de activitate, lichidarea judiciară a societăților comerciale. Printr-o încheiere a Tribunalului Vaslui, această societate a fost desemnată ca lichidator al mai multor societăți din Municipiul V, printre care și părțile civile din prezenta cauză SRL, TEXTILE SRL, SRL, SC SRL și SRL.
În perioada august 2001 -august 2002, uzând de calitatea sa de consilier juridic la societatea menționată, inculpatul a ridicat din contul celor 5societăți mai sus menționate deschise la Post SA - Sucursala V, suma de 412.330.000 lei pe care a folosit-o în interes personal.
Astfel, profitând de faptul că ștampilele și carnetele cec ale SA B nu erau asigurate în locuri speciale, în perioada august 2001 - august 2002 inculpatul a sustras din biroul directorului - singurul care avea specimene de semnătură în bancă pentru ridicarea banilor - un număr de 24 file cec pe care le-a completat cu diferite sume de bani și le-a semnat la rubrica "trăgător", cu numele acestuia. Apoi, inculpatul a întocmit pe calculator un număr de 24 de împuterniciri corespunzătoare filelor cec care-i confereau, în calitate de consilier juridic al SA B, dreptul de a ridica numerar din conturile celor 5 societăți - părți civile, împuterniciri după care le-a ștampilat cu ștampila SC SA B pentru a le conferi autenticitate. Folosind filele cec și împuternicirile falsificate, inculpatul s-a prezentat la Post V de unde a ridicat sumele de bani înscrise pe filele cec, semnând pe verso, de primire pe numele său.
În luna ianuarie 2002, inculpatul a luat legătura cu numiții - și, reprezentanți ai SRL cărora, comunicându-le că SC SA B are conturile blocate și, din acest motiv, nu poate face plata salariilor către angajați, le-a solicitat să accepte virarea în contul lor a unei sume de bani din contul SRL V (aflată în administrarea SC SA B), urmând ca aceștia, la rândul lor, să-i predea banii în numerar.
Având acordul sus -numiților de a efectua operațiunea descrisă anterior, la data de 15.01.2002, inculpatul a completat un bilet la ordin în valoare de 75.340.000 lei pe care le-a semnat în fals cu numele directorului, a menționat la rubrica "beneficiar" SC SRL V, l-a ștampilat cu ștampila SC SRL, după care l-a depus la Post
În momentul în care a intrat în posesia banilor, în baza înțelegerii încheiate cu inculpatul reprezentanții SRL i-au expediat inculpatului, prin mandat poștal, o parte din suma încasată, restul banilor fiindu-i înmânați personal în momentul în care a venit în municipiul
Pentru a justifica în evidența contabilă a firmei circuitul sumei predate inculpatului, martora - i-a solicitat acestuia chitanțele fiscale de la SC SA
Față de această solicitare, inculpatul a sustras de la EXPERT SA B trei chitanțe fiscale (înseriate VS - cu nr. -, -, -) pe care le-a semnat în numele său, le-a ștampilat cu ștampila SC SRL V, după care le-a predat în alb, numitei -, care le-a completat cu suma virată prin ordinul de plată întocmit de inculpat (75.340.000).
În modalitatea descrisă mai sus, inculpatul a cauzat celor cinci societăți următoarele prejudicii, stabilite pe baza unei expertize contabile efectuate în cursul urmăririi penale:
-SC V - 79.5000.000 lei;
-SC SRL V - 77.000.000 lei;
-SC TEXTILE SRL V 9.000.000 lei;
-SC / 222.890.000 lei (în care este inclusă și suma de 75.340.000 lei virată prin 19/15.01.2002 către SC SRL V);
- SRL V - 23.940.000 lei.
În vederea reparării pagubei produse prin săvârșirea infracțiunilor, în cursul urmăririi penale prin ordonanța organelor de cercetare penală a fost aplicată măsura de siguranță a sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri ale inculpatului până la concurența sumei de 450.000.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea responsabilă civilmente SC " EXPERT SA B și inculpatul -, iar prin decizia penală nr. 62/A din 15 februarie 2006, Tri8bunalul Var espins ca tardiv apelul formulat de partea responsabilă civilmente SC " EXPERT" SA B și a admis apelul formulat de inculpatul - împotriva aceleiași sentințe pe care a desființat-o în parte în latura penală și rejudecând cauza a admis cererea formulată de contestatoarea Hanus dispunând ridicarea sechestrului aplicat prin procesul din 26 septembrie 2002 încheiat de lucrătorii de poliție din cadrul municipiului V în baza Ordonanței 00735 din 26 septembrie 2002 asupra unei combine frigorifice "Arctic", a unui set de mobilier sufragerie, a unui apartament cu 3 camere situat în municipiul B,-,. A,. 25 și a unui set canapea cu trei piese.
S-a menținut sechestrul asigurator asupra calculatorului marca "" cu două boxe, tastatură și monitor marca " ".
S-au menținut toate dispozițiile sentinței ce nu contraveneau acestei decizii.
Această decizie a Tribunalului Vasluia fost recurată atât de partea responsabilă civilmente cât și de inculpat și după aproximativ 3 luni și J, timp în care s-au formulat mai multe cereri de amânare, la 15 iunie 2006 inculpatul invocă nulitatea deciziei Tribunalului Vaslui pe motivul lipsei minutei deciziei din dosar, astfel că la 26 octombrie 2006, prin decizia penală 644, Curtea de APEL IAȘI admite recursurile inculpatului și părții responsabile civilmente și casează decizia penală nr.62/A din 15 februarie 2006 Tribunalului Vaslui, trimițând cauza spre rejudecare, cu motivarea că recursurile sunt fondate, pe baza excepției de ordine publică invocată, respectiv lipsa minutei care consemnează rezultatul deliberării, ceea ce atrage nulitatea absolută a hotărârii.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Vaslui la 20 noiembrie și s-a stabilit termen de judecată la 21 decembrie 2006 când inculpatul s-a prezentat în instanță și a solicitat termen pentru a-și angaja apărător, pretinzând că pentru termenul următor va prezenta acte în dovedirea susținerilor sale, susțineri pe care de altfel nu le-a exprimat, neformulând nici un motiv de apel, deși pricina se afla în rejudecarea acestui apel d eclarat încă din ianuarie 2004.
Conduita inculpatului apelant de tergiversare cât mai mult cu putință a soluționării acestui apel apare mai mult decât evidentă. Este de observat că prima judecată a apelului s-a desfășurat pe parcursul a mai bine de doi ani,m iar cu ocazia rejudecării, după termenul din 21 decembrie 2006 și până la data de 18 iulie 2007 când s-a dispus trecerea la dezbateri inculpatul apelant nu s-a mai prezentat în fața instanței invocând tot felul de motive, a angajat apărători care nu s-au prezentat la instanță și pe care mai apoi i-a schimbat, ajungându-se până acolo încât, unul din apărători, după ce au fost respinse cererile de probe solicitate în apărare, care reprezentau de fapt reiterări ale unor cereri de probe care anterior fuseseră deja administrate ori respinse, a refuzat să mai acorde asistență juridică inculpatului pretinzând că înțelege să rezilieze contractul de asistență juridică.
S-a ajuns astfel la termenul din 18 iulie 2007 când ultimul avocat angajat a reiterat cererea privind efectuarea unei expertize contabile și audierea unor martori, fără a preciza ce anume se dorește a se dovedi cu acei martori, înțelegându-se din context că se doresc a fi evidențiate aceleași împrejurări ce fuseseră invocate anterior.
În condițiile în care efectuarea unei noi expertize contabile cerută în mai multe rânduri de inculpat era nepertinentă și neconcludentă atâta vreme cât față de concluziile primei expertize inculpatul nu a avut nici un fel de obiecțiuni, cererea fiind de altfel respinsă anterior de trei ori, s-a dispus respingerea acestor noi cereri.
Pe parcursul desfășurării procesului penal o parte din părțile civile au fost lichidate judiciar astfel că drepturile cuvenite acelor părți civile au fost transmise creditorilor lor prin hotărâri judecătorești rămase definitive.
Pentru ca această hotărâre să le fie opozabilă creditorilor s-a dispus introducerea lor în cauză, pentru SC "" SRL fiind introduse creditoarele Post SA Sucursala V, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului V, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Inspectoratul Teritorial d e Muncă V, pentru SC "" SRL V fiind introduse creditoarele SA prin lichidatorii judiciari, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, Primăria Municipiului V, Administrația Finanțelor Publice a municipiului V și SC "" SA O, pentru SC " " SRL fiind introduse creditoarele Administrației Finanțelor Publice V, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Vaslui și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară
Se mai impune precizarea că în timpul judecării apelului Administrația Finanțelor Publice V, citată în calitate de creditoare a părților civile SC "" SRL, SC " " SRL și SC "" SRL a solicitat să se constituie parte civilă împotriva inculpatului pentru diverse sume de bani în conformitate cu dispozițiile sentințelor civile nr. 146/F/2006, 314/F/2006 și 3/F/2007 ale Tribunalului Vaslui. Totodată, s-a mai solicitat ca SC EXPERT SA B să fie introdusă ca parte responsabilă civilmente în dosar.
Instanța a constatat că SC EXPERT SA Baf ost introdusă ca parte responsabilă civilmente în această cauză încă la termenul dinb4 februarie 2003 iar prin sentința penală nr. 2757/2003 s-a dispus ca această societate să nu fie obligată în solidar cu inculpatul la plata daunelor către părțile civile în condițiile în care nu sunt întrunite cumulativ condițiile angajării răspunderii materiale prev. de art. 1000 alin. 3 Cod civil.
Această hotărâre nu a fost apelată în termen legal de nici una di8n părțile civile, Administrația Finanțelor Publice V neavând calitatea de a face o astfel de cerere.
La dosar a mai fost trimisă prin poștă o pretinsă cerere de intervenție expediată de o persoană care solicită citarea în cauză în calitate de fost salariat la SC EXPERT SA
O astfel de cerere care poate proveni de la orice persoană apare ca fiind inadmisibilă în cauză.
Și fosta soție a inculpatului apelant a reiterat cererea de intervenție formulată încă din cursul judecării anterioare a apelului, solicitând scoaterea de sub sechestru a unor bunuri începând cu apartamentul situat în municipiul B, strada - cel M, nr. 13,. 13,. A,. 25, și a celorlalte bunuri ce i-au fost atribuite prin hotărârea de partaj rămasă definitivă.
În legătură cu apelul declarat de partea responsabilă civilmente SC " Expert" SA B Tribunalul, examinând cererea, prin prisma dispozițiilor art. 363 Cod procedură penală, constată că apelul este tardiv întrucât această parte a fost prezentă la dezbaterile din 2 decembrie 2003, termenul de apel d e 10 zile începând să curgă de la acea dată și expirând la 13 decembrie 2003.
Întrucât apelul a fost declarat de parte la 8 ianuarie 2004 se constată că termenul prevăzut de lege este cu mult depășit.
În legătură cu apelul declarat de inculpat, așa cum s-a arătat mai înainte, deși a fost declarat la 4 decembrie 2003, inculpatul nu l-a motivat niciodată și dosar din concluziile orale și scrise se poate stabili că, în ce privește latura penală, se solicită o redozare a pedepsei și aplicarea disp. art. 81 Cod penal, miar în latura civilă obligarea la despăgubiri în solidar cu inculpatul și a părții responsabile civilmente, prejudiciul fiind după părerea inculpatului cu mult mai mic decât cel reținut de instanța de fond, după cum nu trebuia obligat nici la plata dobânzilor legale aferente sumelor reprezentând despăgubiri civile.
Tribunalul Vaslui prin decizia penală nr. 246/A/24 iulie 2007 respins ca tardiv apelul declarat de partea responsabilă civilmente " EXPERT" SA
A admis apelul formulat de inculpatul - și -, a desființat în parte hotărârea primei instanțe și în rejudecare a dispus ridicarea sechestrului asigurător aplicat prin procesul -verbal din 26 sept. 2002 încheiat de organele de urmărire penală din cadrul V în baza ordonanței nr. 00735/26 sept. 2002 asupra următoarelor bunuri:
- un apartament cu trei camere și dependințe situat în B,-,. 13,. A,. 25, combină frigorifică marca "ARCTIC" - un set mobilă sufragerie din lemn și menține sechestrul asigurător asupra calculatorului marca " cu două boxe, tastatură și monitor marca " ".
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A obligat partea responsabilă civilmente " EXPERT" SA B la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 200 lei cheltuieli judiciare în apelul inculpatului a rămas în sarcina statului.
În pronunțarea acestei decizii tribunalul a reținut următoarele:
Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor din dosar, care au fost corect apreciate.
În cursul procesului s-a stabilit că semnăturile de la rubrica trăgător de pe filele cec, inclusiv de pe fila cu nr. - din 28 decembrie 2001 și de pe delegațiile ce le însoțesc, inclusiv delegația nr. 656 din 27 decembrie 2001 nu aparțin numitului, director executiv la SC " Expert" SA De altfel, în declarațiile sale, date mai detaliat în cursul urmăririi penale, inculpatul a explicat procedeul pe care l-a folosit pentru încasarea banilor. De altfel și în declarația dată la 27 mai 2003 în fața instanței de fond, inculpatul încearcă să nege doar fapta din 28 decembrie 2001 pentru care se folosește de alibiul menționat mai sus și care evident a fost înlăturat de instanță.
În ce privește individualizare pedepselor, instanța de fond a apreciat corect asupra împrejurărilor ce caracterizează persiana inculpatului, ca și asupra consecințelor produse prin infracțiuni, pedepsele aplicate fiind în limitele prevăzute de lege, se poate spune chiar blânde, neputându-se interveni din acest punct de vedere în condițiile în care apelul este declarat de i9nculpat.
Pe cale de consecință, apare vădit nefondat apelul declarat de inculpat cu privire la cuantumul și modul de executare a pedepsei rezultante aplicate, aceasta fiind în deplină concordanță cu dispozițiile legii.
Cu privire la latura civilă a cauzei inculpatul a pretins că sumele reținute în sarcina sa sunt mult prea mari față de prejudiciul real creat de el mergând până acolo încât să susțină că în timpul urmăririi penale a achitat părții civile SC "" SRL o sumă mai mmare decât prejudiciul produs.
Susținerile inculpatului se încadrează în strategia generală adoptată de acesta de inducere în eroare a instanțelor cu privire la împrejurările reale în care a comis faptele dar și cu privire la sumele reale pe care și le-a însușit.
Nu este fondată nici susținerea inculpatului apelant că în mod greșit a fost obligat la plata dobânzilor fiind solicitate la timpul potrivit de părțile civile prejudiciate.
Instanța de fond a menținut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului, însă ulterior, ca urmare a acțiunii de partaj a bunurilor comune, cerută de fosta soție, în condițiile în care marea majoritate a acestor bunuri au fost atribuite susnumitei, care a formulat și contestație în prezenta cauză, se impune ca din acest punct de vedere apelul inculpatului să fie admis iar hotărârea instanței de fond modificată doar sub aspectul ridicării sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor prin procesul -verbal din 26 septembrie 2002 încheiat de organele de urmărire penală din cadrul V în baza Ordonanței nr. 00735 din aceeași dată.
Sechestrul asigurător va fi menținut pentru calculatorul marca "", pentru cele două boxe, tastatura și monitorul marca " ".
Toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu contravin prezentei decizii vor fi menținute.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală, hotărârile pronunțate în cauză au fost recurate de inculpatul-,contestatorii- șicât și creditoareaAutoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Prin motivele scrise inculpatul - a invocat u8rmătoarele critici:
1.Cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a contestatorului care a solicitat în baza art. 168 alin. 1 Cod penal ridicarea sechestrului asigurător asupra imobilului situat în
2.Tribunalul nu s-a pronunțat asupra cererii formulate de și nu a dispus citarea acesteia în calitate de parte civilă -creditoare.
3.Instanța de control judiciar a pronunțat hotărârea fără a administra probele cerute de inculpat, respectiv efectuarea unei expertize contabile și audierea unor martori propuși în apărare.
4.Față de conținutul Deciziei Curții Constituționale nr. 1068/2.XI.2007 se impune trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui pentru completarea materialului de urmărire penală întrucât prezentarea de material s-a făcut cu încălcarea dreptului la apărare a inculpatului.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. a criticat decizia instanței pentru omisiunea de a se pronunța în ceea ce privește dreptul acesteia de a recupera creanța privind pe " " SRL.
Recurentul a criticat hotărârea instanței de control judiciar cu motivarea că s-a omis a fi soluționată contestația formulată împotriva procesului -verbal de sechestru asigurător proprietatea inculpatului -, situație se impune casarea și trimiterea acesteia spre rejudecare la aceeași instanță.
Contestatoarea a solicitat casarea deciziei penale nr.246/A/2007 a Tribunalului Vaslui întrucât ridicarea sechestrului asigurător se putea dispune prin încheiere și nu prin hotărâre fiind aplicabil motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 6 din Codul d e procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea va reține următoarele:
În recursul declarat de inculpatul -.
Critica privind necitarea contestatorului este inadmisibilă.
Motivul este înscris în dispozițiile art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 21 Cod procedură penală și constă în faptul că judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți.
Potrivit disp. art. 385 ind. 10 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, recursul trebuie să fie motivat în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat care trebuie depus la instanța de recurs în cel puțin 5(cinci) zile înaintea primului termen de judecată.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul a fost citat pentru primul termen de judecată din 4 octombrie 2007 cu mențiunea motivării căii de atac.
Inculpatul nu s-a conformat dispozițiilor legale sus -menționate iar criticile au fost formulate pentru termenul de judecată din 10 ianuarie 2008 (186 dosar recurs), situație în care instanța va lua în co0nsiderare numai cazurile de casare care potrivit art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală se examinează din oficiu.
Cum critica invocată -pct. 21 al art. m385 ind. 9 - nu este prevăzută a fi luată în considerare din oficiu, se va constata inadmisibil acest motiv.
A doua critică formulată de inculpat, este neîntemeiată cu motivarea că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Baf ost citată în proces în calitate de parte civilă intimată nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 10 cod procedură penală privind nepronunțarea instanței asupra unei cereri esențiale a părții.
Neîntemeiată este și critica privind greșita respingere a probelor solicitate de inculpat în faza judecății în apel.
Prin încheierea de ședință din 10 mai 2007 instanța de apel s-a pronunțat în sensul respingerii probelor noi solicitate cu motivarea că împrejurările cauzei nu impun administrarea probei cu martori și a expertizei contabile solicitate.
În cauză nu se impune a fi admis un asemenea motiv de recurs cu consecința casării cu reținere spre judecată conform disp. art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală întrucât nu este incident niciunul dintre motivele prevăzute la art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 11-20 din Codul d e procedură penală.
Critica vizând restituirea cauzei la procuror pentru prezentarea materialului de urmărire penală este de asemenea nefondată.
Prin decizia nr. 1086/20 noiembrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. 1 teza întâi și art. 173 alin. 1 din Codul d e procedură penală invocată de inculpat s-a constatat că prevenirea "care implică audierea sau prezența învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea" cuprinsă în acest text este neconstituțională fiind contrară art. 24 din Constituția României referitor la dreptul de apărare.
Alineatul 1 al art. 172 din Codul d e procedură penală a fost modificat prin art. I pct.99 din Legea nr. 356/2006.
Or, din actele dosarului rezultă că prezentarea materialului de urmărire penală prin consemnarea în procesul verbal a declarațiilor cererilor și răspunsurilor inculpatului s-a făcut la 13 noiembrie 2002 și prin urmare cercetarea penală s-a efectuat anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale.
Este nefondată și critica formulată de contestatoarea.
Cererea acesteia de ridicare a sechestrului asigurător a fost soluționată de tribunal prin decizia pronunțată în soluționarea apelurilor declarate de părți, urmare a depunerii unor înscrisuri.
Dispozițiile art. 168 Cod procedură penală, privind posibilitatea ca persoana interesată să formuleze plângere - în cazul de față a declarat apel - și a solicitat examinarea dispoziției prevăzute în sentința fondului.
Existând o cale de atac, instanța de apel s-a pronunțat conform disp. art. 379 alin. 2 lit. "a" din Codul d e procedură penală.
Prin urmare, critica recurentei cu motivația că instanța de apel avea obligația de a se pronunța prin încheiere distinctă nu poate fi primită.
Sunt inadmisibile recursurile declarate decreditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluiși acontestatorului.
Astfel, din examinarea dosarului din apel rezultă că tribunalul, prin încheierea de ședință din 15 februarie 2007, din oficiu, a dispus introducerea în cauză în calitate de creditoare a recurentei AVAS, cu motivația că părțile civile SC "" SRL și SC "" SRL au fost lichidate.
Prin aceeași încheiere de ședință s-a constatat că "" SRL și " " SRL nu au fost lichidate judiciar și în consecință AVAS-ul nu-și justifică calitatea procesuală pentru aceste societăți.
Ulterior, pentru termenul de judecată din 10 mai 2007 AVAS se constituie parte civilă indicând și sumele ce urmează a fi recuperate de la inculpat privind pe "", " " și "" srl.
În cauză, prin sentința penală 2657/2 decembrie 2003 Judecătoria Vasluia soluționat și latura civilă a cauzei în sensul că inculpatul a fost obligat la achitarea prejudiciilor cauzate părților civile - societăți comerciale - și care ulterior au făcut obiectul procedurilor speciale de reorganizare și declararea falimentului.
O nouă constituire de parte civilă cu obligarea inculpatului la plata unor sume către noul creditor cu ignorarea dispozițiilor sentinței este inadmisibilă.
Fiind succesoare în drepturi recurenta are posibilitatea executării hotărârii penale conform celor stabilite, astfel că aceasta nu are vocație în a exercita calea de atac a recursului conform art. 385 ind. 2 cu referire la art. 362 alin. 1 lit. "f" Cod procedură penală.
Recurentul a formulat contestație în ceea ce privește sechestrul asigurător, dispus asupra imobilului cu motivarea că prin sentința civilă nr. 3695/2004 a Judecătoriei Bacău este creditor al inculpatului.
Or, sechestrul asigurător a fost dispus de către organele de urmărire penală conform procesului -verbal din 26 sept. 2002, în vederea reparării pagubei cauzate societăților comerciale până la concurența valorii probabile a acesteia, urmare comiterii de către inculpat a infracțiunii de "înșelăciune".
În cauză recurentul are calitatea de parte civilă în procesul -penal conform disp. art. 24 alin. 2 Cod procedură penală întrucât nu a suferit o vătămare prin faptele infracționale săvârșite de inculpat.
Cum recurentul nu are calitate procesuală și nici nu poate fi considerată ca fiind una dintre persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin hotărârile pronunțate de instanțe, recursul introdus de este inadmisibil.
Față de considerentele expuse în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recur5surile declarate de inculpatul - și - și ca inadmisibil conform disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală recursurile declarate de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor statului și con testatorul -.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul-și contestatoarea-și ca inadmisibile recursurile declarate de creditoareaAutoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluicu sediul în B, str. - nr.21, sector 1, și a contestatorului-, împotriva deciziei penale nr. 246/A/24 iulie 2007 Tribunalului Vaslui, pe care le menține.
Obligă pe fiecare dintre recurenți la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 15 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂPTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
28.05.2008
Tribunalul Vaslui:
-
-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Scriminți Elena, Susanu Otilia
