Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 396/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 396
Ședința publică de la 27 Mai 2008
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Aurel Ilie
- - - - președinte secție
G - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică de la 23 mai 2008, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie privind recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și partea civilă ANAF - B împotriva încheierii de la 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin încheierea de la 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, au fost respinse cererile privind disjungerea laturii civile din procesul penal și suspendarea judecării laturii civile, în ceea ce privește SC SRL și SC CA-.
S-au unit excepția inadmisibilității acțiunii civile față de SC SRL cu fondul.
A fost admisă cererea formulată de SC SRL prin lichidator judiciar Servicii Insolvență
S-a dispus ridicarea sechestrului mobiliar și imobiliar dispus prin ordonanța din 15 martie 2005 și pus în aplicare prin procesul verbal de sechestru din 01.06.2005 asupra bunurilor mobile și imobile ale SC SRL.
A fost obligat lichidatorul judiciar SERVICII INSOLVENȚA să consemneze la CEC sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului SC SRL până la concurența sumei de 1.629.639 RON.
S-a admis cererea formulată de lichidatorul în calitate de lichidator al SC Ca-.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța nr. 69 din 15 martie 2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asupra patrimoniului SC Ca-.
A fost obligat lichidatorul judiciar să consemneze la CEC sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului SC Ca- până la concurența sumei de 1.489.106 RON.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, potrivit disp. art. 16 alin.3 cpp, partea responsabilă civilmente are în ceea ce privește acțiunea civilă în procesul penal toate drepturile pe care legea le prevede inculpatului, astfel că dreptul comun în materie nu îl constituia art. 721. pr. civ. deoarece codul d e procedură penală are norme speciale pentru soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal ( art. 14 și urm. C.P.P.).
Cu privire la disjungerea laturii civile în ceea ce privește SC SRL și SC CA-, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile codului d e procedură penală menționate mai sus și având în vedere că prejudiciul solicitat de părțile civile este în legătură de cauzalitate cu faptele pentru care sunt cercetați inculpații, este necesar ca această acțiune să fie soluționată o dată cu acțiunea penală pentru a se stabili prin probele administrate existența prejudiciului, dacă acesta este cert și determinabil, vinovăția inculpaților și dacă între prejudiciu și fapte există legătură de cauzalitate.
Astfel, față de aceste considerente, tribunalul a respins cererile privind disjungerea laturii civile din procesul penal și suspendarea judecării laturii civile, în ceea ce privește SC SRL și SC CA- și a dispus unirea excepției inadmisibilității acțiunii civile față de SC SRL cu fondul.
Instanța de fond a constatat că, în cursul urmăririi penale s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale SC SRL, sechestrul fiind pus în aplicare prin procesul verbal de sechestru din data de 01.06.2005.
Prin sentința nr. 347/ 25.05.2006 a Tribunalului Doljs -a dispus trecerea la faliment a SC SRL, fiind desemnat lichidator judiciar Servicii Insolvență
În cauză, potrivit celor reținute în rechizitoriu s-ar fi solicitat și obținut în numele SC SRL rambursări ilegale de TVA.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că SC SRL nu este ținută a răspunde decât pentru eventualele pagube cauzate de reprezentanții societății în măsura în care se va dovedi că rambursările au fost ilegale și nu pentru alte prejudicii cauzate de alți inculpați în calitate de reprezentanți ai altor societăți.
Astfel, în cursul urmăririi penale, procurorul ce a instrumentat cauza a dispus efectuarea unui raport de expertiză contabilă ce a avut obiectiv printre altele stabilirea prejudiciului cert ca urmare a efectuării operațiunilor necesare solicitării și obținerii de TVA și potrivit răspunsului la obiectivul nr. 9 din raportul de expertiză contabilă, rezultă că SC SRL ar fi beneficiat de rambursări necuvenite în valoare de 1.629.639 RON, acest raport de expertiză fiind acceptat de toate părțile, niciuna dintre părți nefăcând obiecțiuni.
În dosarul de faliment nr. 22/F/2006, pe lângă creditoarea DGFP D care este parte civilă, există încă 70 de creditori.
Prin ridicarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor din patrimoniul SC SRL și indisponibilizarea sumelor de bani la CEC se va veni chiar în sprijinul DGFP și al celorlalți creditori pentru recuperarea creditelor.
Bunurile societății sunt supuse degradării și există pericolul diminuării considerabile a valorii lor și astfel ar avea de suferit toți creditorii, iar vânzarea bunurilor SC SRL se va face sub controlul instanței de judecată.
Conform dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006, "bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanții reale imobiliare sau drepturi de retenție, de orice fel, ori măsuri asigurătorii".
Față de acest text de lege, instanța de fond a reținut faptul că, pentru a se putea îndeplini procedurile reglementate de lege, pentru ca atribuțiile lichidatorului judiciar constând în efectuarea de acte de înstrăinare a bunurilor din patrimoniul debitorului să poată fi exercitate și pentru a conferi siguranța circuitului civil, prin încrederea pe care trebuie să o manifeste terții cumpărători, legiuitorul procedurii insolvenței a prevăzut ca toate bunurile înstrăinate de către lichidatorul judiciar se dobândesc libere de orice sarcini, precum ipoteci sau, în speță, măsuri asiguratorii.
Astfel, acest text de lege reglementează, cu valoare de principiu, ca bunurile, indiferent de natura lor, care aparțin debitorului insolvent valorificate de către lichidatorul judiciare în exercițiul atribuțiilor ce le sunt conferite de această lege, devin,ope legis, libere de orice sarcini, prezumându-se astfel în circuitul ca un bun dobândit, urmare a desfășurării procedurii insolvenței este un bun neafectat de nici o sarcină.
Ori, dacă asupra bunurilor care constituie obiectul înstrăinării efectuate de lichidatorul judiciar au fost instituite măsuri asiguratorii, prin efectul înstrăinării, acestea se sting astfel că terțul dobânditor al acestor bunuri va putea dispune în mod liber de ele. Astfel, exercitând o atribuțiune prevăzută de lege sub controlul instanței comerciale, lichidatorul nu ar risca să îi fie aplicate dispozițiile art. 244 Cp. În fapt și în drept, vânzarea bunurilor asupra cărora sunt instituite măsuri asiguratorii nu înseamnă sustragere în scopul însușirii pentru sine și în dauna creditorului, ci reprezintă o procedură execuțională ce se desfășoară sub controlul instanței, pentru acoperirea pasivului persoanei juridice ajunsă în faliment.
Luarea măsurii sechestrului asigurator a fost luată la data de 15 martie 2005, anterior deschiderii procedurii de insolvență, respectiv 25 mai 2006, drept pentru care ținând cont de faptul că Legea nr. 85/2006 care este o lege specială nu face nici o distincție cu privire la izvorul de drept care a născut raportul contractual sau delictual dintre debitor și creditor, în momentul de față nu există nici o dispoziție care să interzică vânzarea în condiții legale a activelor societății falite.
Totodată, s-a apreciat că finalitatea unei măsuri asiguratorii nu ar avea nici finalitate juridică având în vedere că măsura sechestrului asigurator se va transforma în faza executării silite care se realizează potrivit regulilor procesual civile în sechestrul executor, însă executorul judecătoresc nu va putea vinde bunuri ale unei societăți falite deoarece calitatea pentru acest operațiuni este dată în exclusivitate de către lege practicienilor în insolvență.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că ridicarea măsurilor asiguratorii în vederea vânzării bunurilor din patrimoniul SC SRL în cadrul procedurii de faliment face posibilă recuperarea prejudiciului cu o mai mare celeritate atât părții civile cât și altor subiecte de drept.
Astfel, ținându-se cont de necesitatea garantării plății eventualului prejudiciu suferit de DGFP D ce face obiectul laturii civile a procesului penal și de imposibilitatea suspendării procedurii falimentului, în vederea acoperirii creanțelor pe care creditorii printre care și DGFP D le au de recuperat, instanța de fond a dispus ridicarea sechestrului mobiliar și imobiliar dispus prin ordonanța din 15.03.2005 și pus în aplicare prin procesul verbal de sechestru din 01.06.2005 asupra bunurilor mobile și imobile ale SC SRL și l-a obligat pe lichidatorul judiciar SERVICII INSOLVENȚA să consemneze la CEC sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului SC SRL până la concurența sumei de 1.629. 639 RON.
Tribunalul a mai reținut că SC CA- nu este ținută să răspundă decât pentru eventualele pagube cauzate de reprezentanții societății în măsura în care se va dovedi că rambursările au fost ilegale și nu pentru alte prejudicii cauzate de alți inculpați în calitate de reprezentanți ai altor societăți.
Din raportul de expertiză contabilă, a rezultat că SC CA- ar fi beneficiat de rambursări necuvenite în valoare de 1.489.106 RON.
Acest raport de expertiză a fost acceptat de toate părțile și niciuna dintre părți nu a făcut obiecțiuni, iar în dosarul de faliment, pe lângă creditoarea DGFP D care este parte civilă, în dosarul penal există încă 70 de creditori.
În opinia instanței de fond, prin ridicarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor din patrimoniul SC CA- și indisponibilizarea sumelor de bani la CEC se vine chiar în sprijinul DGFP și al celorlalți creditori pentru recuperarea creditelor.
S-a mai arătat că, bunurile societății sunt supuse degradării și există pericolul diminuării considerabile a valorii lor și astfel ar avea de suferit toți creditorii.
De asemenea, vânzarea bunurilor SC CA- se va face sub controlul instanței de judecată.
Prin urmare, s-a apreciat că ridicarea măsurilor asiguratorii în vederea vânzării bunurilor din patrimoniul SC CA- în cadrul procedurii de faliment va face posibilă recuperarea prejudiciului cu o mai mare celeritate atât părții civile cât și altor subiecte de drept.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și partea civilă ANAF B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolja arătat că, în mod greșit s-a dispus ridicarea sechestrului instituit prin ordonanța nr. 69 din 15 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece, măsurile asiguratorii reprezintă instrumente procesuale ce au drept scop aducerea la îndeplinire a unor sancțiuni penale reprezentate de măsuri de siguranță, aplicarea unor pedepse sau asigurarea reparării unei pagube produse ca urmare a unei infracțiuni.
S-a mai arătat că art. 50 din Legea nr. 85/2006 prevede o excepție, în sensul că, dacă la data deschiderii procedurii de faliment, un act juridic nu devenise opozabil terților, înscrierile, transcrierile, intabulările și orice alte formalități specifice, necesare acestui scop, efectuate după data deschiderii procedurii sunt fără efect față de masa creditorilor, cu excepția cazului în care cererea ori sesizarea legal formulată, a fost primită de instanța, autoritatea ori instituția competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Pe cale de consecință, instanța de fond, nepronunțându-se asupra existenței faptelor ori vinovăției inculpaților, nu poate să dispună ridicarea sechestrului asigurator.
S-a mai precizat că, anterior, Curtea de Apel a mai casat încheierile prin care s-au admis cererile de ridicare a sechestrului asigurator.
În motivarea recursului, Agenția Națională de Administrare Fiscală a invocat faptul că anterior, Curtea de Apel a mai casat încheierile prin care s-au admis cererile de ridicare a sechestrului asigurator. Există cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 9 Cod procedură penală, în sensul că încheierea nu cuprinde motivele pe care s-a întemeiat soluția; a mai arătat că, cu ocazia efectuării expertizei, în faza de urmărire penală, experții au arătat că nu se pot pronunța asupra exactității și realității acțiunilor comerciale, expertul contabil nefiind abilitat să comensureze obiectul tranzacțiilor și să stabilească alte valori decât cele consemnate în documente. Astfel, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 15.738.279 lei (pentru ), respectiv 8.437.767 lei (pentru CA-.).
S-a mai arătat că cererile de ridicare a sechestrului asigurator sunt neîntemeiate, atâta timp cât, până la soluționarea definitivă a cauzei, inculpatul sau părțile responsabile civilmente ar putea să înstrăineze bunurile pe care le au și să devină insolvabili.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că sunt fondate numai în privința ridicării măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ce aparțin
Deoarece și CA-. au situații diferite, Curtea le va analiza separat.
În privința, prin Ordonanța nr. 327/D/P/2004 din 15 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a instituit sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, iar ulterior, s-a încheiat procesul-verbal din 01 iunie 2005 de către procuror din cadrul - Serviciul Teritorial Craiova, în care s-au arătat identificat și evaluat bunurile sechestrate.
Instanța de fond a avut în vedere numai valoarea prejudiciului stabilit de expertiza contabilă efectuată în faza de urmărire penală, în ciuda faptului că expertul a arătat că nu se poate pronunța asupra exactității și realității operațiunilor comerciale, nefiind abilitat în acest sens. Expertul a avut în vedere numai documentele justificative, dacă acestea au respectat sau nu condițiile prevăzute de lege.
Ori, în aceste condiții, Tribunalul trebuia să aibă în vedere suma cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu privire la, respectiv suma de 15.738.279 lei (RON).
Curtea, raportându-se la această sumă, apreciază că valoarea bunurilor sechestrate, arătată în procesul-verbal încheiat la 01 iunie 2005 de către procuror din cadrul - Serviciul Teritorial Craiova, este mult mai mare decât daunele solicitate de
Ori, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, (cauza Brumărescu împotriva României) potrivit căreia, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să răspundă exigenței de proporționalitate și că trebuie menținut un echilibru just între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, Curtea apreciază că se impune ridicarea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile ce aparțin, individualizare prin procesul-verbal din 01 iunie 2005, respectiv:
- utilaje tricotaje cu valoare de inventar - ROL
- utilaje amplasate în secția blue - jeans, 144 de repere cu valoare de inventar de - ROL
- utilaje țesătorie, 6 repere cu val. de inventar - ROL
- utilaje amplasate în secția costume bărbați, 370 repere cu valoare de - ROL.
Această măsură se justifică și prin prisma faptului că valoarea bunurilor mobile scade odată cu trecerea timpului, putându-se ajunge la situația ca, până la soluționarea definitivă a cauzei, să fie foarte mică, iar măsura asiguratorie să nu-și mai atingă scopul.
Valoarea bunurilor imobile rămase sub sechestru este de natură să garanteze repararea pagubei a cărei acoperire a fost solicitată de partea civilă, știut fiind faptul că această valoare nu poate să scadă, eventual poate să crească, potrivit pieței imobiliare.
Pe de altă parte, prin Ordonanța nr. 327/D/P/ 2004 din 18 noiembrie 2005 a - Structura Centrală, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile situate în B, bunuri care sunt de natură să garanteze scopul măsurii asiguratorii, în sensul acoperirii pagubei produse părții civile.
Cu privire la CA-. prin Ordonanța nr. 327/D/P/2004 din 15 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a instituit sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, dar ulterior nu s-a respectat procedura prevăzută de art. 165 Cod procedură penală, în sensul că nu s-a procedat la aplicarea sechestrului, nu s-au identificat și nu s-au evaluat bunurile și implicit nu s-a încheiat procesul-verbal de sechestru prevăzut de art. 166 Cod procedură penală.
Așa cum rezultă din adresa nr. - din 04 aprilie 2006 a Direcției Generale de Combatere a Organizate - C ( volumul 60 dosar urmărire penală, pagina 477), potrivit căreia, "bunurile aparținând CA-. identificate în evidențele fiscale ale Primăriei municipiului C, nu au putut fi indisponibilizate". În aceeași adresă, s-a arătat că asupra bunurilor mobile și imobile ale societății, s-a aplicat sechestru de către, așa cum rezultă din adresa nr. 13893/2005 din 21 decembrie 2005.
Potrivit acestei ultime adrese, sechestrul a fost aplicat pentru creanțe neachitate la bugetul statului.
Ori, în condițiile în care nu s-a respectat procedura sechestrului prevăzută de art. 165 și art. 166 cod procedură penală, dispoziția de ridicare sechestrului asigurator instituit prin ordonanța din 15 martie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asupra patrimoniului CA-. este corectă, dar cu motivarea arătată mai sus.
Curtea nu poate înlătura dispoziția privind obligarea lichidatorului judiciar să consemneze la sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului CA-. până la concurența sumei de 1.489.106 RON pentru că ar agrava situația recurentei în propria cale de atac.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d C.P.P. recursurile vor fi admise, va fi casată în parte încheierea, se va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituită prin ordonanța nr.327/D/P/2004 din 15.-03.2005 - DIICOT asupra bunurilor mobile ce aparțin SC SRL, individualizate prin procesul verbal din 1-06-2005 respectiv:
- utilaje tricotaje cu valoare de inventar - ROL
- utilaje amplasate în secția blue - jeans, 144 de repere cu valoare de inventar de - ROL
- utilaje țesătorie, 6 repere cu val. de inventar - ROL
- utilaje amplasate în secția costume bărbați, 370 repere cu valoare de - ROL.
Se vor menține celelalte dispoziții ale încheierii, cu excepția obligării lichidatorului judiciar Servicii Insolvență să consemneze la CEC sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului SC SRL până la concurența sumei de 1.629.639 RON.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care, 450 lei reprezentând onorarii apărători oficiu se vor vira din contul Ministerului Justiției, în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și partea civilă ANAF - B împotriva încheierii de la 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea.
Dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituită prin ordonanța nr.327/D/P/2004 din 15.-03.2005 - DIICOT asupra bunurilor mobile ce aparțin SC SRL, individualizate prin procesul verbal din 1-06-2005 respectiv:
- utilaje tricotaje cu valoare de inventar 32.440.000.000 ROL
- utilaje amplasate în secția blue - jeans, 144 de repere cu valoare de inventar de 53.106.476.947 ROL
- utilaje țesătorie, 6 repere cu val. de inventar 2.429.821.700 ROL
- utilaje amplasate în secția costume bărbați, 370 repere cu valoare de 201.050.187.095 ROL.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii, cu excepția obligării lichidatorului judiciar Servicii Insolvență să consemneze la CEC sumele de bani rezultate din lichidarea patrimoniului SC SRL până la concurența sumei de 1.629.639 RON.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care, 450 lei reprezentând onorarii apărători oficiu se vor vira din contul Ministerului Justiției, în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 27 mai 2008.
- - - - - G
Grefier,
Red.jud.
dact. 3 ex./IB()/05.06.2008
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Aurel Ilie
