Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 419/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.419/ Dosar nr-
Ședință publică din 29 mai 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu
GREFIER: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 26/A din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 21 mai 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi care face parte integrantă din prezenta, după care, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 29 mai 2008, când
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.490/2007, Judecătoria Brașova condamnat pe inculpata la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 alin.1,3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal. În baza art.83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.2078/2001 a Judecătoriei Brașov și a adăugat pedeapsa celei stabilite anterior, dispunând ca în final inculpata să execute o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu detenție.
În fapt s-a reținut că: In cursul lunii 2002 partea vatamata a cunoscut-o pe inculpata, ambele frecventand cursurile postuniversitare de marketing din cadrul Universitatii Transilvania. Afland ca partea vatamata e interesata de procurarea unui abonament pentru a putea circula cu toate mijloacele de transport in comun din B, inculpata i-a propus acesteia achizitionarea unui astfel de abonament, la un pret avantajos ( 700.000 lei), precizand ca poate obtine un asemenea abonament prin intermediul Asociatiei B 1989, intrucat cunoaste persoane aflate la conducerea acesteia, care au ajutat-o si cu alte ocazii. Partea vatamata tentata de pretul avantajos comunica aceasta oportunitate surorii sale numita care l-a randul sau ii preda suma de 1.400.000 lei pentru a-i procura doua astfel de abonamente, pentru ea si pentru fiica sa, minora la acea data.
Partea vatamata preda inculpatei suma de 2.100.000 lei suma necesara pentru procurarea a trei abonamente, suma pe care aceasta o foloseste in interes personal. Partea vatamata vazand ca inculpata nu a procurat abonamentele promise a solicitat acesteia restituirea sumei de bani predate, fapt care nu s-a petrecut, inculpata invocand diferite pretexte prin intermediul unor bilete lasate in cutia postala a partii civile.
Din probele administrate in cauza- declaratia martorului - rezulta ca inculpata nu avea posibilitatea sa procure abonamente prin intermediul Asociatiei B 1989, deoarece eliberarea abonamentelor se realiza printr-o procedura bine stabilita, erau nominale si intocmite pe baza unui tabel cu datele personale ale membrilor.
De asemenea că, anterior, prin sentinta penala nr.1550/31.05.2005 a Judecatoriei B inculpata a fost condamnata in baza art..215 alin.1 si 3 penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal si art.83 Cod penal la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune. De asemenea fost admisa actiunea civila promovata de partea civila inculpata fiind obligata sa plateasca acesteia suma de 2.100.000 lei.
Prin decizia penala nr.573/11.10.2005 a Tribunalului Baf ost admis apelul declarat de inculpata impotriva sentintei penale mai sus mentionate astfel ca sentinta a fost desfiintata, cauza fiind trimisa spre rejudecare Judecatoriei
Instanta de rejudecare a luat act de constituirea de parti civile in cadrul procesului penal a numitelor si ( fosta ), a procedat la audierea acestora precum si a martorului, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
Desi in considerentele deciziei penale se mentiona obligativitatea pentru instanta de rejudecare de a audia partea civila precum si inculpata si de a verifica apararile formulate de aceasta din urma, aceasta nu a fost posibila intrucat partea vatamata s-a mutat in SUA iar inculpata desi a fost prezenta la un termen acordat in fata instantei de apel si a fost citata la toate adresele cunoscute nu s-a prezentat in instanta.
Prin decizia pen ală nr.26/2008, Tribunalul Brașova respins ca nefondat apelul inculpatei considerând că acesta este nefondat.
Relativ la susținerile inculpatei - care, în fața instanței de apel, a făcut referire la calitatea ei de "director cu probleme sociale" în cadrul "Organizației pentru Respectarea Declarației Universale a Drepturilor Omului 1948" în virtutea căreia ar fi putut obține abonamentele promise părților vătămate s-a constatat pe de -o parte, că acestea nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză și, pe de altă parte, sunt în contradicție cu alte declarații ale inculpatei date în cursul prezentului proces penal în care face referire la o altă asociație și la alte persoane care i-ar fi facilitat obținerea abonamentelor indicate (filele 55-57 dosar urmărire penală).
Tribunalul a observat totodată atitudinea procesuală necorespunzătoare a inculpatei care a încercat permanent tergiversarea prezentului proces penal - exemplificativ la ultimul termen de judecată în apel făcând referire la divorțul său care s-ar judeca în aceeași zi cu toate că, potrivit verificărilor efectuate, acesta se pronunțase încă din luna noiembrie 2007 (fila 97 dosar apel) - și a urmărit exonerarea sa de răspundere penală prin construirea unor "scenarii" neverosimile și uneori contradictorii.
Împotriva hotărârii a declarat recurs inculpata, criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând casarea acesteia iar în cadrul rejudecării, achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, nefiind vinovată de comiterea infracțiunii de înșelăciune. În subsidiar, a solicitat, aplicarea art.181și a unei amenzi administrative deoarece faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Totodată, a inocat dipozițiile art.3859alin.1 pct.18 Cod procedură penală ca temei al casării deciziei.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în limitele prev.de art.3856raportat la art.3859Cod procedură penală, se constată că recursul formulat este fondat însă pentru următoarele considerente:
Ambele instanțe au reținut corect starea de fapt și au făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză. Vinovăția inculpatei îmbracă forma intenției directe prev.de art.19 pct.1 lit.a Cod penal. Ea este dovedită cu certitudine și fără urmă de îndoială de materialul probatoriu existent la dosar ce infirmă apărările inculpatei. Astfel, declarațiile părților vătămate, cenușe și se coroborează cu cele ale martorilor:, care confirmă faptul că inculpata nu avea posibilitatea efectivă de a procura abonamente părților vătămate, în modalitatea relatată acestora, cu raportul de constatare tehnico-științifică și celelalte înscrisuri aflate la dosar, scrise chiar de inculpată și adresate părților vătămate în care dă detalii cu privire la abonamente.
Deși în cursul procesului, inculpata a încercat să acrediteze ideea că nu a indus în eroare părțile vătămate deoarece avea posibilitatea efectivă de a le procura abonamente, fiind membră a mai multor fundații, apărarea sa nu a fost confirmată de probele administrate. Dacă în cursul urmăririi penale, inculpata a precizat că era membră a "Fundației Internaționale pentru copil și familie" și dorea să obțină abonamentele prin această fundație (fila 38 verso dosar urmărire penală), în fața instanței de apel inculpata a arătat că era director al Organizației pentru Respectarea Universale a Drepturilor Omului 1948 și în această calitate putea obține abonamentele pentru părțile vătămate, suma de bani cerută acestora reprezentând cotizația (20 dosar tribunal). De asemenea, în ambele faze ale procesului, inculpata a făcut referire la o discuție a revoluționarilor din 1989, care i-ar fi putut asigura aceste abonamente.
Nici una din probele administrate nu confirmă însă afirmațiile inculpatei, schimbate de la o fază a procesului la alta. Martorii și, ce făceau parte din Asociația B 1989, arată că nu au purtat discuții cu inculpata despre abonamente pentru alte persoane și că abonamentele nu se primeau în alb, ci completate cu numele persoanelor cărora le erau destinate. De asmenea, martora ce lucra în cadrul Fundației Internaționale pentru copil și familie a precizat că s-a întâlnit doar o gură dată cu inculpata și că nu a purtat nici o discuție cu aceasta despre eliberarea unor abonamente. Totodată, adresele obținute de instanța de apel în cursul desfășurării procesului (78, 88, 89 dosar tribunal) confirmă faptul că nu există nici o filială a Organizației pentru Respectarea Drepturilor Omului 1948 înregistrată la B, iar la T nu există înregistrată o astfel de asociație.
Nici înscrisurile depuse de inculpată în fața instanței de recurs nu vin să confirme apărările inculpatei. Acestea au fost scrise de inculpată și poartă semnături și o ștampilă ce nu pot fi verificate, conținutul lor fiind în întregime conceput de inculpată. De astfel, părțile vătămate au infirmat întotdeauna afirmația inculpatei în sensul că bani remiși acesteia ar fi reprezentat cotizația la o asociație, iar probele administrate se coroborează cu declarațiile părților vătămate.
În consecință, inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii de înșelăciune, inducând în eroare părțile vătămate cu privire la obținerea abonamentelor și cauzându-le un prejudiciu, pentru a obține un profit.
În cauză, nu sunt incidente nici disp.art.181Cod penal fapta comisă prezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Raportat la modul și împrejurările în care inculpata a comis fapta, la perseverența infracțională a acesteia, prejudiciul cauzat (care nu poate fi calificat ca fiind "lipsit în mod vădit de importanță", avându-se în vedere, nivelul minim al salariului pe economie în anul 2002) și existența stării de recidivă postcondamnatorie, specială, inculpata a fost condamnată definitiv pentru fapte identice - iducerea în eroare a mai multor părți vătămate pentru obținerea unor abonamente (filele 70-74 dosar 851/04 Judecătoria Brașov ).
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art.345 alin.2 Cod penal, în mod corect instanțele au dispus condamnarea inculpatei pentru infracțiunea reținută în sarcina sa prin actul de sesizare.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, se constată însă că s-a stabilit un cuantum al acesteia ce nu corespunde gradului de pericol social concret al faptei și persoanei inculpatei.
Ținând seama de aspectele ce relevă gravitatea faptei, precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatei, aceasta recunoscând și regretând săvârșirea infracțiunii, se constată că aplicarea unei pedepse egale cu minimul special prevăzut de textul legal sancționator (6 luni închisoare) este de natură a răspunde cerințelor unui proces echitabil și a asigura o sancționare adecvată a inculpatei raportat la interesul societății de prevenire a comiterii de noi infracțiuni.
Prin urmare, Curtea de Apel Brașov va admite, în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală recursul inculpatei și va casa, respectiv desființa hotărârile atacate sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, iar în cadrul rejudecării, va repune în individualitatea lor pedepsele componente, va reduce pedeapsa de 1 an închisoare la 6 luni închisoare și menținând revocarea suspendării condiționate, va cumula această pedeapsă cu cea aplicată infracțiunilor anterioare, inculpata urmând să execute în final 2 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Văzând și dispoz.art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 26/Ap/2008 a Tribunalului Brașov pe care o casează sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatei, desființând în aceleași limite și sent. pen. nr. 490/2007 a Judecătoriei Brașov.
Rejudecând cauza în aceste limite,
Repune în individualitatea ei pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente de 1 an închisoare și 1 an și 6 luni închisoare.
Reduce pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal la 6 luni închisoare.
Menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 2078/2001 a Judecătoriei Brașov și cumulează această pedeapsă cu cea de mai sus, aplicată pentru fapta dedusă judecății, inculpata urmând să execute în final pedeapsa de2 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - pt.- - aflat - -
în, semnează
PREȘEDINTE COMPLET,
- -
GREFIER,
- -
Red./dact.
Ex.3/04.07.2008
Jud.apel:
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Constantin Epure, Alexandru Vasiliu
