Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 460/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 460/R/2009
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Complet de judecată compus din
PREȘEDINTE: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 2: Patrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Rus Claudia
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent - născut la 15.11.1976, fiul lui și al Iolandei, deținut în prezent în Penitenciarul Satu Mare, împotriva deciziei penale nr.166/A din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a menținut sentința penală nr.1 din 5 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art.215 Cod penal, cu aplicarea art.41, art.42 și art.37 lit.b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4509 din 23.09.2009, emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de domnul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent susține recursul, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei și modificarea sentinței în sensul de a se dispune, în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod de procedură penală, iar, în subsidiar, urmare a reținerii de circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. de art. 74 și 76 Cod penal să se reducă cuantumul pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului. În motivarea recursului se arată că probele administrate în cauză nu atestă vinovăția inculpatului, partea vătămată nu a avut legături cu el, nici nu se cunosc, în același sens pronunțându-se și alte persoane astfel că, s-ar impune achitarea inculpatului pentru faptele reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu. A se reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, acesta este unic întreținător al familiei, motiv pentru care o pedeapsă modică ar fi suficientă pentru reeducarea sa.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legale și temeinice hotărârile recurate.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că partea vătămată a relatat că nu-l cunoaște și nu a avut legături cu el. Și celelalte părți civile din cauză au declarat că nu-l cunosc. Consideră că pedeapsa ce i-a fost aplicată pentru infracțiunile reținute în sarcina sa este prea aspră și solicită reducerea acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1/2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 215 alin. 1, 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 și 42 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal (5 R), a fost condamnat, printre alții, inculpatul, fiul lui și, născut la 15.11.1974 in O, județ B, cetățean român, stagiul militar satisfăcut, administrator la - SRL O, necăsătorit, fără copii,. în O,-,. 15, județ B și cu reședința în O,-, județ B, recidivist postexecutoriu, la o pedeapsa de:
- 5 ani 6 luni închisoare.
În baza art. 334 Cod de procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică din art. 282 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal în art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal (6 R). În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul sub aspectul comiterii infracțiunii prev. și ped. de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal (6 R).
In baza art. 215 alin. 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal ( 6 R), a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsa de:
- 5 ani închisoare
In baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (2 R), a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsa de:
- 5 ani închisoare
In baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (3 R), a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsa de:
- 5 ani închisoare
In baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (4 R), a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsa de:
- 5 ani închisoare
In baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (8 R), a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsa de:
- 5 ani închisoare
In baza art. 33 lit a si 34 lit. b penal contopește pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 6 luni, astfel ca inculpatul execută pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, și c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la 27.10.2004 până la 15.09.2006.
În baza art. 357 alin. 2 lit. f Cod de procedură penală cu referire la art. 350 Cod de procedură penală s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea O, luată față de inculpatul.
In baza art. 14 rap la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998, 1003 și 1000 alin. 3 cod civil au fost obligați inculpații în solidar și fiecare și în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata următoarelor sume:
-109.877,71 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL C N, cu sediul în C N, str. - nr. 4, - 1,. 56, județ C;
-13.121,06 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL B, cu sediul în B, Șos. de Centură Popești nr. 103;
-16.872,41 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Târnăveni, cu sediul în Târnăveni,-, județ M;
S-a constatat că partea vătămată - SA nu s-a constituit parte civilă și s-a dispus restituirea către această societate a bunurilor lăsate ei în custodie conform procesului verbal de la fila 167 dosar.
In baza art. 14 raportat la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998 și 1000 alin. 3. civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata următoarelor sume:
-5.353,94 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Târgu M, cu sediul în Târgu str. -. - nr. 225, județ M;
-5.108,72 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL O, cu sediul în O, str.-;
-47.482,58 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Aleșd, cu sediul în Aleșd,-, județ B și s-a respins restul pretențiilor ca neîntemeiate.
In baza art. 14 raportat la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998 și 1000 alin. 3 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL la plata următoarelor sume:
-72.248,58 lei plus penalități de întârziere conform contractului nr. 1/30.06.2004, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL B, cu sediul în,- și respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate;
-73.768,06 lei actualizată la data plății efective cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - IMPORT EXPORT SRL O, cu sediul în O, str. -. - nr. 19,. 3.
In baza art. 191 alin 2 și 3 Cod de procedură penală au fost obligați fiecare inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
In baza art. 189 Cod de procedură penală s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bas umei de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av., cf. deleg. 3541 din 05.06.2006.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:
Sub dosar nr- s-a înregistrat la Judecătoria Oradea judecarea dosarului în care au fost trimiși în judecată inculpații și sub aspectul comiterii mai multor infracțiuni de înșelăciune, ca urmare a stabilirii competenței de soluționare de către Curtea de Apel Oradea prin sent. penală nr. 41/P/2006, în favoarea acestei instanțe.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 23.11.2004 - dosar 3213/P/2004 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea a 5 infracțiuni de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal (pct. 1, 3, 4, 7 și 8 din R) și pentru 2 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal (pct. 2 și 9 R) și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea a unei infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (pct. 5 R), a unei infracțiuni de falsificare de monede sau de alte valori prev. și ped. de art. 282 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (pct. 6 R), a unei infracțiuni de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (pct. 6 R) și a 4 infracțiune de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal (pct. 2, 3, 4 și 8 R), reținându-se în sarcina celor 2 inculpați că în perioada iunie - iulie 2004 au desfășurat o activitate infracțională complexă, prin care au prejudiciat un nr. de 6 societăți comerciale din țară, obținerea de foloase materiale injuste concomitentă cu păgubirea societăților comerciale fiind realizate prin achiziționarea de mărfuri pentru care, în vederea efectuării plății, au fost emise file CEC sau bilete la ordin, toate refuzate la plată, pe considerentul,lipsă totală disponibil, trăgător în interdicție bancară, CEC-ul face parte dintr-un set de documente anulate".
Audiat fiind în cursul inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, inculpatul, neputând fi adiat, întrucât acesta s-a sustras urmăririi penale.
Din conținutul dosarului instanța a reținut următoarele:
1. La data de 30.06.2004, inculpatul a achiziționat de la partea civilă - SRL Târgu M mărfuri în valoare totală de 26.722.054 lei vechi, iar la data de 02.07.2004, de la aceeași unitate a mai achiziționat produse în valoare de 26.817.352 lei vechi, pentru plata cărora a emis fila CEC seria - 302 nr. -, datată ca emisă la data de 20.08.2004, în urma înțelegerii cu reprezentanții societății furnizoare.
La data introducerii în circuitul bancar, CEC-ul a fost refuzat, pe motivul,lipsă disponibil în cont", cu mențiunea că trăgătorul se află în interdicție bancară, iar instrumentul face parte dintr-un set de documente anulate.
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL se constituie parte civilă în cauză cu suma de 53.539.406 lei vechi.
Starea de fapt și vinovăția inculpatului sunt dovedite cu plângerea părții vătămate, precum și cu declarația martorului care a arătat că anterior cu o lună față de data comiterii faptei, inculpatul s-a prezentat la el cu intenția de a închiria un spațiu, tranzacția fiind realizată, inculpatul încheind la data de 01.06.2004 un alt contract cu firma martorului pentru depozitarea de produse petroliere, martorul relatând că în cursul lunii iulie - a depozitat uleiuri minerale la, precum și motorină, iar în cursul lunii iulie inculpatul și asociatul său au fost căutați insistent de diverse persoane care îi acuzau că au primit de la aceștia file CEC fără acoperire.
Din starea de fapt relatată de partea vătămată în plângere, precum și din declarația martorului, instanța reține ca dovedită intenția inculpatului de a induce în eroare partea vătămată, inculpatul pregătindu-și din timp comiterea faptei prin închirierea de spații de depozitare, pentru o marfă cu privire la care știa că nu are resursele financiare necesare pentru plată. Intenția de aoî nșela pe partea vătămată rezultă și din faptul că inculpatul a reușit să convingă reprezentantul părții vătămate să dateze fila CEC ca fiind emisă la 20.08.2004, în condițiile în care își pregătise în minte un plan infracțional ce presupunea dispariția inculpatului chiar înainte să devină scadentă fila CEC. Din adresa IGPFR existentă la dosar, rezultă că inculpatul a părăsit definitiv teritoriul României la data de 12.07.2004, dată după care nu s-a mai reîntors niciodată în țară. Prin trecerea ca dată a emiterii filei CEC a unui termen cât mai îndepărtat, inculpatul a urmărit să-și asigure timpul necesar pentru valorificarea mărfii și pentru dispariția sa din țară. În aceeași idee, relevant este și natura mărfii achiziționate și anume o marfă ușor vandabilă, pe care inculpatul o putea valorifica într-un termen scurt și la un preț atractiv pentru clienți interesați și care profitând de astfel de ocazii achitau marfa în numerar.
Fapta inculpatului astfel cum a fost reținută de instanță, de a emite pentru plata mărfii achiziționate de la aceasta a unei file CEC, cunoscând că în bancă nu are disponibil bănesc, în copul inducerii în eroare a părții vătămate - SRL, cauzându-i acesteia o pagubă echivalentă cu valoarea mărfii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, text în baza căruia instanța îl ca condamna pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare.
2. La data de 28.06.2004 inculpatul împreună cu inculpatul, deplasându-se în mun. C N la sediul - SRL, au achiziționat produse petroliere (motorină) în valoare de 637.606.760 lei vechi, pentru achitarea căreia inculpatul a emis fila CEC seria - 302 nr. -.
Ulterior, la data de 07.07.2004, - SRL CNa livrat către - O motorină în valoare de 561.171.416 lei vechi, inculpatul emițând fila CEC seria - 302 nr. -. În aceeași zi, inculpatul a achitat către reprezentații - SRL C N, suma de 100.000.000 lei vechi, reprezentând o parte din contravaloarea primei facturi cu privire la care s-a încheiat o convenție prin care inculpatul a fost de acord ca fila CEC să fie depusă pentru decontare, în cazul în care nu va achita suma de 200.000.000 lei vechi în termen de 15 zile de la livrare.
Fiind introduse în circuitul bancar, ambele CEC-uri au fost refuzate la plată, pe motivul,lipsă totală disponibil în cont, trăgător în interdicție bancară, CEC-urile fac parte dintr-un set de documente anulate".
Marfa aferentă celor două facturi emise de - SRL CNa fost transportată și depozitată în incinta - SRL O, de unde o parte a fost valorificată către - Trans SRL O, la momentul întocmirii documentelor privind vânzarea - cumpărarea produselor petroliere fiind prezent administratorul societății cumpărătoare, numitul G, și inculpatul, acesta din urmă însoțindu-l pe numitul G la Banca Transilvania - Sucursala O, în vederea încasării sumei de 102.000.000 lei vechi. Ulterior, inculpatul a mai încasat suma de 45.600.000 lei vechi de la numitul G, care confirmă și prezența inculpatului la momentul perfectării tranzacției, inculpatul recunoscând că în urma valorificării produselor petroliere a primit de la inculpatul suma de 2.000.000 lei vechi.
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat, - SRL C N se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.098.778.176 lei vechi, actualizată la data plății efective.
Inculpatul nu a putut fi audiat cu privire la această faptă, întrucât nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, dar din declarația reprezentantului părții vătămate - - instanța reține ca dovedită starea de fapt și mai mult faptul că inculpatul s-a străduit să câștige încrederea martorului, în acest sens apelând la o cunoștință comună - numitul - care să garanteze pe lângă martor, bunele intenții ale inculpatului, inculpatul relatându-i la prima întâlnire martorului că dorește o colaborare de lungă durată, lăsând astfel aparența unui client serios și onest, spunându-i martorului, că are nevoie săptămânal de 40.000 litri motorină, deținând un depozit în O", inculpatul spunându-i martorului că marfa o va achita mai repede decât termenul scadent, plătindu-i în numerar după a doua livrare 100.000.000 lei vechi și emițând o filă CEC pentru diferență. Ulterior când reprezentantul părții vătămate a constatat că inculpatul nu achită marfa a încercat să ia legătura cu acesta, deplasându-se chiar și la O, unde s-a întâlnit cu martorul de la care a aflat că inculpatul nu mai desfășoară nici o activitate la depozitul închiriat.
Pentru dovedirea stării de fapt a fost audiat și martorul G, administrator la - SRL care a relatat că a achiziționat de la o parte din motorina provenită de la partea vătămată, pe care a și achitat-o parțial cu ordin de plată, iar diferența în numerar.
Fapta inculpatului de a emite părții vătămate - SRL două file CEC cunoscând că nu are pentru acestea în cont disponibil bănesc în scopul inducerii în eroare a părții vătămate, căreia i-a creat convingerea că societatea administrată de inculpat este o societate cu potențial, cu care va putea desfășura activități comerciale prospere și de lungă durată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 42 Cod penal, text în baza căruia îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În ceea ce-l privește pe inculpatul instanța a reținut din declarațiile date de acesta în cursul urmăririi penale că a primit 2.000.000 lei vechi, sumă cu privire la care inculpatul a declarat în cursul cercetării judecătorești că reprezenta o datorie a inculpatului față de el. Apărarea inculpatului nu poate fi primită, întrucât pe de o parte inculpatul nu a făcut în nici un fel dovada existenței vreunei astfel de datorii, iar pe de altă parte inculpatul a acceptat să primească o sumă de bani ce în mod normal trebuia să intre în conturile societății -, întrucât reprezenta o parte din prețul mărfii achiziționate de inculpatul și a folosit acești bani în interes personal.
Relevant pentru toată activitatea infracțională din prezentul dosar, deci și pentru cea de la pct. 2 din rechizitoriu este faptul că cei doi inculpați erau asociați la, dobândind această calitate la data de 24.03.2004, ca urmare a înregistrării unui act adițional prin care aceștia au cesionat părțile sociale dar și-au schimbat denumirea, pregătindu-se astfel pentru activitatea infracțională pe care au început să o desfășoare din luna iunie. Nu lipsit de relevanță este tipul societății la care cei doi inculpați au ales să fie asociați, societatea în nume colectiv fiind prin esența ei o societate de persoane, constituită în temeiul unor considerente subiective, cum ar fi aprecierea și încrederea reciprocă, care guvernează raporturile asociaților, este prototipul societății constituite,intuitu personae", unde elementul afectiv este cel mai pregnant reprezentat. Asociații în cadrul societății în nume colectiv răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale, prin liantul personal care stă la baza construcției ei, societatea în nume colectiv este acel tip de societate în care încrederea și colaborarea reciprocă a asociaților este cel mai important element. Având o structură organizatorică de mici dimensiuni și proiecte economice de amploare redusă, societatea în nume colectiv se bazează pe munca în comun a asociaților, care împreună cu încrederea la care am făcut anterior referire demonstrează că activitatea desfășurată de oricare dintre asociați este în asentimentul celorlalți fiind de la sine înțeles că o acceptă, cu atât mai mult cu cât art. 85 din legea societăților comerciale prevede,asociații sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele societății de persoanele care o reprezintă".
Din cele de mai sus rezultă acceptarea tacită de către inculpatul a întregii activități desfășurată de inculpatul în numele, acceptare care este întărită și prin primirea de către inculpatul a unor sume de bani provenind tocmai din activitatea desfășurată în numele acestei firme, activitatea care în speță este o activitate infracțională și care prin urmare în cazul inculpatului îmbracă din această cauza forma complicității penale, întrucât dacă acesta ar fi ajutat la o activitate licită și nu la una ilicită ar fi fost doar dovada caracteristicilor esențiale ale societății în nume colectiv.
Prin urmare fapta inculpatului de a beneficia de o sumă de bani din contravaloarea unor produse obținute în urma comiterii unei infracțiuni, pentru săvârșirea căreia inculpatul s-a folosit de societatea comercială în care ambii inculpați erau asociați și pe care au dobândi-o tocmai pentru a desfășura prin intermediul ei activități infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu alic. art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia instanța îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În ceea ce privește felul complicității reținute în sarcina inculpatului (aspect valabil și pentru faptele de la pct. 3, 4 și 8 R), instanța a reținut ca dovedită în principal complicitatea morală, ajutorul dat de inculpatul inculpatului constând în primul rând în dobândirea împreună de către cei 2 unei societăți comerciale are să-i asigure autorului cadrul juridic necesar pentru desfășurarea activității infracționale pe care o plănuiseră împreună, prezența fizică a complicelui la momentul comiterii unora dintre fapte, precum și inversarea calităților celor 2 inculpați la unele dintre fapte dovedesc existența legăturii subiective dintre aceștia pe întreg parcursul activității infracționale
3. La data de 08.07.2004, după ce în prealabil inculpatul a depus comandă la sediul - SRL B, punctul de lucru C N, în vederea achiziționării de parchet și aparate de aer condiționat, acesta prin șoferul a ridicat la data de 10.7.2004 marfă în valoare totală de 156.210.669 lei vechi, conform facturilor fiscale -/08.07.2004 și -/09.07.2004, pentru plata căreia inculpatul la data de 10.07.2004 a achitat în numerar, prin același delegat, suma de 25.000.000 lei vechi, iar pentru diferența de 131.210.669 lei vechi a emis fila CEC seria 302 nr. -, pe care a completat-o integral, inclusiv semnătura.
La data de 19.07.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă totală disponibil în cont".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL B se constituie parte civilă în cauză cu suma de 131.210.669 lei vechi.
Starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpaților este dovedită cu probele administrate în cauză, martorul declarând,la începutul lunii iunie 2004 fost contactat telefonic de către o persoană pe nume, care mi-a spus că este administrator la O, dorind să cumpere de la firma unde lucrez produse, în speță parchet și aparate de aer condiționat", inculpatul trimițându-i prin fax o comandă fermă, iar, în data de 07.07.2004, numitul s-a prezentat personal la firma noastră", convenind cu martorul să se întocmească factură și fiindcă inculpatul a fost de acord cu prețul,în data de 10.07.2004 l-a trimis pe numitul la firmă cu suma de 25.000.000 ca și avans și cu o filă CEC, scadentă la 15.07.2004 pentru suma de diferență, filă CEC completată integral". Întrucât după încărcarea camionului și plecarea martorului, numitul a constatat că lipsește fila CEC, acesta s-a deplasata la depozitul din O unde l-a întâlnit pe asociatul inculpatului, inculpatul, căruia martorul i-a comunicat problema legată de fila CEC, inculpatul,mi-a confirmat că șoferul din greșeală a adus și fila CEC, înapoindu-mi fila CEC care urma să o introduc spre decontare". După ce martorul a constatat că fila CEC este refuzată la plată nu a mai reușit să ia legătura cu nici unul dintre inculpați, aceștia nerăspunzând la telefon. În dovedirea stării de fapt și a vinovăției inculpaților instanța a avut în vedere ca probe și fila CEC completată de inculpatul și înapoiată reprezentantului părții vătămate de către inculpatul, precum și documentul de justificarea refuzului băncii (filele 51-53 dosar ) precum și declarația martorului (fila 66 dosar ) care a relatat că a fost angajat de administratorul pentru transportul unor produse de la - SRL, descărcând marfa în O, într-o curte pe strada - loc unde,o persoană pe numele mi-a dat diferența de bani pentru transport".
Fapta inculpatului de a emite către partea civilă - SRL fila CEC seria - 302 - - pentru suma de 131.210.669 lei vechi, cunoscând că în conturile societății nu există disponibil pentru onorarea filei CEC, inducându-i astfel în eroare pe reprezentanții părții civile, pe care i-a prejudiciat tocmai cu valoarea mărfii livrate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4.penal, text în baza căruia instanța îl va condamna pe inculpatul la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare.
Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că a primit de la inculpatul suma de 6.000.000 lei din valorificarea produselor mai sus menționate dar că această sumă reprezintă doar o datorie pe care inculpatul o avea față de el. Pentru aceleași considerente ca cele expuse la pct. 2, instanța reține că activitatea desfășurată de inculpatul se circumscrie complicității la înșelăciune, întrucât mai mult chiar el este cel care i-a înapoiat martorului fila CEC, menținând astfel eroarea în care se aflau reprezentanții părții civile referitoare la onestitatea tranzacției și a societății inculpaților, ba mai mult a și acceptat să primească de la inculpatul suma de 6.000.000 lei vechi, cunoscând că provin dintr-o infracțiune, bani pe care i-a cheltuit în interes personal, fără să alimenteze contul, ceea ce demonstrează mai mult decât complicitatea morală a acestui inculpat, respectiv faptul că nu numai că știa de faptul că activitățile desfășurate de inculpatul sunt ilicite, ci chiar îl ajuta pe acesta în derularea acestor tranzacții. Întrucât instanța apreciază că apărarea inculpatului nu reprezintă altceva decât o încercare de sustragere de la răspunderea penală, va înlătura declarația inculpatului ca nesinceră, în privința titlului cu care acesta a primit diverse sume de bani.
Pentru considerentele de mai sus, instanța a reținut ca dovedit ajutorul dat de inculpatul la desfășurarea activității infracționale prin care a fost prejudiciată - SRL, fapta acestuia constituind complicitate la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
4. La data de 08.07.2004, după ce în prealabil inculpatul a luat legătura telefonic cu - SRL Târnăveni în vederea achiziționării de țiglă și coame, inculpatul, în calitate de administrator al - SRL, a transmis o comandă pentru achiziționarea mărfii. În ziua următoare - SRL a livrat către - SRL marfă în valoare de 49.000.000 lei vechi, iar la data de 14.07.2004 a mai livrat marfă în valoare de 119.724.084 lei vechi, pentru plată inculpatul emițând un bilet la ordin și fila CEC seria 302 nr. -, ulterior unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă disponibil în cont".
Marfa achiziționată de la - SRL Târnăveni a fost valorificată de către inculpatul, care a declarat că din suma încasată i-a revenit 1.000 Euro.
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL Târnăveni se constituie parte civilă în cauză cu suma de 168.724.119 lei, actualizată la data plății efective.
Starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpaților sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: plângerea părții vătămate, comanda, facturile emise de partea vătămată, precum și prin instrumentele la plată - biletul la ordin și fila CEC - și documentele de refuz de plată și cu declarația martorului, care a relatat că după ce a primit o comandă pe fax de la, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat și cu care au stabilit de comun acord condițiile de livrare și transport pentru marfa solicitată, martorul ocupându-se în aceeași zi de livrarea la adresa indicată de persoana cu care a vorbit la telefon, a mărfurilor facturate, primind prin intermediul transportatorului un bilet la ordin ca instrument de plată. fiind că tranzacția nu prezintă riscuri, martorul a făcut și a doua livrare la data de 14.07.2004, când prin intermediul transportatorului a primit fila CEC seria - 302 - -, care însă au fost refuzate la plată.
Fapta inculpatului de a emite o filă CEC pentru care nu avea disponibil în bancă, ca instrument de plată pentru achitarea mărfii ridicate de la - SRL, inducând-o pe aceasta în eroare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare.
Fapta inculpatului constând în ajutorul dat pentru inducerea în eroare a părții vătămate și prejudicierea acesteia, ajutor constând în demersuri necesare pentru câștigarea încrederii părții vătămate și pentru stabilirea condițiilor de achiziționare a mărfii, precum și prin descărcarea mărfii în depozitul său (aspect recunoscut prin declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești), ajutor pentru care a fost răsplătit cu suma de 1.000 Euro de către inculpatul, prin aceasta dovedindu-se aceea că inculpatul era cel care a hotărât și a acționat în vederea înșelării părții civile, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune faptă prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Întrucât din starea de fapt reținută chiar și în cuprinsul rechizitoriului rezultă că inculpatul a emis și un bilet la ordin pentru achitarea parțială a mărfii, bilet la ordin care constituie mijlocul fraudulos prin care a fost indusă în eroare partea vătămată, nu se impune extinderea procesului penal pentru această faptă și nici schimbarea încadrării juridice întrucât parchetul a înțeles să trimită în judecată inculpații doar pentru emiterea filei CEC fără acoperire.
5. La data de 20.06.2004, între - SRL B și - SRL O administrată de inculpatul și reprezentată de numita s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a 100 tone șină cale ferată, provenită din dezafectarea unei căi ferate, pentru plata căreia conform înțelegerii, inculpatul trebuia să achite marfa cu file CEC în termen de 20 de zile de la livrare. Ulterior, la data de 01.07.2004, - SRL a achitat în avans suma de 50.000.000 lei vechi, reprezentând garanție contractuală.
La data de 02.07.2004, - SRL Bal ivrat marfă către - SRL în baza a două facturi nr. -/02.07.2004 și -/02.07.2004, pentru plată, inculpatul emițând filele CEC seria - 302 nr. - și seria - 302 nr. -, aferente sumelor de 411.247.935 lei fiecare. Întrucât partea vătămată a solicitat și un avans, a fost emisă factura - în valoare de 50.000.000 lei vechi, în baza căreia a fost încasat avansul achitat de - SRL cu chitanțele nr. - din 01.07.2004, respectiv - din 02.07.2004. Diferența de preț pe care societatea administrată de inculpat o mai avea de achitat era de 823.095.870 lei vechi reprezentând contravaloarea celorlalte 2 facturi, sumă pentru care inculpatul a emis cele 2 file CEC, achitând însă în numerar în data de 03.07.2004, 04.07.2004, 05.07.2004 și 06.07.2004 suma totală de 100.000.000 lei vechi.
La data de 08.07.2004 și respectiv 28.07.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filelor CEC pe considerentul,lipsă disponibil în contul trăgătorului".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL B se constituie parte civilă în cauză cu suma de 822.494.000 lei vechi (fila 33 dosar 9686/2004) la care se adaugă penalități de întârziere conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1/30.06.2004.
La încheierea tranzacției societatea administrată de inculpat a fost reprezentată de către numita, care așa cum rezultă din declarația martorei era reprezentantă de inculpatul, martora fiind cea care i-a solicitat numitei o împuternicire scrisă ( fila 97 dosar ), împuternicire pe care numita a primit-o pe fax, după care aceasta și reprezentanții părții vătămate au încheiat contractul la care am făcut referire anterior. Tot martora relatează că ulterior semnării contractului numita a achitat în numerar, în două tranșe, suma totală de 50.000.000 lei vechi, numita fiind și cea care, pentru livrarea de marfă a înmânat serviciului financiar al părții vătămate cele 2 file CEC, iar în perioada 3-6.07.2004 a mai achitat în numerar suma de 100.000.000 lei vechi cu titlu de plată, aceasta declarând că întreaga sumă de bani a primit-o chiar de la inculpat în vederea efectuării plății.
În cauză a fost audiată în calitate de martor și numita care a declarat că a fost împuternicită de către inculpatul să negocieze cu partea civilă - SRL, achiziționarea de șină de cale ferată și că pentru plata acestora a lăsat serviciului contabilitate 2 file CEC pe care le primise chiar de la inculpat. Împrejurarea că numita a fost împuternicită de către inculpat să achiziționeze marfă de la - este recunoscută chiar și de inculpat în declarațiile date în cursul, precizând însă că nu a avut în urma acestei comerciale decât un beneficiu de 500 Dolari.
Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a declarat în legătură cu această faptă că a împuternicit-o pe numita să negocieze un contract, semnându-i în acest sens o împuternicire și recunoaște că i-a dat acesteia și 2 file CEC, susținând că doar ca să,le prezinte vânzătoarei", inculpatul recunoscând că aceste file erau semnate și ștampilate de el, dar susținând că nu a mai intrat în posesia mărfii, întrucât ar fi intervenit un incident (un atac din partea unor rromi) susținând însă că a primit 500 de Dolari de la, inculpatul susținând că nu cunoaște nimic în legătură cu plățile în numerar.
Apărarea inculpatului este contrazisă de probele administrate în cauză, probe ce confirmă starea de fapt reținută de instanță, atât reprezentanții părții vătămate, cât și numita demonstrând că inculpatul a fost cel care a inițiat încheierea contractului, acesta discutând telefonic chiar cu numita (fila 112 verso dosar ), el fiind cel care a emis cele 2 file CEC, pe care le-a dat numitei, cu scopul de a fi lăsate părții vătămate ca instrument de plată, cu toate că știa la acel moment că în conturile societății nu există banii necesari pentru onorarea acestora, ba mai mult, pe durata întregii activități infracționale, deși primea diverse sume de bani în urma valorificării bunurilor achiziționate de la părțile vătămate, nu i-a virat niciodată în conturile societății și știa și în cazul acestei fapte că nu va alimenta conturile - SRL cu sumele de bani necesare pentru onorarea celor 2 file CEC lăsate părții civile - SRL Față de probele administrate în cauză, declarația de nerecunoaștere a inculpatului este apreciată de instanță ca fiind nesinceră și constituind doar o încercare nereușită de sustragere de la răspunderea penală.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de instanță, de a emite 2 file CEC fără acoperire, în scopul inducerii în eroare a părții civile, prejudiciind-o pe aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 și 42 Cod penal și 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani 6 luni închisoare.
6. La data de 24.06.2004, între - Import Export SRL O și - SRL O administrată de inculpatul și numita în calitate de delegat, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 22, având ca obiect achiziționarea unor materiale de construcții, plata urmând să fie realizată prin ordine de plată, file CEC sau bilete la ordin în termen de 20 de zile de la livrare.
La data de 24.06.2004, - Import Export SRL Oal ivrat către - SRL O marfă în valoare totală de 448.315.840 lei vechi, iar la data de 01.07.2004 a mai livrat marfă în valoare de 449.364.840 lei vechi, pentru ambele facturi emise, inculpatul achitând în avans suma de 80.000.000 lei vechi, iar pentru achitarea integrală a prețului, acesta emițând două bilete la ordin cu termenele scadente la 19.07.2004, respectiv 25.07.2004, sumele aferente acestor instrumente de plată fiind de 368.315.840 lei vechi, ambele bilete la ordin fiind refuzate pe considerentul,lipsă disponibil în contul trăgătorului".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - Import Export SRL O se constituie parte civilă în cauză cu suma de 729.680.625 lei vechi, actualizată la data plății efective.
Starea de fapt reținută de instanță este dovedită cu probele administrate în cauză, martorul, administratorul societății vânzătoare declarând cu ocazia audierii că, inculpatul a purtat o discuție cu acționarul societății SRL în care au fost stabilite detalii privind prețul de achiziție și modalitățile de plată, după care, la sediul societății s-a prezentat numita, împuternicita firmei inculpatului, în prezența căreia s-a efectuat livrarea de marfă și care a lăsat pentru plată un bilet la ordin care însă nu era semnat, motiv pentru care, în cursul zilei următoare martorul s-a întâlnit chiar cu inculpatul, care i-a adus suma de 80.000.000 lei în numerar cu titlu de avans și care i-a completat un alt bilet la ordin pentru diferența de sumă de 368.315.840 lei vechi, rupându-l pe cel lăsat de numita, asigurându-l pe reprezentantul părții civile că la data scadenței biletului la ordin - 19.07.2004 - va avea disponibil în cont. La data de 01.07.2004 martorul a declarat că a făcut o nouă livrare, contactându-l pe inculpatul care susținând că este plecat din localitate l-a trimis pe inculpatul cu suma de 80.000.000 lei vechi în numerar cu titlu de avans și un alt bilet la ordin completat și semnat de către inculpatul, bilet la ordin pe care inculpatul a completat doar suma aferentă acestei livrări. Constatând cu ocazia încercării de a încasa sumele de bani pentru care fuseseră emise biletele la ordin, că acestea nu sunt decontate pe motivul lipsei disponibilului, martorul a încercat să ia legătura cu inculpatul, dar nu a mai reușit.
Pentru reținerea acestei stări de fapt, instanța a avut în vedere inclusiv declarația dată de inculpatul în cursul cercetării judecătorești, prin care recunoaște că el a fost cel care a negociat contractul și tot el a emis și semnat cele 2 bilete la ordin, susținând doar că nu a mai primit de la inculpatul banii obținui în urma vânzării materialelor de construcții achiziționate, aspect care nu prezintă însă relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii, inducerea în eroare făcându-se la începutul derulării contractului și nu este în nici un fel influențată de faptul că inculpatul a avut sau nu vreun beneficiu de pe urme vânzării produselor achiziționate de la vânzătorul înșelat.
Fapta inculpatul de a induce în eroare pe reprezentanții părții vătămate cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 22 din 24.06.2004, cu privire la seriozitatea și resursele financiare ale - SRL (societate în care era unic asociat și administrator), folosindu-se în acest scop de cele 2 bilete la ordin, ca mijloc fraudulos, care nu aveau acoperire în bancă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Prin rechizitoriu, cu privire la aceeași faptă, inculpatul a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori, prev. și ped. de art. 282 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal. În privința acestei fapte, instanța a reținut în primul rând că încadrarea juridică dată faptei inculpatului constând în emiterea în 2 rânduri a celor 2 bilete la ordin pentru care nu avea disponibil în cont nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii reținute în rechizitoriu, întrucât, biletele la ordin nu au în sine, putere circulatorie, fiind doar titluri de credit în temeiul cărora emitentul își asumă obligația de a plăti o sumă de bani la data scadentă, indicându-se unitatea bancară de unde urmează a fi încasată, după îndeplinirea anumitor operațiuni. Prin urmare nu sunt susceptibile de a servi ca mijloace de plată în accepțiunea art. 282 Cod penal; astfel că fapta de a emite în două rânduri cele 2 bilete la ordin se circumscrie infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal, motiv pentru care în baza art. 334 Cod de procedură penală instanța de fond a schimbat încadrarea juridică din art. 282 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal în art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b Cod penal, faptă cu privire la care a fost achitat inculpatul în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod de procedură penală, reținându-se că împrejurarea că pe biletele la ordin s-au menționat sume de bani pentru care nu există provizia sau acoperirea necesară, nu constituie o contrafacere sau alterare a materialității instrumentului de plată și nu se circumscrie modalităților în care poate fi realizată latura obiectiv a infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal.
7. Inculpatul, în calitate de administrator al a încheiat la data de 26.04. 2004 contractul de vânzare-cumpărare nr. 19 cu - SRL, contract ce avea ca și obiect vânzarea-cumpărarea de utilaje. În baza acestui contract a fost făcută o livrare la data de 26.04.2004 - factura - -, pentru plata căreia inculpatul a emis 2 bilete la ordin, care au fost încasate de către vânzătoare conform extrasului de cont depus la dosar.
În baza aceluiași contract, la data de 15.06.2004 inculpatul, în calitate de administrator al O s-a prezentat la - SRL O (societate care pe parcursul procesului penal și-a schimbat denumirea în - SRL astfel cum rezultă din fișa de mențiuni comunicată de ORC B), de unde a achiziționat mărfuri în valoare de 51.087.250 lei vechi, pentru achitarea căreia a emis fila CEC seria - 302 nr. - și care a fost introdusă în circuitul bancar la data de 12.07.2004.
La data de 16.07.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă disponibil în cont".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL O se constituie parte civilă în cauză cu suma de 51.087.250 lei vechi actualizată la data plății efective.
Starea de fapt reținută de instanță este dovedită cu probele administrare în cauză: plângerea părții vătămate, declarația reprezentantului părții vătămate, copia contractului de vânzare-cumpărare, precum și cu fila CEC în original.
Fapta inculpatului de a emite o filă CEC pentru care nu avea disponibil în bancă, ca instrument de plată pentru achitarea mărfii ridicate de la - SRL, inducând-o pe aceasta în eroare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare.
8. La data de 05.07.2004 între - SA, jud. T și O, reprezentantă prin s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1366 având ca obiect achiziționarea unor produse fabricate de prima societate.
La data de 08.07.2004, - SA a livrat către SRL marfă în valoare de 493.169.163 lei vechi, produsele fiind descărcate potrivit indicațiilor inculpatului pe- din O, cu acest prilej, inculpatul completând în prezența numitului, fila CEC seria - 302 nr. - și înmânând-o reprezentantului - SA. Marfa achiziționată a fost valorificată către - COM SRL B în numele - SRL C N, firmă care nu desfășoară nici o activitate comercială, administratorul acesteia, fiind dat în urmărire generală.
La data de 13.08.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă totală disponibil în cont".
Starea de fapt reținută de către instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: plângerea părții vătămate, declarația martorului, care confirmă că inculpatul a fost cel care l-a contactat și care a negociat clauzele contractuale, tot el fiind cel care a așteptat transportul în O și i-a înmânat martorului fila CEC semnată și completată, cu privire la care s-a constatat ulterior că nu are acoperire în cont; copia contractului de vânzare-cumpărare, copia facturii fiscale și a comenzilor emise de, fila CEC în original și documentul de justificare a refuzului la plată. în ceea ce privește destinația pe care a avut-o marfa achiziționată astfel de către inculpatul, relevantă este declarația martorului, administratorul - Com B care confirmă că la data de 12.07.2004 un care a susținut că este reprezentantul unei societăți comerciale din C i-a oferit spre vânzare, marfă produsă de - SA, ofertă acceptată de către martor, la sediul societății căruia organele de poliție au și găsit marfa, cu privire la care au încheiat un proces verbal de custodie.
Fapta inculpatului de a emite o filă CEC pentru care nu avea disponibil în bancă, ca instrument de plată pentru achitarea mărfii ridicate de la - SA, inducând-o pe aceasta în eroare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare.
Cu ocazia audierii în cursul urmării penale, inculpatul recunoaște că a primit suma de 200 Euro din vânzarea vopselei, aceasta reprezentând un anumit procent din suma obținută ca urmare a valorificării produselor. Și pentru această faptă, relevant este faptul că inculpatul a acceptat ca firma la care era asociat să desfășoare prin intermediul inculpatului activități ilicite. În ceea ce-l privește pe inculpatul instanța reține din declarațiile date de acesta în cursul urmăririi penale că a primit 200 Euro, sumă cu privire la care inculpatul a declarat în cursul cercetării judecătorești că reprezenta o datorie a inculpatului față de el. Apărarea inculpatului nu poate fi primită întrucât pe de o parte inculpatul nu a făcut în nici un fel dovada existenței vreunei astfel de datorii, iar pe de altă parte inculpatul a acceptat să primească o sumă de bani ce în mod normal, întrucât reprezenta o parte din prețul mărfii achiziționate de inculpatul, trebuia să intre în conturile societății - și a folosit acești bani în interes personal.
Relevant pentru toată activitatea infracțională din prezentul dosar, deci și pentru cea de la pct. 2 din rechizitoriu este faptul că cei doi inculpați erau asociați la, dobândind această calitate la data de 24.03.2004, ca urmare a înregistrării unui act adițional prin care aceștia au cesionat părțile sociale dar și-au schimbat denumirea, pregătindu-se astfel pentru activitatea infracțională pe care au început să o desfășoare din luna iunie. Nu lipsit de relevanță este tipul societății la care cei doi inculpați au ales să fie asociați, societatea în nume colectiv fiind prin esența ei o societate de persoane, constituită în temeiul unor considerente subiective, cum ar fi aprecierea și încrederea reciprocă, care guvernează raporturile asociaților, este prototipul societății constituite,intuitu personae", unde elementul afectiv este cel mai pregnant reprezentat.
Din cele de mai sus rezultă acceptarea tacită de către inculpatul a întregii activități desfășurată de inculpatul în numele, acceptare care este întărită și prin primirea de către inculpatul a unor sume de bani provenind tocmai din activitatea desfășurată în numele acestei firme, activitatea care în speță este o activitate infracțională și care prin urmare în cazul inculpatului îmbracă din această cauza forma complicității penale, întrucât dacă acesta ar fi ajutat la o activitate licită și nu la una ilicită ar fi fost doar dovada caracteristicilor esențiale ale societății în nume colectiv.
Prin urmare fapta inculpatului de a benefica de o sumă de bani din contravaloarea unor produse obținute în urma comiterii unei infracțiuni, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu alic. art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia instanța de fond a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Întreaga cantitate de marfă a fost restituită societății SA, jud. T, în temeiul art. 107 Cod de procedură penală, dovadă în acest sens fiind procesul verbal de la fila 178 dosar, sens în care aceasta nu se mai constituie parte civilă în cauză.
9. La data de 09.06.2004 între O, reprezentată de inculpatul și - SRL Aleșd s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 101/09.06.2004, plata pentru produsele livrate urmând să fie realizată prin ordine de plată, file CEC în termen de 30 de zile de la livrare.
La data de 22.06.2004, - SRL a livrat către marfă în valoare de 132.167.350 lei vechi, la data de 30.06.2004 marfă în valoare de 156.824.507 lei vechi și la data de 09.07.2004 marfă în valoare de 185.833.970 lei vechi, pentru achitarea prețului, inculpatul emițând filele CEC seria - 302 nr. -, seria - 302 nr. - și seria - 302 nr. -, care fiind introduse în circuitul bancar au fost refuzate la plată pe considerentul,lipsă totală disponibil în contul trăgătorului, client aflat în interdicție bancară".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - SRL Aleșd se constituie parte civilă în cauză cu suma de 474.825.827 lei plus 140.000.000 lei vechi- dobânzi bancare achitate de partea civilă pentru creditul contractat de la bancă în vederea producerii mărfurilor livrate societății inculpaților.
Starea de fapt reținută de către instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: plângerea părții vătămate, declarația martorului, care confirmă că inculpatul a fost cel care l-a contactat și care a negociat clauzele contractuale, declarația martorului care a efectuat transportul și care confirmă că a primit personal de la inculpatul una dintre filele CEC pentru achitarea mezelurilor transportate, fila CEC ce a ajuns în posesia părții civile - vânzătoare; copia contractului de vânzare-cumpărare, copia facturilor fiscale și a comenzii emise de, copiile filelor CEC.
Fapta inculpatului de a emite 3 file CEC pentru care nu avea disponibil în bancă, ca instrumente de plată pentru achitarea mărfii ridicate de la - SRL, inducând-o pe aceasta în eroare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 și 42 Cod penal, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, circumstanțele reale ale comiterii faptelor, inclusiv împrejurarea că a dobândit părțile sociale ale numai în scopul desfășurării de activități infracționale, dovadă în acest sens fiind tocmai declarația inculpatului care recunoaște că nu aveau decât 2-300 Euro la început, sumă care nu era suficientă pentru a desfășura activități de comerț, timpul scurt în care a desfășurat activități ilicite, împrejurarea că și-a ales societăți pe care să le înșele din diverse localități din țară, valoarea mare a prejudiciului rămas nerecuperat și nu în ultimul rând un aspect la care am mai făcut referire și anume că a acționat de o asemenea manieră încât în unele dintre cazuri scadența instrumentelor de plată să fie ulterioară momentului la care inculpatul plănuia să plece definitiv din țară, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care s-a sustras chiar și urmăririi penale, împiedicând astfel să fie identificată destinația mărfurilor pentru a putea fi restituită părților civile.
Întrucât infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul sunt concurente, în baza art. 33 lit a si 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni, astfel ca inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani 6 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, și c Cod penal.
În ceea ce-l privește pe inculpatul la individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptelor, inclusiv aceeași împrejurare referitoare la dobândirea calității de asociat în 2 societăți comerciale, deși știa că nu are banii necesari pentru desfășurarea de activități licite de comerț, atitudinea nesinceră pe parcursul cercetării judecătorești, nerecunoscându-și participarea la unele dintre fapte, deși în cursul și cu ocazia audierii în vederea arestării preventive a recunoscut, fără a fi constrâns că a existat un plan infracțional la care și-a dat concursul, valoarea mare a prejudiciului rămas nerecuperat, dar și circumstanțele personale ale inculpatului - recidivist postexecutoriu, precum și faptul că inculpatul a continuat să comită astfel de infracțiuni și prin intermediul unei alte firme cu sediul în B, localitate unde fugise întrucât era căutat de "recuperatori" pentru fapte ce fac obiectul prezentului dosar.
Întrucât infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul sunt concurente, în baza art. 33 lit a si 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 6 luni, astfel ca inculpatul va executa pedeapsa de 6 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, și c Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la 27.10.2004 până la 15.09.2006.
În baza art. 357 alin. 2 lit. f Cod de procedură penală cu referire la art. 350 Cod de procedură penală s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea O, luată față de inculpatul.
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 rap la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998, 1003 și 1000 alin. 3 Cod civil au fost obligați inculpații în solidar și fiecare și în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata următoarelor sume:
- 109.877,71 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL C N, cu sediul în C N, str. - nr. 4, - 1,. 56, județ C;
- 13.121,06 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL B, cu sediul în B, Șos. de Centură Popești nr. 103;
- 16.872,41 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Târnăveni, cu sediul în Târnăveni,-, județ M;
S-a constatat că partea vătămată - SA nu s-a constituit parte civilă și va dispune restituirea către această societate a bunurilor lăsate ei în custodie conform procesului verbal de la fila 167 dosar.
In baza art. 14 raportat la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998 și 1000 alin. 3 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata următoarelor sume:
- 5.353,94 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Târgu M, cu sediul în Târgu str. -. - nr. 225, județ M;
- 5.108,72 lei, actualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL O, cu sediul în O, str.-;
- 47.482,58 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL Aleșd, cu sediul în Aleșd,-, județ B și s-a respins restul pretențiilor (suma de 140.000.000 lei vechi solicitată cu titlu de dobândă bancară plătită de partea civilă pentru un credit contractat de la bancă în vederea asigurării resurselor financiare necesare derulării contractului cu societatea inculpaților) ca neîntemeiate.
In baza art. 14 raportat la art. 346 Cod de procedură penală, cu referire la art. 998 și 1000 alin. 3 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL la plata următoarelor sume:
- 72.248,58 lei plus penalități de întârziere conform contractului nr. 1/30.06.2004, cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - SRL B, cu sediul în,- și va respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate, întrucât chiar aceștia recunosc că din suma de 82.249,40 lei pretinsă și care reprezintă totalul valorii celor 2 facturi emise, au încasat de la societatea inculpaților suma de 10.000 lei pentru care au emis cele 4 chitanțe menționate la pct. 5;
-73.768,06 lei actualizată la data plății efective cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părți civile - IMPORT EXPORT SRL O, cu sediul în O, str. -. - nr. 19,. 3.
În cuprinsul rechizitoriului s-a menționat că se impune anularea biletelor la ordin și a filelor CEC folosite de către inculpați pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune pentru care au fost trimiși în judecată. Atât biletele la ordin, cât și filele CEC au fost emise cu respectarea condițiilor de fond și formă, fiind refuzate la plată doar pentru lipsa disponibilului bănesc, așa încât nu constituie înscrisuri falsificate. mențiunea refuzului de plată, aceste bilete la ordin sau file CEC nu pot fi utilizate ulterior pentru o îndestulare a creditorului, dar aceste mențiuni nu transformă înscrisurile în titluri nevalabile (false), astfel încât nu se impune anularea lor.
In baza art. 191 alin 2 și 3 Cod de procedură penală, au fost obligați fiecare inculpat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
In baza art. 189 Cod de procedură penală s-a dispus virarea din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Bas umei de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av., cf. deleg. 3541 din 05.06.2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând desființarea sa ca nelegală și netemeinică, iar în rejudecarea cauzei, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.a Cod de procedură penală rap. corelat cu art. 10 lit.c Cod de procedură penală în ce privește faptele de la punctele 2,3,4,5,8 din rechizitoriu și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.a Cod de procedură penală rap. corelat cu art. 10 lit.d Cod de procedură penală în ce privește fapta de la punctul 6 din rechizitoriu; în subsidiar, solicită achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.a Cod de procedură penală rap. la art. 10 lit.b/1 Cod de procedură penală motivează că sentința de fond este nelegală întrucât în realitate, probele administrate în cauză dovedesc că faptele reținute în sarcina sa au fost săvârșite de coinculpatul împreună cu martora; că este dovedit în ce privește punctele 2,3,4,5 și 8 din rechizitoriu că nu a fost împreună cu coinculpatul la încheierea tranzacțiilor prezentate la aceste puncte, aspect confirmat de martorii audiați, respectiv martorul,. Susține că nu are nici o participare directă sau indirectă cu privire la săvârșirea infracțiunilor, acestea fiind plănuite, organizate și executate de către inculpatul, respectiv că acesta a ridicat marfa, a căutat clienții, a stabilit contractele cu aceștia, a semnat contractele, în cele mai multe dăți a semnat și ștampilat instrumentele de plată emise și remise către partenerii comercianți. Menționează că sumele de bani pe care le-a primit de la coinculpatul nu i-au fost date cu titlu de participație la săvârșirea infracțiunii, ci ca și salariu și restituire a unor datorii mai vechi.
În ce privește fapta de la pct. 6 arată că, nu a cunoscut că între societatea al cărui administrator era și societatea păgubită exista relații comerciale, că raporturile cu această societate au fost derulate de către martora, care s-a folosit de un înscris sub semnătură privată prin care era împuternicită la modul general să reprezinte societatea. Arată că este posibil să fi semnat instrumentele de plată însă nu în sensul remiterii către societatea prejudiciată, ci ca acte în alb, pentru a fi ulterior completate de către inculpatul.
În motivarea cererii sale subsidiare, susține că participația sa la faptele penale judecate este minimă, fiind evidențiată și de sumele de bani pe care le-a primit de la coinculpat, pe care le apreciază infime raportat la sumele realizate prin săvârșirea infracțiunii.
Prin decizia penală nr. 166/A din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale nr.1 din 05.01.2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în totul, fiind obligat apelantul să plătească în favoarea statului suma de 200 RON, cheltuieli judiciare în apel.
În baza art.381 Cod de procedură penală corelat cu art.383 al.2 și art.350 Cod de procedură penală s-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Bihora reținut că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, aceasta stabilind în mod just, pe baza unui probatoriu complet și corect interpretat, o stare de fapt ce evidențiază toate elementele constitutive ale infracțiunilor de care inculpatul este judecat. În concret s-a reținut corect în sarcina inculpatului că:
1.(Fapta de la pct.2 din Rechizitoriu) La data de 28.06.2004 inculpatul împreună cu inculpatul, deplasându-se în mun. C N la sediul - SRL, au achiziționat produse petroliere (motorină) în valoare de 637.606.760 lei vechi, pentru achitarea căreia inculpatul a emis fila CEC seria - 302 nr. -.
Ulterior, la data de 07.07.2004, - SRL CNa livrat către - O motorină în valoare de 561.171.416 lei vechi, inculpatul emițând fila CEC seria - 302 nr. -. În aceeași zi, inculpatul a achitat către reprezentații - SRL C N, suma de 100.000.000 lei vechi, reprezentând o parte din contravaloarea primei facturi cu privire la care s-a încheiat o convenție prin care inculpatul a fost de acord ca fila CEC să fie depusă pentru decontare, în cazul în care nu va achita suma de 200.000.000 lei vechi în termen de 15 zile de la livrare.
Fiind introduse în circuitul bancar, ambele CEC-uri au fost refuzate la plată, pe motivul,lipsă totală disponibil în cont, trăgător în interdicție bancară, CEC-urile fac parte dintr-un set de documente anulate".
Marfa aferentă celor două facturi emise de - SRL CNa fost transportată și depozitată în incinta - SRL O, de unde o parte a fost valorificată către - Trans SRL O, la momentul întocmirii documentelor privind vânzarea - cumpărarea produselor petroliere fiind prezent administratorul societății cumpărătoare, numitul G, și inculpatul, acesta din urmă însoțindu-l pe numitul G la Banca Transilvania - Sucursala O, în vederea încasării sumei de 102.000.000 lei vechi. Ulterior, inculpatul a mai încasat suma de 45.600.000 lei vechi de la numitul G, care confirmă și prezența inculpatului la momentul perfectării tranzacției, inculpatul recunoscând că în urma valorificării produselor petroliere a primit de la inculpatul suma de 2.000.000 lei vechi.
Instanța de apel a apreciat ca fiind justă soluția instanței de fond de condamnare a inculpatului pentru această faptă probatoriul administrat dovedind participația și vinovăția acestuia.
Inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că a primit 2.000.000 lei vechi, sumă cu privire la în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel acesta a declarat că reprezenta o datorie a inculpatului față de el. Instanța de fond a apreciat corect că apărarea inculpatului nu poate fi primită, întrucât inculpatul nu a făcut în nici un fel dovada existenței vreunei astfel de datorii, iar pe de altă parte a acceptat o sumă de bani ce în mod normal trebuia să intre în conturile societății -, întrucât reprezenta o parte din prețul mărfii achiziționate de inculpatul și a folosit acești bani în interes personal. Este probată aici o împrejurare de fapt care demonstrează în mod obiectiv că bani ce au provenit din infracțiunea de înșelăciune au fost dați inculpatului. Astfel de sume inculpatul a primit și în ceea ce privește infracțiunile ce vor fi analizate mai jos. Apreciem lipsită de pertinență apărarea inculpatului apelant în sensul că a primit astfel de sume cu titlu de restituire a unor împrumuturi pe care le-ar fi acordat anterior inculpatului,concomitența acestor pretinse restituiri cu încasarea unor sume ce proveneau din infracțiunea de înșelăciune,fără a se face dovada plății unor alte sume care să provină din încasări legale,dovedește și în opinia instanței de apel,participația penală a inculpatului la activitatea infracțională a inculpatului. Această participație penală îmbracă forma complicității morale așa cum a reținut instanța de fond datele existente în cauză probând că atât inculpatul cât și inculpatul au știut că societatea în numele căreia acționau era lipsită de disponibil financiar, că urmau să efectueze plăți prin CEC-uri în pofida acestei situații, practic a existat o înțelegere a acestora asupra modului de lucru ceea ce în opinia instanței constituie o complicitate morală fiind evident că îndrăzneala chiar decizională a unei persoane este mult sporită în situația în care această opțiune a sa este cel puțin susținută de o altă persoană. Aceste date de principiu apreciem că se obiectivează într-o formă de ilicit penal în prezenta speță în condițiile în care așa cum am arătat inculpatul deși este un complice moral, a avut beneficii din sumele obținute prin infracțiune. În ceea ce privește latura subiectivă este relevantă în raport de datele sus analizate,în opinia noastră,declarația dată de acesta în fața instanței de fond unde arată că "întrucât societatea nu avea bani m-am hotărât să achiziționez marfă de la diverse societăți și să o plătesc din suma încasată după vânzarea acesteia"
Prin urmare fapta inculpatului de a beneficia de o sumă de bani din contravaloarea unor produse obținute în urma comiterii unei infracțiuni, aspect cunoscut de inculpatul și la care acesta a achiesat și și-a adus o contribuție morală adoptând împreună cu celălalt inculpat un mod de lucru in cadrul societății de natură infracțională,deși inculpatul în afara dorinței de câștig nu era constrâns să achieseze la această hotărâre a inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu alic. art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea. Menționăm aici că subscriem și argumentului adus de instanța de fond în sensul că în ce privește felul complicității reținute în sarcina inculpatului (aspect valabil și pentru faptele de la pct. 3, 4 și 8 R) se reține ca dovedită în principal complicitatea morală, în sensul că ajutorul dat de inculpatul inculpatului constă și în dobândirea împreună de către cei 2 unei societăți comerciale are să-i asigure autorului cadrul juridic necesar pentru desfășurarea activității infracționale pe care o plănuiseră împreună, prezența fizică a complicelui la momentul comiterii unora dintre fapte, precum și inversarea calităților celor 2 inculpați la unele dintre fapte dovedesc existența legăturii subiective dintre aceștia pe întreg parcursul activității infracționale.
Pentru considerentele expuse Tribunalul Bihora apreciat ca nefondată cererea inculpatului de achitare a sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit a Cod de procedură penală.
2. (Fapta de la pct.3 din Rechizitoriu) La data de 08.07.2004, după ce în prealabil inculpatul a depus comandă la sediul - SRL B, punctul de lucru C N, în vederea achiziționării de parchet și aparate de aer condiționat, acesta prin șoferul a ridicat la data de 10.7.2004 marfă în valoare totală de 156.210.669 lei vechi, conform facturilor fiscale -/08.07.2004 și -/09.07.2004, pentru plata căreia inculpatul la data de 10.07.2004 a achitat în numerar, prin același delegat, suma de 25.000.000 lei vechi, iar pentru diferența de 131.210.669 lei vechi a emis fila CEC seria 302 nr. -, pe care a completat-o integral, inclusiv semnătura.
La data de 19.07.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă totală disponibil în cont".
Starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului este dovedită cu probele administrate în cauză, respectiv fila CEC completată de inculpatul și înapoiată reprezentantului părții vătămate de către inculpatul, documentul de justificarea refuzului băncii (filele 51-53 dosar ) i declarația martorului care a relatat că a fost angajat de administratorul pentru transportul unor produse de la - SRL, descărcând marfa în O, într-o curte pe strada - loc unde,o persoană pe numele mi-a dat diferența de bani pentru transport",declarația martorului care a declarat că,la începutul lunii iunie 2004 fost contactat telefonic de către o persoană pe nume, care mi-a spus că este administrator la O, dorind să cumpere de la firma unde lucrez produse, în speță parchet și aparate de aer condiționacă în data de 07.07.2004, numitul s-a prezentat personal la firma noastrăcă în data de 10.07.2004 l-a trimis pe numitul la firmă cu suma de 25.000.000 ca și avans și cu o filă CEC, scadentă la 15.07.2004 pentru suma de diferență, filă CEC completată integral.că întrucât după încărcarea camionului și plecarea martorului, a constatat că lipsește fila CEC, s-a deplasata la depozitul din O unde l-a întâlnit pe asociatul inculpatului, inculpatul, căruia martorul i-a comunicat problema legată de fila CEC, iar inculpatul i-a confirmat că șoferul din greșeală a adus și fila CEC, înapoindu-mi fila CEC care urma să o introduc spre decontare
Cu privire la această faptă poziția inculpatului a fost în sensul că nu a comis nici o infracțiune de înșelăciune, respectiv că a primit de la inculpatul suma de 6.000.000 lei din valorificarea produselor mai sus menționate dar că această sumă reprezintă doar o datorie pe care inculpatul o avea față de el.
Pentru aceleași considerente ca cele expuse anterior și expuse de asemenea de către instanța de fond, Tribunalul Bihora reținut că activitatea desfășurată de inculpatul se circumscrie complicității la înșelăciune, întrucât s-a dovedit fără dubiu că este persoana care înapoiat martorului fila CEC, menținând astfel eroarea în care se afla reprezentantul părții civile referitoare la onestitatea tranzacției și a societății inculpaților. În ceea ce privește împrejurarea că inculpatul apelant a primit de la inculpatul suma de 6.000.000 lei vechi, cunoscând că provin dintr-o infracțiune, bani pe care i-a cheltuit în interes personal, fără să alimenteze contul. Tribunalul Bihora apreciat că această împrejurare este la rândul său incriminatoare demonstrând alăturat faptului sus menționat de înmânare a filei CEC, mai mult decât complicitatea morală a acestui inculpat, respectiv o complicitate materială la inducerea în eroare a reprezentantului părții civile. Instanța de fond a reținut just că, inculpatul apelant nu numai că cunoștea faptul că activitățile desfășurate de inculpatul sunt ilicite, ci chiar îl ajuta pe acesta în derularea acestor tranzacții. În privința titlului cu care acesta a primit o sumă de bani ne menținem considerațiile de mai sus și apreciem justă concluzia instanței de fond în sensul înlăturării ca neverosimilă a apărării inculpatului privind primirea sumei de 6.000.000 lei vechi, provenind din infracțiune,cu titlu de restituire împrumut. Din contră, instanța de apel a apreciat că în mod just instanța de fond a atribuit acestei împrejurări valențe incriminatoare.
Pentru considerentele de mai sus, instanța de fond a apreciat corect ca fiind dovedit ajutorul dat de inculpatul la desfășurarea activității infracționale prin care a fost prejudiciată - SRL, fapta acestuia constituind complicitate la infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul Bihora apreciat ca nefondată cererea inculpatului de achitare a sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit a Cod de procedură penală.
3. (Fapta de la pct.4 din Rechizitoriu) La data de 08.07.2004, după ce în prealabil inculpatul a luat legătura telefonic cu - SRL Târnăveni în vederea achiziționării de țiglă și coame, inculpatul, în calitate de administrator al - SRL, a transmis o comandă pentru achiziționarea mărfii. În ziua următoare - SRL a livrat către - SRL marfă în valoare de 49.000.000 lei vechi, iar la data de 14.07.2004 a mai livrat marfă în valoare de 119.724.084 lei vechi, pentru plată inculpatul emițând un bilet la ordin și fila CEC seria 302 nr. -, ulterior unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă disponibil în cont".
Marfa achiziționată de la - SRL Târnăveni a fost valorificată de către inculpatul, care a declarat că din suma încasată i-a revenit 1.000 Euro.
Starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului apelant sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză ce însumează: plângerea părții vătămate, comanda, facturile emise de partea vătămată, instrumentele la plată - biletul la ordin și fila CEC, documentele de refuz de plată, declarația martorului, care a relatat că după ce a primit o comandă pe fax de la, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat și cu care au stabilit de comun acord condițiile de livrare și transport pentru marfa solicitată, martorul ocupându-se în aceeași zi de livrarea la adresa indicată de persoana cu care a vorbit la telefon, a mărfurilor facturate, primind prin intermediul transportatorului un bilet la ordin ca instrument de plată
Față de această stare de fapt, instanța de apel a considerat că este justă aprecierea instanței de fond în sensul că fapta inculpatului constând în ajutorul dat pentru inducerea în eroare a părții vătămate și prejudicierea acesteia, ajutor constând în demersuri necesare pentru câștigarea încrederii părții vătămate și pentru stabilirea condițiilor de achiziționare a mărfii, precum și prin descărcarea mărfii în depozitul său (aspect recunoscut prin declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești), ajutor pentru care a fost răsplătit cu suma de 1.000 Euro de către inculpatul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune faptă prev. și ped. de art. 26.penal rap. la art. 215 alin. 1, 4 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
Poziția inculpatului de nerecunoaștere a acestei fapte este nesinceră fiind dovedit ajutorul moral, asupra căruia tribunalul a menținut considerațiile de la pct.1 cât și ajutorul material dat de inculpatul apelant inculpatului.De asemenea este dovedită împrejurarea privind primirea unei sume de bani, provenind din infracțiune, fiind neverosimilă pentru argumentele arătate mai sus ideea avansată de inculpat privind primirea acesteia cu titlu de restituire împrumut. Din contră, instanța de apel a apreciat că în mod just instanța de fond a atribuit acestei împrejurări valențe incriminatoare.
Pentru considerentele expuse, instanța de apel a apreciat nefondată cererea inculpatului de achitare a sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit a Cod de procedură penală.
4. (Fapta de la pct 5 din Rechizitoriu). La data de 20.06.2004, între - SRL B și - SRL O administrată de inculpatul și reprezentată de numita s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a 100 tone șină cale ferată, provenită din dezafectarea unei căi ferate, pentru plata căreia conform înțelegerii, inculpatul trebuia să achite marfa cu file CEC în termen de 20 de zile de la livrare. Ulterior, la data de 01.07.2004, - SRL a achitat în avans suma de 50.000.000 lei vechi, reprezentând garanție contractuală.
La data de 02.07.2004, - SRL Bal ivrat marfă către - SRL în baza a două facturi nr. -/02.07.2004 și -/02.07.2004, pentru plată, inculpatul emițând filele CEC seria - 302 nr. - și seria - 302 nr. -, aferente sumelor de 411.247.935 lei fiecare. Întrucât partea vătămată a solicitat și un avans, a fost emisă factura - în valoare de 50.000.000 lei vechi, în baza căreia a fost încasat avansul achitat de - SRL cu chitanțele nr. - din 01.07.2004, respectiv - din 02.07.2004. Diferența de preț pe care societatea administrată de inculpat o mai avea de achitat era de 823.095.870 lei vechi reprezentând contravaloarea celorlalte 2 facturi, sumă pentru care inculpatul a emis cele 2 file CEC, achitând însă în numerar în data de 03.07.2004, 04.07.2004, 05.07.2004 și 06.07.2004 suma totală de 100.000.000 lei vechi.
La data de 08.07.2004 și respectiv 28.07.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filelor CEC pe considerentul,lipsă disponibil în contul trăgătorului".
Inculpatul nu a recunoscut această faptă susținând că a împuternicit-o pe numita să negocieze un contract, semnându-i în acest sens o împuternicire și recunoaște că i-a dat acesteia și 2 file CEC, susținând că doar ca să,le prezinte vânzătoarei".De asemenea inculpatul a recunoscut că aceste file erau semnate și ștampilate de el, dar a susținut că nu a mai intrat în posesia mărfii, întrucât ar fi intervenit un incident (un atac din partea unor rromi).Totodată a susținut că a primit 500 de Dolari de la.
Fapta de la acest punct este însă probată din declarația martorei,reieșind că martora a fost cea care i-a solicitat numitei o împuternicire scrisă ( fila 97 dosar ), împuternicire pe care numita a primit-o pe fax, după care aceasta și reprezentanții părții vătămate au încheiat contractul.Martora a mai arătat că ulterior semnării contractului numita a achitat în numerar, în două tranșe, suma totală de 50.000.000 lei vechi, numita fiind și cea care, pentru livrarea de marfă a înmânat serviciului financiar al părții vătămate cele 2 file CEC, iar în perioada 3-6.07.2004 a mai achitat în numerar suma de 100.000.000 lei vechi cu titlu de plată, aceasta declarând că întreaga sumă de bani a primit-o chiar de la inculpat în vederea efectuării plății. Această depoziție se coroborează cu depoziția martorei care a declarat că a fost împuternicită de către inculpatul să negocieze cu partea civilă - SRL, achiziționarea de șină de cale ferată și că pentru plata acestora a lăsat serviciului contabilitate 2 file CEC pe care le primise chiar de la inculpat. Totodată împrejurarea că numita a fost împuternicită de către inculpat să achiziționeze marfă de la - este recunoscută chiar și de inculpat în declarațiile date în cursul, precizând însă că nu a avut în urma acestei comerciale decât un beneficiu de 500 Dolari.
Apărarea inculpatului în sensul implicării martorei este contrazisă de probele administrate în cauză, probe ce confirmă starea de fapt reținută de instanță de fond. În concret atât reprezentanții părții vătămate, cât și martora au susținut că inculpatul apelant a fost cel care a inițiat încheierea contractului, acesta discutând telefonic chiar cu numita, emis cele 2 file CEC, pe care le-a dat martorei, cu scopul de a fi lăsate părții vătămate ca instrument de plată, cu toate că știa la acel moment că în conturile societății nu există banii necesari pentru onorarea acestora, ba mai mult, pe durata întregii activități infracționale, deși primea diverse sume de bani în urma valorificării bunurilor achiziționate de la părțile vătămate, nu i-a virat niciodată în conturile societății și știa și în cazul acestei fapte că nu va alimenta conturile - SRL cu sumele de bani necesare pentru onorarea celor 2 file CEC lăsate părții civile - SRL Față de toate aceste elemente probatorii este evident că declarația de nerecunoaștere a inculpatului nu poate sluji lămuririi cauzei,necoroborându-se cu nici o altă probă sau cu vreo altă împrejurare,fiind just apreciată de instanța de fond ca nesinceră și ca fiind o încercare a acestuia de sustragere de la răspunderea penală.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de instanță, de a emite 2 file CEC fără acoperire, în scopul inducerii în eroare a părții civile, prejudiciind-o pe aceasta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu aplic. art. 41 și 42 Cod penal și 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 125/A/2000 a Curții de Apel Oradea, text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani 6 luni închisoare.
5. (Fapta de la pct.6 din Rechizitoriu) La data de 24.06.2004, între - Import Export SRL O și - SRL O administrată de inculpatul și numita în calitate de delegat, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 22, având ca obiect achiziționarea unor materiale de construcții, plata urmând să fie realizată prin ordine de plată, file CEC sau bilete la ordin în termen de 20 de zile de la livrare.
La data de 24.06.2004, - Import Export SRL Oal ivrat către - SRL O marfă în valoare totală de 448.315.840 lei vechi, iar la data de 01.07.2004 a mai livrat marfă în valoare de 449.364.840 lei vechi, pentru ambele facturi emise, inculpatul achitând în avans suma de 80.000.000 lei vechi, iar pentru achitarea integrală a prețului, acesta emițând două bilete la ordin cu termenele scadente la 19.07.2004, respectiv 25.07.2004, sumele aferente acestor instrumente de plată fiind de 368.315.840 lei vechi, ambele bilete la ordin fiind refuzate pe considerentul,lipsă disponibil în contul trăgătorului".
Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat - Import Export SRL O se constituie parte civilă în cauză cu suma de 729.680.625 lei vechi, actualizată la data plății efective.
Starea de fapt reținută de instanță este dovedită cu probele administrate în cauză, martorul, administratorul societății vânzătoare declarând cu ocazia audierii că, inculpatul a purtat o discuție cu acționarul societății SRL în care au fost stabilite detalii privind prețul de achiziție și modalitățile de plată, după care, la sediul societății s-a prezentat numita, împuternicita firmei inculpatului, în prezența căreia s-a efectuat livrarea de marfă și care a lăsat pentru plată un bilet la ordin care însă nu era semnat, motiv pentru care, în cursul zilei următoare martorul s-a întâlnit chiar cu inculpatul, care i-a adus suma de 80.000.000 lei în numerar cu titlu de avans și care i-a completat un alt bilet la ordin pentru diferența de sumă de 368.315.840 lei vechi, rupându-l pe cel lăsat de numita, asigurându-l pe reprezentantul părții civile că la data scadenței biletului la ordin - 19.07.2004 - va avea disponibil în cont. La data de 01.07.2004 martorul a declarat că a făcut o nouă livrare, contactându-l pe inculpatul care susținând că este plecat din localitate l-a trimis pe inculpatul cu suma de 80.000.000 lei vechi în numerar cu titlu de avans și un alt bilet la ordin completat și semnat de către inculpatul, bilet la ordin pe care inculpatul a completat doar suma aferentă acestei livrări. Constatând cu ocazia încercării de a încasa sumele de bani pentru care fuseseră emise biletele la ordin, că acestea nu sunt decontate pe motivul lipsei disponibilului, martorul a încercat să ia legătura cu inculpatul, dar nu a mai reușit.
Pentru reținerea acestei stări de fapt, instanța a avut în vedere inclusiv declarația dată de inculpatul în cursul cercetării judecătorești, prin care recunoaște că el a fost cel care a negociat contractul și tot el a emis și semnat cele 2 bilete la ordin, susținând doar că nu a mai primit de la inculpatul banii obținui în urma vânzării materialelor de construcții achiziționate, aspect care nu prezintă însă relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii, inducerea în eroare făcându-se la începutul derulării contractului și nu este în nici un fel influențată de faptul că inculpatul a avut sau nu vreun beneficiu de pe urme vânzării produselor achiziționate de la vânzătorul înșelat.
Față de această stare de fapt, instanța de apel a considerat că este justă aprecierea instanței de fond în sensul că fapta inculpatul de a induce în eroare pe reprezentanții părții vătămate cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 22 din 24.06.2004, cu privire la seriozitatea și resursele financiare ale - SRL (societate în care era unic asociat și administrator), folosindu-se în acest scop de cele 2 bilete la ordin, ca mijloc fraudulos, care nu aveau acoperire în bancă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. 2, 3 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal.
În ceea ce privește soluția instanței de fond în sensul achitării inculpatului pentru infracțiunea, prev. și ped. de art. 282 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal soluția de fond nu mai poate fi cenzurată in cauză fiind declarată cale de atac doar de către inculpat.
5. Fapta de la pct.8 din Rechizitoriu) La data de 05.07.2004 între - SA, jud. T și O, reprezentantă prin s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1366 având ca obiect achiziționarea unor produse fabricate de prima societate.
La data de 08.07.2004, - SA a livrat către SRL marfă în valoare de 493.169.163 lei vechi, produsele fiind descărcate potrivit indicațiilor inculpatului pe- din O, cu acest prilej, inculpatul completând în prezența numitului, fila CEC seria - 302 nr. - și înmânând-o reprezentantului - SA. Marfa achiziționată a fost valorificată către - COM SRL B în numele - SRL C N, firmă care nu desfășoară nici o activitate comercială, administratorul acesteia, fiind dat în urmărire generală.
La data de 13.08.2004 unitatea bancară trasă a refuzat plata filei CEC pe considerentul,lipsă totală disponibil în cont".
Cu privire la această infracțiune inculpatul recunoscut că a primit suma de 200 Euro din vânzarea vopselei și a susținut că aceasta a reprezentat doar un anumit procent din suma obținută ca urmare a valorificării produselor. Și pentru această faptă, relevant este faptul că inculpatul a acceptat ca firma la care era asociat să desfășoare prin intermediul inculpatului activități ilicite. Menținem considerațiile de la punctul 1. privind conotația juridică atribuită de instanța de fond și de către instanța de apel împrejurării susținute de inculpatul apelant în sensul că această sumă ar reprezenta o datorie a inculpatului față de el.
Prin urmare în lumina considerentelor sus expuse ce țin de complicitatea morală a inculpatului apelant, instanța de apel a considerat că este justă soluția instanței de fond și cu privire la această faptă, instanța de fond reținând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal cu alic. art. 37 lit. b Cod penal.
Inculpatul apelant a solicitat în subsidiar și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit.a Cod de procedură penală raportat la art. 10 lit.b/1 Cod de procedură penală motivând că participația sa la faptele penale judecate este minimă, fiind evidențiată și de sumele de bani pe care le-a primit de la coinculpat, pe care le apreciază infime raportat la sumele realizate prin săvârșirea infracțiunii. Apreciem nefondată această cerere faptele sale nefiind lipsite de pericol public concret raportat la criteriile prev.de art 18/1 al.2 Cod penal, ce țin în primul rând de persoana inculpatului care este recidivist,de modul de săvârșire,respectiv implicarea ambilor inculpați pentru a crearea unei anume convingerea partenerilor de afaceri privind seriozitatea operațiunilor derulate cu cei doi inculpați,de urmarea produsă. Aceste elemente nu sunt estompate de împrejurarea invocată de inculpat în sensul că a avut o participație neînsemnată ce ar putea fi dedusă din sumele primite din comiterea faptelor.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel a considerat că în mod just instanța de fond a avut în vedere circumstanțele reale ale comiterii faptelor, inclusiv aceeași împrejurare referitoare la dobândirea calității de asociat în 2 societăți comerciale, deși știa că nu are banii necesari pentru desfășurarea de activități licite de comerț, atitudinea nesinceră pe parcursul cercetării judecătorești, nerecunoscându-și participarea la unele dintre fapte, deși în cursul și cu ocazia audierii în vederea arestării preventive a recunoscut, fără a fi constrâns, că a existat un plan infracțional la care și-a dat concursul, valoarea mare a prejudiciului rămas nerecuperat, dar și circumstanțele personale ale inculpatului - recidivist postexecutoriu.
Întrucât infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul sunt concurente, în baza art. 33 lit a si 34 lit. b penal instanța de fond în mod corect a contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea aceea de 5 ani 6 luni închisoare, pe care o va spori cu 6 luni, astfel ca inculpatul va executa pedeapsa de 6 ani închisoare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța de fond a dispus corect obligarea inculpatului apelant în solidar cu inculpatul și cu partea responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri,ce au fost corect stabilite,fiind corect stabilită și modalitatea obligației,respectiv obligație solidară,prejudiciile părților civile având la bază un fapt ilicit.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și modificarea sentinței în sensul de a se dispune, în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod de procedură penală, iar, în subsidiar, urmare a reținerii de circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 și 76 Cod penal să se reducă cuantumul pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Inculpatul recurent a susținut, în esență, că probele administrate în cauză nu atestă vinovăția sa, partea vătămată nu a avut legături cu el, nici nu se cunosc, în același sens pronunțându-se și alte persoane astfel că, s-ar impune achitarea sa pentru faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu. În subsidiar, inculpatul a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante, fiind unic întreținător al familiei, motiv pentru care o pedeapsă modică ar fi suficientă pentru reeducarea sa.
Verificând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de inculpat apare ca neîntemeiat și, în consecință, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală va fi respins ca atare.
Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosar, rezultă că inculpatul în perioada iunie - iulie 2004 desfășurat o activitate infracțională complexă prin achiziționarea de mărfuri de la mai multe societăți comerciale, pentru plata acestora emițând file CEC sau bilete la ordin care au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul se afla în interdicție bancară, ori cec-urile făceau parte dintr-un set de acte anulate. Prejudiciul total cauzat părților vătămate este în cuantum de 916.621.210 lei ROL, reparat parțial.
Inculpatul recurent a recunoscut în faza de urmărire penală săvârșirea infracțiunilor ( 286,298), iar în faza de cercetare judecătorească atât la instanța de fond cât și la instanța de apel ( 58,59;118) a arătat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală întrucât corespunde adevărului, precizând că sumele primite de la coinculpatul reprezentau datoriile pe care acesta le avea față de el, deoarece îi dăduse bani cu titlu de împrumut.
Starea de fapt și vinovăția inculpatului, sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de complicitate la înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 alin. 1,4 Cod penal (punctele 2,3,4 și 8) o infracțiune de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. 1 și 4 Cod penal, comisă în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (pct. 5), o infracțiune de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin.2,3 Cod penal (pct. 6) și o infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 282 alin. 1 Cod penal (pct. 6), au fost corect reținute de către instanța de fond și apel rezultând din mijloacele de probă aflate la dosar, respectiv plângerile părților vătămate și declarațiile administratorilor societăților comerciale prejudiciate de inculpat - CLCN, CLB, C Târnăveni, CLB, C Import - Export L O și CAE. Jud. T - și documentele de livrare, filele CEC, refuzul băncii la plată (17-36; 37-56; 57-66; 74-104; 105-129; 141-169), inclusiv din declarațiile martorilor, și (264-273).
În mod corect instanța de fond și apel a stabilit vinovăția inculpatului pentru infracțiunile menționate, în considerentele hotărârilor fiind prezentate în mod exhaustiv faptele săvârșite de inculpat, cu trimitere la mijloacele de probă cu ajutorul cărora s-a stabilit vinovăția inculpatului.
Având în vedere materialul probator administrat în cauză, care dovedește fără putere de tăgadă vinovăția inculpatului, inclusiv depozițiile inculpatului din faza de urmărire penală, instanța de control judiciar nu poate accepta cererea inculpatului formulată în sensul de a se dispune achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod de procedură penală.
Sub aspectul individualizării pedepselor, instanța de recurs constată că instanța de fond a procedat la o judicioasă valorificare a prevederilor art. 72 Cod penal, pedepsele individuale fiind stabilite în limitele prevăzute de codul penal - partea specială, ținându-se seama și de împrejurările concrete de comitere a faptelor, multitudinea infracțiunilor comise de inculpat, cuantumul prejudiciilor cauzate părților vătămate și reparate doar parțial, precum și de atitudinea ante și postinfracțională a inculpatului.
Din examinarea fișei de cazier judiciar (313 dosar urmărire penală), rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunile din prezenta cauză în stare de recidivă mare postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 279 și art. 211 Cod penal, prin decizia penală nr. 125/2000 a Curții de Apel Oradea, pedeapsă în executarea căreia inculpatul a fost arestat la 19 noiembrie 1999 și liberat condiționat la data de 15 iunie 2001.
Este de relevat și faptul că, inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, inițial recunoscând săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat, pentru ca apoi, în faza de cercetare judecătorească să-și nuanțeze aceste declarații, pentru a-și justifica cererea de achitare pe lipsa laturii subiective pentru aceste infracțiuni, în prezent fiind arestat în altă cauză.
Pentru considerentele ce preced, instanța de control judiciar în temeiul prevederilor art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpat, menținându-se ca legale și temeinice hotărârile atacate.
În baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod de procedură penală, inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515punctul 1 litera "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 15 noiembrie 1974, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 166/A din 16 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuielile judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, conform delegației nr. 4509/2009, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 27 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
decizie /02.11.2009.
Judecători apel - -
Judecător fond - C
3 ex./02.11.2009,
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Patrăuș Mihaela, Rus Claudia