Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Ploiesti

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.533

Ședința publică din data de 12 iunie 2008

PREȘEDINTE: Ion Stelian

JUDECĂTOR 2: Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu

- - -

GREFIER - - -

Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 03 octombrie 1969, domiciliat în comuna Săvârșin, satul, nr.41, județul A, împotriva deciziei penale nr.38 din data de 21 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care a fost admis apelul formulat de inculpat împotriva sentinței penale nr.485 din 22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Buzău, pe care a desființat-o în parte, în latură penală și în baza disp.art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.g Cod penal, a fost încetat procesul penal pentru infracțiunea prev.de art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002 constatând că a intervenit prescripția în conformitate cu prev.art.124 rap.la art.122 lit.d Cod penal.

S-au aplicat disp.art.64 lit.a teza II-a Cod penal și lit.b Cod penal, în sensul că s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale.

Prin sentința penală nr.485/22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Buzău, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie în cursul anului 1999, în dauna părții vătămate.

În baza art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002 cu aplic.art.13 Cod penal, a condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare în cursul anului 1999.

A constatat că cele două infracțiuni sunt concurente.

În temeiul art.1 din legea nr.543/2002 a constatat grațiată pedeapsa de 1 an închisoare aplicată mai sus.

Conform art.81 Cod penal, cu referire la art.82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării, respectiv asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, neexecutării obligațiilor civile.

În temeiul art.71 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut la data de 30 noiembrie 2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de avocat ales din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale nr.25/2008, fila 25 dosar, lipsă fiind intimații - părți vătămate și .

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului. Depune la dosar Ordonanța Guvernului nr.78 din 24 august 2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România și motive de recurs.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, critică ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece judecata apelului a avut loc fără citarea legală a părților, invocând disp. art.385/9 pct.21 Cod procedură penală, întrucât mai sunt inculpați - și care nu au fost citați în cauza penală de față.

A mai susținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii de casare cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond pentru omisiunea acesteia de a pune în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor, - art.385/9 pct.10 teza III Cod procedură penală.

Astfel, prin rechizitoriu inculpații și au fost trimiși în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.31 alin.2 rap.la art.215 alin.1 și 2 Cod penal, dar au fost condamnați în baza art.31 alin.1 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice.

De asemenea, potrivit normei din art.334 Cod procedură penală, instanța de fond era obligată să pună în discuția părților noua încadrare juridică însă nu s-a conformat acestei dispoziții imperative.

A mai precizat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată - art.385/9 pct.12 Cod procedură penală, deoarece prin rechizitoriu inculpații și au fost trimiși în judecată pentru participația improprie la înșelăciune, în baza art.31 alin.2 rap.la art.215 alin.1 și 2 Cod penal, iar instanța de fond prin sentința nr.495/2007, i-a condamnat în baza art.31 alin.1 rap.la art.215 alin.1 și 2 Cod penal.

Totodată, a menționat că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel prev.de art.385/9 pct.10 Cod procedură penală, deoarece în

conținutul considerentelor deciziei tribunalului nu se regăsește o astfel de analiză și pronunțare asupra criticilor formulate și a probatoriilor administrate la fond.

A mai susținut că a invocat mai multe aspecte de natură să atragă achitarea inculpatului, pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa, dar Tribunalul Buzăua reținut ca singur motiv intervenirea prescripției pentru infracțiunea prevăzută de art.85 alin.2 din OUG 195/2002 în conformitate cu disp.art.124 Cod penal, rap.la art.122 lit.d din același cod.

Astfel, pe latură penală în privința infracțiunii prev.de art.85 alin.2 din OUG nr.195/2002 a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a,c,d Cod procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită de, deci nu există, iar lipsa vinovăției ca element constitutiv al infracțiunii nu a fost analizată de instanța de fond și de apel.

A mai menționat că încadrarea juridică dată de rechizitoriu, precum și cea dată de instanța de fond este forțată pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive nici ale faptei de înșelăciune și nici a celei de participație improprie, aspecte ce trebuiau analizate cu atenție de instanțele anterioare, lucru ce nu s-a întâmplat.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, a susținut că instanța de fond a acordat daune de 40.000 lei părții civile fără ca aceste daune să fie dovedite, în condițiile dreptului civil, singura dovadă certă o reprezintă prețul de 15.000 lei cu care partea civilă a cumpărat autovehiculul, suma de 40.000 lei nefiind dovedită.

Față de motivele invocate, solicită instanței admiterea recursului și, în principal, casarea ambelor hotărâri cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în lumina criticilor de nulitate arătate mai sus.

În subsidiar, rejudecând fondul să se dispună achitarea inculpatului pentru ambele infracțiuni reținute greșit în sarcina sa, urmând a se avea în vedere motivele de recurs aflate la filele 37 - 39 dosar.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului și a se extinde efectele și asupra inculpaților și, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor, deoarece inculpatul a fost condamnat pentru alte infracțiuni decât cele pentru care a fost trimis în judecată.

Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 485 din data de 22.05.2007, pronunțată de Judecătoria Buzău, în dosarul nr. 3117/2003 s-a dispus:

1. Condamnă inculpatul -, fiul lui și, ns.la data de 23.06.1967, în or.Nehoiu,județul B, domiciliat în or.Nehoiu,-, județul B, cetățean român, fără ocupație, studii 10 clase, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Focșani, județul V, după cum urmează:

- În baza art. 208 al.1 - art. 209 al.1, lit.e,g,i, cu aplic.art. 37 lit.a,b, infracțiunea de furt calificat, faptă din 30.07.1999, parte vătămată, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

- În baza art. 215 alin.1 și 2, cu aplic.art. 37 lit.a,b, infracțiunea de înșelăciune, faptă din cursul anului 1999, parte vătămată, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

- În baza art. 86 alin.2 din nr.OUG 195/2002 cu aplic. art.13, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte autovehiculul, faptă din cursul anului 1999, la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit.a și art. 34 lit.b, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și s-a stabilit ca în final să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare.

În temeiul art. 61, s-a menținut liberarea condiționată pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1547/17.07.1996 a Judecătoriei Buzău.

Conform art. 71, s-a interzis inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prev.de art. 64 alin.1 lit.a,b, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea pedepsei.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

2. - Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, ns.la data de 3.10.1969, în or.L, județul A, domiciliat în com., nr.246, județul A, cu reședința în com. Săvârșin, sat, nr. 41, județul A, căsătorit, doi copii minori, fără antecedente penale, după cum urmează:

- În baza art. 31 al.1 rap.la art. 215 alin.1, 2 infracțiunea de participație improprie la înșelăciune, faptă din cursul anului 1999, parte vătămată, la pedeapsa de 3 ani închisoare;

- În baza art. 85 alin.2 din nr.OUG 195/2002, cu aplic.art.13, infracțiunea de punere în circulație a unui autovehicul cu nr. fals de înmatriculare, faptă din cursul anului 1999, la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că cele două infracțiuni sunt concurente.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, s-a constatat grațiată pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art. 85 alin.2 din nr.OUG 195/2002.

În temeiul art. 81, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit în conformitate cu art. 82 și potrivit art. 359 pr.penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispoz. art. 83, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, dacă va săvârși o nouă infracțiune în perioada termenului de încercare.

În baza art. 71, au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b

Conform art. 71 al.5, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut la data de 30.11.2001.

3. - Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, ns. la data de 7.05.1962, în com., județul C, domiciliat în B,-, -.135,.B,.3, sector 5, căsătorit, doi copii minori, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, recidivist, CNP -, după cum urmează:

- În baza art. 31 al.1 rap.la art. 215 alin.1, 2 infracțiunea de participație improprie la înșelăciune, faptă din cursul anului 1999, parte vătămată, la pedeapsa de 3 ani închisoare;

S-a constatat că cele două infracțiuni sunt concurente.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art. 85 alin.2 din nr.OUG 195/2002.

În baza art. 71, au fost interzise inculpatului - ca pedeapsă accesorie - drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b

Conform art. 71 al.5, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 14, 15 pr.penală, rap.la art. 998 și 1003 civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea vătămată și obligați în solidar inculpații la plata sumei de 40.000 despăgubiri civile.

S-a constatat acoperit prejudiciul produs părții civile.

A fost respins capătul de cerere formulat de partea civilă, privind obligarea inculpaților la plata prejudiciului produs prin lipsa de folosință a autovehiculului.

Inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate, a reținut că în vara anului 1999 inculpatul, care era prieten cu inculpatul, i-a comunicat acestuia intenția de a achiziționa un autocamion, situație în care inculpatul s-a oferit să-i procure el un astfel de autovehicul.

Astfel, la sfârșitul luni iulie 1999, pe timp de noapte inculpatul a sustras de pe strada - din mun.B, autocamionul aparținând părții vătămate, în care a pătruns prin ruperea lacătului de la portieră.

În continuare inculpatul a condus autocamionul pe ruta B - B, unde s-a întâlnit cu inculpatul, care i-a achitat suma de 20.000.000 lei reprezentând c/val. autovehiculului.

Inculpatul a luat plăcuțele cu numerele de înmatriculare ale autovehiculului obligându-se să radieze din circulație acest autovehicul.

Observând că inculpatul nu îi mai aduce actele autovehiculului, inculpatul a montat numere false de înmatriculare pe autovehicul și l-a pus în circulație conducându-l până în localitatea din județul A, unde l-a vândut inculpatului.

Ulterior, inculpatul, a achiziționat de la martorul, un alt autocamion avariat, înmatriculat legal cu nr. - și din cele două autocamioane, a asamblat unul singur pe care l-a vândut martorului, cu suma de 72.000.000 lei.

Acest martor a revândut autocamionul martorului, iar acesta din urmă părții vătămate cu suma de 105.000.000 lei.

Autocamionul rezultat în urma confecționării de către inculpatul, a fost ridicat de organele de urmărire penală și în urma verificării B, au rezultat modificările intervenite și aplicarea artizanală a plăcuțelor cu nr. de înmatriculare.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că aceste fapte au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie prev.de art. 37 lit.a și b

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului, de a sustrage prin efracție, noaptea, din loc public, autocamionul părții vătămate, de a-l valorifica fără spune adevărata proveniență și de a-l conduce pe drumurile publice fără permis constituie infracțiunile de furt calificat, înșelăciune și conducere fără permis pe drumurile publice a unui vehicul.

Faptele inculpatului, de a vinde inculpatului, un camion, cunoscând că are număr fals de înmatriculare, determinând cumpărarea autovehiculului în serie de către mai multe persoane și de a-l pune în circulație pe drumurile publice în aceste condiții, constituie infracțiunile de participație improprie la înșelăciune și punerea în circulație a unui vehicul, pe drumurile publice cu număr fals de înmatriculare.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, s-a apreciat că faptele acestuia de a vinde lui, un autocamion substituit, fără a spune cumpărătorului despre adevărata situație și de a pune în circulație un asemenea mijloc de transport pe drumurile publice constituie infracțiunile de participație improprie la înșelăciune și punerea în circulație a unui vehicul cu nr. fals de înmatriculare pe drumurile publice.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat în esență achitarea pentru infracțiunea de participație improprie la înșelăciune prev.de art. 31 al.1 rap.la art. 215 al.1 și 2, deoarece nu a săvârșit această infracțiune, iar în ceea ce privește infracțiunea prev.de art. 85 al.2 din nr.OUG 195/2002 a solicitat să se constatate că a intervenit prescripția în conformitate cu dispoz.art.124, rap.la art. 122 lit.d

Prin decizia penală nr. 38 din 21.02.2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în dosarul nr- a fost admis apelul declarat de inculpatul, desființată în parte sentința penală nr. 485 din 22.05.2007, pronunțată de Judecătoria Buzău, în latură penală, iar în baza art. 11 pct.2 lit.b cu referire la art. 10 lit. g, s-a constatat că pentru infracțiunea prevăzută de art. 85 al.2 din nr.OUG 195/2002 a intervenit prescripția în conformitate cu dispoz. art. 124 rap.la 122 lit. d

În același timp, pedepsele accesorii au fost restrânse la dispoz.art. 64 lit.a, teza II-a și lit.b, în sensul că se va interzice inculpatului dreptul de a fi ales.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței penale.

Ulterior, inculpatul, a declarat recurs împotriva celor două hotărâri criticându-le ca fiind netemeinice și nelegale, susținând în esență că, instanțele anterioare nu au pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor deoarece inculpații și, au fost trimiși în judecată pentru participație improprie la înșelăciune în baza art. 31 al.2 rap.la art. 215 al.1 și 2, iar instanțele i-au condamnat pentru infracțiunea prev.de art. 31 al.1 rap.la art. 215 al.1 și 2, fiind incident în această situație cazul prev.de art. 385/9 pct.12 pr.penală.

În același timp, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău nr. 223/P/2003 din 9.04.2003, inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni la Decretul 328/1966 iar ulterior instanțele i-au condamnat pentru infracțiuni la.OUG nr. 195/2002, fără a pune în discuție încadrarea juridică a faptelor.

C de al treilea motiv de recurs vizează împrejurarea că Tribunalul Buzău, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel, deoarece în conținutul considerentelor deciziei nu se regăsește o astfel de analiză și pronunțare asupra criticilor formulate și a probatoriilor administrate la fond, deși s-a solicitat achitarea pentru infracțiunea prev.de art. 31 al.1 rap.la art. 215 al. 1 și 2

În final, se solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere motivele de nulitate arătate mai sus, respectiv nu s-a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice a faptelor.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea inculpatului, pentru ambele infracțiuni.

Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, constată că într-adevăr recursul inculpatului este întemeiat și urmează să se facă aplicarea dispoz.art. 385/7 al.1 pr.penală, respectiv va extinde efectele acestui recurs și în ceea ce îi privește pe inculpații și, va casa ambele hotărâri și va trimite cauza la instanța de fond pentru a pune în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că într-adevăr instanțele nu s-au pronunțat asupra unor fapte reținute în sarcina inculpaților, prin actul de acuzare sau cu privire la unele probe administrate dar și asupra unor cereri esențiale pentru părți de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Astfel, deși prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, nr. 223/P/2003 din 9.04.2003 inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni referitoare la Decretul nr. 328/1966 și participație improprie la înșelăciune, instanțele i-au condamnat pentru alte infracțiuni, pentru care nu au pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Mai mult decât atât, în faza de apel, Tribunalul Buzău, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel și nici asupra unor cereri esențiale formulate de inculpatul, prin care solicita achitarea pentru infracțiunea de participație improprie la înșelăciune.

În atare situație, Curtea, apreciază că, în cauză este incident cazul de casare prev.de art. 385/9 al.1 pct.10 pr.penală, cu referire la dispoz. art. 385/15 pct.2 lit.c pr.penală, situație în care va admite recursul, va casa hotărârile și va dispune rejudecarea cauzei de către instanța de fond, respectiv Judecătoria Buzău.

La rejudecare urmează să se aibă în vedere și celelalte motive de recurs invocate de inculpatul, efectele recursului fiind extinse și asupra coinculpaților și.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.38 din 21 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr.485 din 22 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Buzău și extinde efectele și asupra inculpaților - și și în consecință:

Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Judecătoria Buzău, pentru a pune în discuție schimbarea încadrări juridice a faptelor.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 12 iunie 2008.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./20.06.2008

nr. 3117/2003 Judecătoria Buzău

nr- Tribunalul Buzău

Operator de date cu caracter personal/ Notificare nr. 3113/2006

Președinte:Ion Stelian
Judecători:Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Ploiesti

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 533/2008. Curtea de Apel Ploiesti