Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 544/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.544/R/2009
Ședința publică din 15 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
- - - JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
- - - judecător
- grefier
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE, împotriva deciziei penale nr.114/A din 25 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosar penal cu nr.unic, decizie care menține în totul sentința penală nr.196/P din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar cu nr.unic, privind pe inculpatul intimat, având ca obiect infracțiunea de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.215 alin.4 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul intimat lipsă, apărătorul ales al acestuia avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.188 din 14.12.2009 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Individual, lipsă fiind părțile vătămate intimate, - SRL prin lichidator judiciar Insolvență P N și partea responsabilă civilmente intimată - SRL prin lichidator judiciar - SRL S
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătorul inculpatului intimat avocat depune la dosar o rețetă medicală privindu-l pe inculpatul intimat, arătând că acesta este bolnav motiv pentru care nu s-a prezentat la acest termen.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Procurorul susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor atacate ca netemeinice și nelegale și rejudecând cauza a se dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin emitere file CEC sau pentru săvârșirea infracțiunii de emitere filă CEC fără a avea la tras acoperirea necesară, faptă prev. și ped. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
Apreciază că hotărârile pronunțate sunt netemeinice și nelegale, instanțele de judecată nefiind sesizate cu săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art.215 alin.3 Cod penal, în mod greșit s-au motivat soluțiile pronunțate pe existența convenției civile, pe nerespectarea clauzelor și condițiile stipulate în respectiva convenție, omițând să se verifice conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de file CEC, așa cum infracțiunea este reglementată de art.215 alin.4 Cod penal comparativ cu aceeași faptă de emitere filă CEC în condițiile art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
În mod greșit se reține lipsa laturii obiective a infracțiunii cu elementul de prejudiciere a părții vătămate deoarece emiterea filelor CEC de către - SRL s-a făcut în calitate de fidejusor, în condițiile în care firma debitoare era falită și dizolvată de drept.
Referitor la lipsa laturii subiective a infracțiunii, de asemenea instanțele de judecată au apreciat greșit conduita inculpatului, astfel cum se desprinde din declarația dată în fața instanței de fond, când întrebat fiind de funcționarul bancar dacă să achite sau să nu achite prima filă CEC, răspunsul inculpatului a fost acela "de a nu achita debitul", iar în ce privește condițiile emiterii celei de-a doua filă CEC, acesta susține că avea cunoștință la data emiterii de incidentul bancar de lipsa de disponibil în cont.
Apărările inculpatului referitoare la datorii reciproce între societatea SRL, administrată de acesta și - SRL, consideră că se impun a fi înlăturate de vreme ce inculpatul emite oad oua filă CEC ca și instrument de plată și nicidecum drept garanție, cum greșit a concluzionat instanța de judecată.
Apărătorul inculpatului intimat avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârilor atacate ca legale și temeinice, apreciind că infracțiunii reținute în sarcina inculpatului îi lipsește atât latura subiectivă, respectiv autoturismul în momentul vânzării nu figura ca și furat, cât și latura obiectivă, respectiv nu s-a cauzat o pagubă, având în vedere că plata autoturismului din litigiu s-a realizat prin achitarea contravalorii de combustibil - motorină. Judecătoria Piatra Neamța dispus restituirea autoturismului societății de leasing, fiind cercetată și găsită vinovată o altă persoană pentru comiterea acestei fapte.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.196/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr-, în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art.215 alin.4 Cod penal.
In temeiul dispozițiilor art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală, s-a respins cererea de constituire de parte civilă formulată de - SRL P N prin lichidator judiciar P
În temeiul dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în perioada 2000-2001 între societatea - SRL administrată de inculpat și societatea - SRL P N, - SRL P N, - SRL PNa dministrate de, s-au derulat afaceri comerciale prima livrând autoturisme cu plata prețului prin compensare prin livrare de produse petroliere filele 66-82.
Printre aceste relații comerciale se numără și achiziționarea de către inculpat în calitate de administrator și asociat unic la - SRL de la - SRL PNa cantității de 110.230 litri de combustibil lichid în valoare de 1.277.716.683 lei sens în care a emis factura fiscală seria - nr. - plată care s-a convenit a se face prin ordin de plată.
Deoarece - SRL O nu a achitat contravaloarea mărfii achiziționate - SRL PNa acționat firma inculpatului în judecată în vederea emiterii unei somații de plată.
Prin sentința civilă nr. 1095/E/25.06.2004 s-a admis cererea formulată de partea civilă - SRL P N și s-a dispus că - SRL să plătească părții civile suma de 1.520.483.057 lei reprezentând contravaloarea mărfii și suma de 3.392.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin încheierea nr.5913/15.11.2004 dată de Judecătoria Satu Mare în dosar execuțional nr.85/2004 s-a încuviințat executarea silită a sentinței civile nr.1095/E/25.06.2004.
La data de 29.03.2005 fostul soț al administratorului la - SRL PNs -a întâlnit cu inculpatul întocmind la acea dată un înscris sub semnătură privată fila 25 dosar de urmărire penală, încheiat între inculpat și convenind ca inculpatul să-l despăgubească cu suma de 900.000.000 lei ROL ca echivalent a unui autoturism Mercedes reprezentând datorie față de - SRL PNp entru care lasă garanție o filă scadentă la data de 15.04.2005 stipulând ca în cazul în care inculpatul personal va preda autoturismul Mercedes anul fabricației 2000, fila CEC va fi returnată către - SRL
Numitul declară că primește fila CEC garanție, și se obligă să o restituie până la data de 12.04.2005 dacă primește autoturismul marca Mercedes, nu va avea pretenție la diferența de preț până la valoarea de 1.600.000.000 lei.
S-a stipulat în convenție că inculpatul lasă garanție persoanei vătămate fila CEC seria - 313 nr. - emisă de Banca Transilvania Sucursala S M, de - SRL și declară că va avea disponibil în cont dacă nu se respectă convenția adică predarea autoturismului.
Părțile prin același înscris convin cu privire la autoturismul marca 129 care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ei se anulează, adică se reziliază și restituie la vânzătoare orice pretenție față de inculpat și firma - SRL se stinge prin respectarea acelei convenții precizând că plata se face din contul - SRL inculpatul fiind administrator la ambele firme.
Ulterior, întrucât nu s-a respectat termenul convenit și condițiile stipulate, inculpatul emite o altă filă CEC seria - - barat cu scadența la 27.04.2005 pe care o trimite persoanei vătămate prin martorul șoferul inculpatului urmând ca să-i restituie prima filă CEC și autoturismul care a făcut obiectul rezilierii contractului. preia a doua filă CEC dar refuză să restituie autoturismul precum și prima filă CEC fapt sesizat la Poliția P
Cu toate că, convenția încheiată de inculpat cu n-a fost respectată nici de o parte, respectiv inculpatul nu i-a predat autoturismul marca Mercedes iar nu i-a restituit autoturismul marca inculpatului și s-a sesizat poliția la data de 5.05.2005, introduce spre încasare cele două file CEC dar fiind refuzate la plată la data de 10.05.2005 societatea administrată de inculpat - SRL O intrând în CIP ( fila 5 dosar urmărire penală ).
Situația de fapt reținută mai sus nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.4. Cod penal cum corect se susține de apărătorul inculpatului prin notele de ședință nefiind îndeplinite latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de înșelăciune pentru motivele ce urmează:
Cele două file CEC au fost emise de inculpat în calitate de administrator la - SRL O cu care - SRL P N nu avea nici un raport fundamental contractual deci neavând calitatea de creditor și respectiv debitor fapt cunoscut și acceptat de care nu are vreo calitate legală de reprezentant pentru - SRL.
De altfel, autoturismul marca Mercedes ce urma să-l primească de la inculpat era în nume propriu ca persoană fizică el neavând abilitatea legală de a renunța la diferența de preț în condițiile respectării celor două convenții constatate prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de 29.03.2005.
Neîndeplinindu-și condițiile stipulate prin convenție nici inculpatul și nici persoana vătămată, iar filele CEC fie lăsate cu titlu de garanție conform stipulației exprese convenția lor nu s-a realizat prin neîndeplinirea condițiilor, prin onorarea celor două CEC-uri s-ar fi produs o pagubă în patrimoniul - SRL în baza unei convenții inexistente juridic. Prin urmare, nu s-a produs nici o pagubă pentru - SRL ea exista dacă convenția se realiza ( diferența de preț ).
Pentru existența infracțiunii prev. de art. 215 Cod penal, sub aspect obiectiv este necesară producerea unei pagube ceea ce nu s-a produs prin încheierea convenției din 29.03.2005 prin urmare, faptei îi lipsește un element esențial respectiv latura obiectivă.
Referitor la latura subiectivă săvârșirea infracțiunii de înșelăciune se poate consuma numai prin intenție, direct, calificat prin scop, respectiv inducerea în eroare în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul a unui fals material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Atât inculpatul cât și au consimțit de comun acord ca prima filă CEC a fost emisă cu titlu de garanție pentru realizarea convenției ambii știind că în momentul emiterii acestei file CEC nu exista acoperire în contul bancar este drept că inculpatul s-a angajat să-l alimenteze până la data scadenței lucru nerealizat dar nu s-a realizat nici convenția. Al doilea CEC a fost emis pentru înlocuirea primului și amânarea și realizarea convenției prin urmare tot cu titlu de garanție și nu ca instrument de plată cum susține, susținerea sa însă nu se coroborează cu cele menționate în înscris și depoziția martorului, declarația inculpatului și rezoluția parchetului de neîncepere a urmăririi penale față de el și cu sumele menționate pe filele CEC ( care au aceeași valoare ) fila 23 din dosar urmărire penală, filele 95, 34, 97 dosar fond.
De altfel, a doua filă CEC pe care susține că i-a fost remisă cu titlu de instrument de plată este dobândită cu rea-credință, așa cum rezultă din declarația martorului, iar prima a fost introdusă pentru plată după expirarea termenului care este drept că n-are nici o relevanță pentru că cecul se plătește la vedere.
Dar câtă vreme nu s-au realizat cele două convenții constatate prin înscrisul întocmit la 29.03.2005 este cert că ambele file s-au emis cu titlu de garanție, iar scopul inculpatului nu a fost să-l inducă în eroare pe câtă vreme nici acesta din urmă nu și-a respectat obligația de restituire a autoturismului marca la care s-a obligat prin rezilierea contractului anterior încheiat de ei.
Constatând că faptei pentru care inculpatul este trimis în judecată îi lipsesc două elemente esențiale, instanța de fond în baza art.11 pct.2. lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, l-a achitat pe inculpat de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de prev. de art. 215 alin.4. Cod penal.
În cauză - SRL PNp rin lichidator judiciar Insolvență PNs -a constituit parte civilă cu suma de 1.520.483.067 lei ROL plus dobânda legală pentru lipsa de folosință a sumei.
Cererea părții civile prin lichidator judiciar a fost respinsă ca neîntemeiată.
În primul rând între ea și - SRL O prin lichidator judiciar LJ 2000 parte responsabilă civilmente și în numele căreia s-au emis file CEC, nu a existat vreun raport juridic comercial ele n-au calitate de creditor/debitor premisă a emiterii unui CEC ca instrument de plată, cele două file CEC așa cum s-a demonstrat au fost emise de trăgătorul emitent pentru a garanta o convenție sub condiție.
Calitatea de debitoare față de partea civilă o are - SRL al cărui administrator a fost tot inculpatul, dar în prezent această societate nu mai există ca subiect de drept, fiind dizolvată cum rezultă din înscrisul depus la fila 43 din dosarul de urmărire penală.
De altfel, împotriva acestei societăți parte civilă deține un titlu executoriu constând în sentința civilă nr. 1096/E/25.06.2004 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar 477/E/2004 prin care - SRL a fost obligată la plata sumei pretinse și prin prezenta cerere de constituire de parte civilă.
A admite cererea, ar însemna obținerea a două titluri executorii ceea ce este inadmisibil iar inculpatul nu poate fi obligat, câtă vreme prin convenția încheiată la data de 29.03.2005 și emiterea celor două file CEC cu titlu de garanție, n-a produs vreun prejudiciu în patrimoniul părții civile - SRL PNp rin lichidator judiciar.
Numiții și administrator la - SRL ( foști soți ) deși au fost citați în calitate de persoane vătămate pentru a da explicații prealabile conform art.76 Cod procedură penală, nu s-au prezentat în instanță deși au fost citați inclusiv cu mandat de aducere.
Din relațiile primite de la organele de poliție rezultă că numita ( ) nu a fost identificată, fiind plecată de la domiciliu dar în același timp s-a angajat să-l anunțe pe să se prezinte în instanță.
Inculpatul fiind achitat în temeiul dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat și ocazionate de derularea acestui proces au rămas în sarcina statului.
Împotriva prezentei sentințe penale, a declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii penale atacate ca fiind netemeinică și în rejudecare, să-i fie aplicată inculpatului o condamnare pentru infracțiunea săvârșită.
În motivare se arată că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art.215 alin.4 Cod penal, probatoriul administrat în cauză dovedind vinovăția acestuia pentru această faptă.
În drept, s-au invocat prevederile art. 374 Cod procedură penală și art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală.
Prin decizia penală nr.114/A din 25 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosarul penal nr-, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, împotriva sentinței penale nr.196/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar -.
În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.
Examinând apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, prin prisma motivelor invocate, a probelor existente la dosar precum și a normelor juridice în vigoare, tribunalul a constatat că acesta este nefondat și în consecință l-a respins pentru următoarele rațiuni juridice:
Prima instanță, cu ocazia pronunțării hotărârii, printr-o motivare detaliată, a reținut în mod corect că în cauză sunt incidente dispozițiile art.10 lit.d Cod procedură penală.
Analiza întregii situații faptice cu toate elementele de specificitate ale acțiunilor realizate de către inculpatul, nu probează existența unor modificări materiale în realitatea obiectivă de natura celor cerute de conținutul legal al infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.4. Cod penal.
Probatoriul administrat nu dovedește că inculpatul ar fi realizat acțiuni de inducere în eroare a părții vătămate în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust și că prin aceasta acțiune s-ar fi pricinuit o pagubă.
Totodată, se reține că relevant pentru existența infracțiunii de înșelăciune este rezultatul acțiunii și anume inducerea în eroare a victimei și obținerea de către inculpat a unei dispoziții de ordin patrimonial păgubitoare pentru victimă sau altă persoană, rezultat complex ce nu a putut fi însă probat în cauză.
Sub aspectul atitudinii psihice se reține că infracțiunea de înșelăciune se comite numai cu intenție directă, care trebuie să fie caracterizată prin scopul urmărit de inculpat, respectiv obținerea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul.
În speță însă, nu s-a dovedit în afara oricărui dubiu că inculpatul, cu ocazia derulării operațiunilor economice cu partea vătămată, a acționat cu intenția infracțională calificată specifică infracțiunii de înșelăciune.
Față de cele ce preced, tribunalul a constatat că prima instanță a pronunțat o soluție temeinică și legală, apreciindu-se corect că faptei în concret realizate îi lipsește latura obiectivă și latura subiectivă ca elemente constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.4 Cod penal.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE solicitând instanței admiterea recursului, casarea deciziei penale nr.114/AP/25.06.2009 și a sentinței penale nr.196/27.11.2008 pronunțată de către instanța de fond, ca fiind netemeinice și nelegale, aflându-ne în prezența cazului de recurs prev. de art.385/9 pct.17 Cod procedură penală și respectiv a cazului de recurs prev. de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, în rejudecare, a se dispune condamnarea inculpatului fie pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin emitere file CEC, fie pentru săvârșirea infracțiunii de emitere de filă CEC fără a avea la tras acoperirea necesară, faptă prev. de art.84 alin.1 pct.2 Legea nr.59/1934.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oașs -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului reținându-se în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. și ped. de art.215 alin.4 Cod penal.
Starea de fapt constă în aceea că, în calitate de administrator al - SRL, firmă debitoare către - SRL P N, a convenit la data de 29.03.2005 cu delegatul creditoarei martorul, să achite debitul de 1.520.483, 067 lei și 3.392.000 cheltuieli de judecată, cu filele CEC - 313- și respectiv - - emise de - SRL O, al cărei administrator era inculpatul, file CEC care le-a completat și predat creditorului urmând să fie introduse spre încasare la data de 15.04.2005 și respectiv 27.04.2005, fără să-i fi adus la cunoștința creditorului că nu are acoperirea necesară, beneficiarul creditului necunoscând această împrejurare. La data de 09.05.2005, filele CEC au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.
Convenția încheiată la 29.03.2005 prevede luarea obligației de plată a debitului firmei - SRL, în calitate de fidejusor de către firma - SRL O, cele două persoane juridice aparținând aceluiași asociat, fiind administrate de același administrator. La data încheierii convenției s-a completat și s-a predat prima filă CEC ( fila 25 urmărire penală ).
Prin sentința penală nr.196/27.11.2008, pronunțată de Judecătoria Negrești O a ș, a fost achitat inculpatul, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, apreciindu-se că lipsesc cel puțin două elemente constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.4 Cod penal.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt în parte modificată, înscrisul intitulat Convenție din data de 29.03.2005 fiind apreciat ca și o convenție încheiată între cele două persoane fizice și, inculpatul obligându-se să-l despăgubească pe martor cu suma de 900.000 lei, drept preț al unui autoturism marca Mercedes ce reprezintă datoria față de - SRL. În aceste împrejurări inculpatul lasă garanție fila CEC scadentă la 15.04.2005 ca și obligație alternativă celei de predare a autoturismului până la data sus menționată, obligându-se totodată să aibă disponibil în cont în situația în care nu își va onora obligația de predare a autoturismului.
Cum nu s-a respectat termenul convenit, inculpatul emite o altă filă CEC cu scadență la 27.04.2005, urmând ca martorul să-i restituie prima filă CEC și autoturismul marca deoarece cu referire la acest autovehicul s-a reziliat contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți. În situația în care convenția nu este respectată de nici una din părțile semnatare nu se poate reține existența laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune bazată pe producerea unei pagube. Se reține în continuare faptul că, la fel ca și prima filă CEC, căreia părțile i-au stabilit un caracter de "garanție", același conținut juridic îl are și a doua filă CEC, substituind-o pe prima, așadar nu reprezintă un instrument de plată.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel d e către parchet, apelul fiind respins ca nefondat, menținându-se hotărârea atacată ca temeinică și legală, motivat că din probele administrate în cauză nu rezultă inducerea în eroare a părții vătămate cu consecința prejudicierii acesteia. Sub aspectul laturii subiective se reține lipsa intenției directe, calificate, de a înșela.
Se apreciază că hotărârile pronunțate sunt netemeinice și nelegale. Instanțele de judecată nefiind sesizate cu săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. și ped. de art.215 alin.3 Cod penal, în mod greșit s-au motivat soluțiile pronunțate pe existența convenției civile, pe nerespectarea clauzelor și condițiilor stipulate în respectiva convenție, omițând să se verifice conținutul constitutiv al înșelăciunii prin emiterea de file CEC, așa cum această infracțiune este reglementată de dispozițiile art.215 alin.4 Cod penal, comparativ cu aceeași faptă de emitere filă CEC în condițiile art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934. În acest sens s-au elaborat și motivele de apel, fără ca instanța de judecată să se pronunțe asupra acestora.
În mod greșit se reține lipsa laturii obiective a infracțiunii cu elementul său de prejudiciere a părții vătămate deoarece emiterea filelor CEC de către - SRL s-a făcut în calitate de fidejusor, în condițiile în care firma debitoare era falită și de altfel dizolvată de drept ( fila 25 urmărire penală și fila 41 urmărire penală ).
Nu există nici un impediment legal al operării instituției juridice a cesiunii de datorie, instanța de judecată opinând altfel și drept consecință partea vătămată este în imposibilitate de a-și recupera debitul de la cedenta debitoare - SRL, așa cum este menționat în sentința civilă nr.1096/E/2004 a Tribunalului Neamț ( fila 14 dosar urmărire penală ).
Referitor la lipsa laturii subiective a infracțiunii, de asemenea, instanțele de judecată au apreciat conduita inculpatului, așa cum se desprinde din declarația dată în fața instanței de fond, când relatează că fiind întrebat de funcționarul bancar dacă să achite sau să nu achite prima filă CEC, răspunsul inculpatului fiind "de a nu achita debitul" iar în ce privește condițiile emiterii celei de-a doua filă CEC - acesta susține că avea cunoștință la data emiterii de incidentul bancar de lipsă de disponibil în cont ( fila 35 dosar de fond ).
Apărări ale inculpatului referitoare la datorii reciproce între societatea - SRL, administrată de acesta și - SRL, se impun a fi înlăturate de vreme ce inculpatul emite oad oua filă CEC ca și instrument de plată și nicidecum drept garanție, cum greșit a concluzionat instanța de judecată.
În subsidiar, dacă instanța va aprecia că beneficiarul filei CEC avea cunoștință în momentul emiterii că nu există disponibil bancar acoperirii acesteia la tras, să se procedeze la schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, condamnând inculpatul pentru această faptă, situație în care nu subzistă nici motivarea din considerentele celor două hotărâri judecătorești referitoare la lipsa prejudicierii - SRL, infracțiunea fiind de această dată una de pericol cu toate consecințele care decurg, inclusiv cele referitoare la consumarea infracțiunii și a existenței laturii subiective.
Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală combinate cu art.385/6 alin.1 și art.385/7 alin.1 Cod procedură penală, constată că prezentul recurs este nefondat și-l va respinge ca atare.
Așa cum rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, atât inculpatul cât și au consimțit de comun acord că prima filă CEC a fost emisă cu titlu de garanție pentru realizarea convenției ambii știind că în momentul emiterii acestei file CEC nu exista acoperire în contul bancar, este drept că inculpatul s-a angajat să-l alimenteze până la data scadenței, lucru nerealizat, dar nu s-a realizat nici convenția. Al doilea CEC a fost emis pentru înlocuirea primului și amânarea și realizarea convenției, prin urmare, tot cu titlu de garanție și ca instrument de plată cum susține. Susținerea sa însă nu se coroborează cu cele menționate în înscris și depoziția martorului, declarația inculpatului și rezoluția parchetului de neîncepere a urmăririi penale față de el și cu sumele menționate pe filele CEC care au aceeași valoare ( fila 23 dosar urmărire penală, filele 95, 34, 97 dosar de fond ).
De altfel, a doua filă CEC pe care susține că i-a fost remisă cu titlu de instrument de plată este dobândită cu rea credință, așa cum rezultă din declarația martorului, iar prima a fost introdusă pentru plată după expirarea termenului care este drept că nu are nici o relevanță pentru că CEC-ul se plătește la vedere.
Dar câtă vreme nu s-au realizat cele două convenții constatate prin înscrisul întocmit la 29.03.2005 este cert că ambele file s-au emis cu titlu de garanție, iar scopul inculpatului nu a fost să-l inducă în eroare pe câtă vreme nici acesta din urmă nu și-a respectat obligația de restituire a autoturismului marca la care s-a obligat prin rezilierea contractului anterior încheiat de ei.
Mai mult decât atât, cele două file CEC au fost emise de inculpat în calitate de administrator la - SRL O cu care - SRL P N nu avea nici un raport comercial, nu avea calitatea de debitor sau creditor fapt cunoscut și acceptat de care nu are nici o calitate legală de reprezentant pentru - SRL.
Față de cele menționate mai sus, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE împotriva deciziei penale nr.114 din 25 iunie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o menține în întregime.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 15.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
decizie - jud.- -
În concept - 06.01.2010
Judecători apel -;
Judecător fond -
-
2 ex./08.01.2010
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Popovici Corina
