Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 676/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 676
Ministerul Public reprezentat de procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 41/A/ 20 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., apărător ales pentru și av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, lipsă partea civilă intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că au fost înaintate relațiile solicitate de la Serviciul Public Comunitar pentru Evidența persoanei V din conținutul cărora rezultă că inculpatul intimat are domiciliul la adresa din Bârlad,-, -.4,. A,.3,.15, jud. V, adresă la care a fost citat pentru acest termen, după care:
Instanța dispune dezatașarea adresei aflate la fila 61 dosar, întrucât nu privește prezenta cauză și trimiterea acesteia la dosarul nr-.
Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constata cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. arată că trimiterea în judecată și condamnarea inculpatului s-a datorat reținerii în sarcina acestuia a două infracțiuni, respectiv infracțiunea de fals și infracțiunea de tentativă la înșelăciune. Tribunalul Vasluia admis apelul declarat d și a redozat pedeapsa aplicată inculpatului de la un an la două luni închisoare, menținându-se măsura suspendării executării pedepsei. Instanța de apel a reținut vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de fals la contractele de muncă, fundamentându-se pe constatările expertizei grafoscopice coroborate cu declarațiile martorilor. Din totalul de 17 contracte, s-a constatat că 5 poartă semnătura legală a titularilor, iar celelalte 12 poartă alte semnături, care aparțin probabil inculpatului. Expertiza nu a lămurit acest aspect, expertul concluzionând că în lipsa elementelor suficiente nu poate stabili cui aparțin semnăturile. În ceea ce privește martorii audiați în cauză, nici unul nu l-a indicat pe inculpatul în fața instanței, dar acele declarații au fost înlăturate pe motiv că sunt diferite de cele date la urmărirea penală și că nu există nici un motiv pentru schimbarea producă. Nu poate fi reținută vinovăția inculpatului, doar pe baza a două probe incerte și se impune achitarea inculpatului în ceea ce privește infracțiunea de fals.
În ceea ce privește infracțiunea de tentativă la înșelăciune s-a reținut că inculpatul a fost coautor cu inculpatul, iar mijlocul de inducere în eroare a ITM ului a fost fapta de fals, pentru care s-a solicitat achitarea.Instanța de fond și cea de apel au reținut că inculpatul este coautor, dar există doar presupuneri în acest sens. Cele două declarații date de coinculpatul în cursul urmăririi penale, sunt contradictorii. În fașa procurorului a declarat că i-a sugerat să facă o asociație agricolă, să angajeze mai multe pentru ca ulterior să obțină foloase materiale, care să i revină lui. Dacă beneficiul nu urma să fie împărțit, care este interesul material urmărit de? Nu s-a dovedit că acele contracte au fost semnate de și nici statele de plată nu au fost semnate de către acesta. C care s-a prezentat la ITM pentru a depune documentația a fost inculpatul, căruia i s-a cerut de către inspectorul - să o înainteze cu o adresă oficială. Nu a fost dovedită săvârșirea infracțiunii de către inculpatul,care avea la rândul său o societate.
Solicită în principal achitarea inculpatului, în baza disp. art.10 lit. raportat la art. 11 alin.2 lit. Cod procedură penală.
În subsidiar, dacă instanța va reține vinovăția inculpatului, se impune aplicarea unei pedepse pecuniare, având în vedere lipsa antecedentelor penale, faptul că este cunoscut ca o persoană respectabilă în comunitatea din care face parte, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar și înlăturarea pedepsei accesorii aplicate.
Av., pentru inculpatul intimat, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că din probele administrate în cauză rezultă că în anul 2004, inculpatul care îndeplinea la acel moment funcția de primar al comunei și era asociat la SC SRL Bârlad, i-a propus inculpatului, să angajeze, în mod fictiv, mai multe persoane la societatea acestuia din urmă, SC SRL, pentru a crea condiții ca la scurt timp, după încheierea și înregistrarea contractelor de muncă, să facă demersurile pentru disponibilizarea persoanelor respective și obținerea de către acestea a ajutorului de șomaj din partea statului.Instanța de apel, a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de fals și de tentativă la înșelăciune. În fața instanței de recurs, inculpatul a solicitat achitarea, fără a administra alte probe, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de fals. Expertiza grafologică efectuată în cauză nu l-a exclus pe inculpat, iar din declarațiile martorilor rezultă că inculpatul a fost inițiatorul. S-a solicitat achitarea și pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune, dar această infracțiune a fost întreruptă datorită intervenției inspectorului, care și a dat seama că documentația depusă este falsă.Au existat și există indicii certe că cei doi inculpați se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.
Instanța de apel a avut în vedere toate circumstanțele personale ale inculpatului și a redozat pedeapsa aplicată, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Av., solicitând cuvântul în replică, arată că expertiza a concluzionat că este posibil ca semnăturile să fi fost executate de inculpatul, dar se poate reține să nu fie așa, deci proba cu expertiza nu este certă.Pe parcursul urmăririi penale unul dintre titularii contractului, respectiv, a cărui semnătură s- reținut ca fiind executată de inculpat, a declarat că el personal a semnat acel contract.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului arătând că este nevinovat.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 401/23 mai 2007, Judecătoriei Bârlad, a fost condamnat inculpatul, la pedepsele:
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. "b" Cod penal.
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii tentativă la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. "b" Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. "a" Cod penal instanța de fond constatat că faptele săvârșite sunt în concurs real și în temeiul art. 34 lit. "b" Cod penal a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 (un ) an închisoare.
Pe durata prev. de art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. "a,b și c" Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
A fost condamnat inculpatul, la pedepsele:
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2;
- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;
În temeiul art. 33 lit. "a" Cod penal a constatat instanța de fond că faptele săvârșite sunt în concurs real și în temeiul art. 34 lit. "b" Cod penal a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 (un ) an închisoare.
Pe durata prev. de art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. "a,b și c" Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale de 1 an închisoare.
A fixat termen de încercare de 3 (trei) ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b și c Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale a închisorii, respectiv pe durata de 3 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A fost obligat pe inculpatul să plătească statului suma de 800 lei RON reprezentând cheltuieli judiciare.
A fost obligat pe inculpatul să plătească statului suma de 900 lei RON reprezentând cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei RON reprezentând onorara avocat oficiu (av. ) va fi plătită Baroului V din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Inculpatul, în prezent primar al comuna, jud. V, a avut calitatea de asociat al "" SRL Bârlad, până la data de 11.06. 2004, când s-a retras din societate și a cesionat părțile sociale către.
"" deținea un mic bar, situat în apropierea "RULMENTI" Bârlad, la care a angajat-o, pe lângă alte persoane, pe numita -, care ar fi lucrat acolo până în luna aprilie 2004.
- este soția lui și la data de 04.09.2002, a devenit asociat unic la " "
Ulterior acestei date, la SC "" au fost angajați, cu contract de muncă, în calitate de administrator și - în calitate de muncitor necalificat, ale căror contracte de muncă au fost înregistrate la. V, punct de lucru Bârlad, la data de 08.10.2002, data începerii activității fiind 01.10.2002.
" " a funcționat până la 01.01. 2003, dată după care nu a mai avut activitate, din lipsa fondurilor financiare și lipsa unui spațiu comercial.
La sfârșitul lunii februarie 2004 - începutul lunii martie 2004, inculpatul, care se cunoștea de mult timp cu inculpatul a luat legătura cu acesta din urmă și i-a propus să angajeze mai multe persoane, în special din comuna, jud. - localitatea de domiciliu a inculpatului, la ""
urmau să fie fictive, având ca scop crearea condițiilor ca, la scurt timp după încheierea și înregistrarea contractelor de muncă, să se facă demersurile pentru disponibilizarea persoanelor respective și obținerea de către acestea a ajutorului de șomaj din partea statului.
a acceptat propunerea lui, care, astfel, urmărea obținerea pentru sine de foloase materiale și să-și asigure sprijinul mai multor persoane din comuna, în vederea alegerilor electorale din anul 2004, când urma să candideze la funcția de primar al acestei comune.
Între persoanele care urmau să fie angajate fictiv la "" se număra si inculpatul.
Ca urmare, inculpatul a început să contacteze mai multe persoane interesate, în special rude ale sale, vecini, prieteni, de la care a solicitat și primit actele de identitate, actele de studii și cărțile de muncă, după caz, și le-a promis că le va găsi un loc de muncă și îi va angaja.
Ulterior, au fost achiziționate formulare de contracte de muncă, care apoi au fost completate, în luna martie 2004 de către inculpatul, ca administrator al "", pe baza datelor furnizate de inculpatul.
Inculpatul a completat contractele de muncă, le- semnat și ștampilat la rubrica "Angajator" și la fiecare contract, a consemnat date nereale privind momentul începerii activității pretinșilor salariați, date furnizate de inculpatul.
Astfel, deși persoanele în cauză nu au lucrat nici un moment, până în luna martie 2004, data întocmirii contractelor de muncă, la "", au fost inserate următoarele date de începere a activității - 01.12.2003, - 01.01.2004, - 01.01.2004, - 09.09.2003, - 12.11.2003, - - 14.11.2003, - - 01.01.2004, G - 16.10.2003, -01.01.2004, - 16.10. 2003, - 01.09.2003, - 01.10.2003, - 14.11.2003, - 10.10.2003, - 01.03.2003, mama lui - 01.03.2003, a - - 01.10.2002.
După întocmirea și ștampilarea contractelor de muncă, majoritatea acestora au fost semnate în fals, la rubrica "salariat" de inculpatul și, așa cum reiese din declarațiile date de aceștia în timpul urmăririi penale și parțial din concluziile raportului de expertiză grafoscopică.
Ulterior acestei activități, inculpatul a luat legătura cu -, de profesie contabil, și împreună cu inculpatul, i-au solicitat să întocmească retroactiv, state de plată suplimentare în numele "", aferente perioadei octombrie 2002- martie 2004, în care să fie înscrise, corespunzător datei fictive a începerii activității, persoanele arătate anterior, pentru care s-au încheiat, în luna martie 2004, contractele de muncă.
Lui - i s- motivat că din neglijență, aceste acte nu au fost întocmite la timp. Inițial, acestuia i s- solicitat de inculpatul și să întocmească declarația de șomaj, necesară trimiterii în șomaj a persoanelor în cauză, însă acesta le-a adus la cunoștință că pentru acestea îi sunt necesare statele de plată și, de aceea, fost solicitat să întocmească statele de plată.
După întocmirea statelor de plată, declarației de șomaj și a foii de vărsământ pentru plată contribuției la fondul de șomaj pentru persoanele menționate, - a fost plătit de inculpatul pentru activitatea sa, a predat actele lui și, iar inculpatul le- semnat și ștampilat.
Apoi, cei doi inculpați, și, au falsificat majoritatea semnăturilor de la rubrica ce atestă primirea salariilor de personale menționate pe statele de plată.
Ulterior inculpatul și s-au deplasat la - Punctul de lucru Bârlad, unde au luat legătura cu inspectorul, căruia inculpatul i-a solicitat înregistrarea contractelor de muncă încheiate fictiv.
Adresele de înaintare a statelor de plată, a contractelor de muncă și cărților de muncă pentru cele 15 persoane au fost întocmite și semnate de inculpatul.
Examinând actele care i-au fost prezentate de și, inspectorul - a devenit suspicios, constatând în cărțile de muncă ștampile suspecte, posibil false, ce atestau că, anterior persoanele așa zis "angajate" la "" ar fi lucrat, majoritatea la " " B, contractele de muncă aveau fiecare o data mai veche a încheierii lor, la a observat o diplomă ce-i atesta studii superioare, deși acesta are 10 clase, astfel că a refuzat cererea lui și i-a cerut acestuia să se adreseze unui alt inspector, respectiv, -, care coordona activitatea.
Astfel, la data de 04.04.2004, cele 15 contracte de muncă fictive au fost înregistrate la ITM - Punct de Lucru Bârlad, de inginer -, însă funcționarii acestei instituții s-au sesizat cu privire la înregistrarea tardivă a acestor contracte, altor documente necesare - lipsă sau nedepuse astfel că s-a procedat la efectuarea unui control și apoi la sancționarea contravențională a "" cu amendă de 5.000 lei RON.
Totodată, funcționarii au sesizat și Casa județeană de Pensii cu privire la faptul că " " SRL nu face dovada depunerii declarațiilor nominale privind contribuțiile individuale de asigurări sociale și de șomaj ale salariaților, condiții în care nu s-a mai ajuns să se primească ajutor de șomaj de persoanle pentru care și au încercat să obțină, prin manoperele arătate, acest lucru.
Ca urmare, V, prin Serviciul de Control Fiscal II Bârlad, a efectuat o inspecție fiscală la "", ocazie cu care, luându-se în considerare și statele de plată și angajările fictive, s-au calculat obligații neachitate către bugetul de stat în sumă de 232.395.732 lei vechi.
Inculpatul fiind audiat în instanță, nu a recunoscut săvârșirea faptelor, transferând întreaga responsabilitate cu privire la desfășurarea activităților de mai sus asupra inculpatului .
Inculpatul nu a putut fi audiat în instanță deoarece s-a sustras de la judecată, plecând din țară, iar în timpul urmăririi a recunoscut parțial participarea sa, transferând la rândul său responsabilitatea săvârșirii faptelor asupra inculpatului.
Cele reținute mai sus rezultă din actele dosarului, expertiza grafoscopică, declarațiile martorilor, -, -, G, a, -, -.
Față de probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a apreciat, că, în modalitatea descrisă mai sus, inculpații și au săvârșit fiecare următoarele infracțiuni: inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 cu aplic. art. 41 al. 2 cod penal și infracțiunea de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. 1 cod penal în formă continuată prev. de art. 41 al. 2 cod penal.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal și infracțiunea de tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 al. 1 cu aplicarea art. 41 al. 2 cod penal.
Instanța de fond a apreciat, din coroborarea întregului material probator, că inculpații sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor arătate mai sus, fiind înlăturată prezumția de nevinovăție.
Astfel, concluziile raportului de expertiză grafoscopice efectuate de Institutul de Criminalistică concluzionează cu privire la o parte din semnăturile de pe contractele de muncă și statele de plată analizate, că, în mod cert nu au fost executate de titulari, probă, care prin coroborare cu declarațiile titularilor audiați ca martori, confirmă faptul că acele semnături au fost executate de alte persoane.
Martorii declară că nu au semnat niciun stat de plată; iar o parte din ei declară că nu au semnat contract de muncă.
Semnătura titularei a fost executata de, iar o altă parte din semnături; despre care deja s-a concluzionat că nu aparțin titularilor, se concluzionează că au fost executate, probabil, de inculpații și, existând multe caracteristici grafice asemănătoare cu scrisul celor doi inculpați.
Aprecierea științifică de "probabil" semnifică pentru instanță că nu este exclus cu certitudine, categoric, că inculpații au executat semnăturile celorlalți titulari de pe contractele de muncă și statele de plată; nefiind un dubiu de care să profite inculpații.
Expertiza este o probă a cărei valoare nu este unică și exclusivă, ea se coroborează cu celelalte probe din dosar, respectiv cu actele și declarațiile martorilor. Posibilitatea semnifică posibilitatea ca cei doi inculpați să fi executat semnăturile false.
Martorul -, singura persoană în afară de inculpați, care a avut acces la actele societății SC "", susține că a predat personal actele celor doi inculpați după ce a întocmit statele de plată, care nu erau semnate.
Actele societății au un regim special și au fost în paza și folosința inculpaților, neavând acces la ele alte persoane.
Martorii, titulari ai contractelor declară că au înmânat personal actele inculpaților, care le-au completat, iar inculpații susțin, reciproc, că actele au fost completate și în posesia celuilalt inculpat, încercând fiecare să- învinovățească pe celălalt, fără să demonstreze, însă ca actele să fi fost în posesia altor persoane, decât cei doi inculpați, pe timpul săvârșirii infracțiunilor, până la predarea și expedierea acestora către funcționarii
Declarațiile martorilor cu privire la faptul că nu au semnat niciun stat de plată și contract de muncă, sunt confirmate de concluziile expertizei grafoscopice, care în mod cert determină faptul că semnăturile de pe aceste acte nu au fost executate de titulari.
În consecință, în temeiul textelor de lege invocate mai sus și a disp. art. 345 cod procedură penală instanța de fond a aplicat inculpaților câte o pedeapsă pentru fiecare faptă la individualizarea căreia a avut în vedere disp. art. 52 și 72 cod penal, inculpații având un regim egal sancționator, gravitatea faptei reflectându-se și în gravitatea de sancționare.
În temeiul art. 33 lit. "a" cod penal s-a constatat că faptele săvârșite sunt în concurs real și în temeiul art. 34 lit. "b" cod penal au fost contopite în pedeapsa cea mai grea.
Cu privire la inculpatul s-au reținut disp. art. 37 lit. "b" cod penal, acesta fiind în stare de recidivă.
Inculpatul a dovedit persistență infracțională în săvârșirea unor fapte de aceeași natură cu cele pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre.
Astfel, din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că acesta a suferit în perioada 1994-1998 mai multe condamnări, pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru infracțiunea de înșelăciune, fals și uz de fals.
Ultima condamnare, în urma contopirii pedepselor aplicate prin mai multe sentințe a fost de 3 ani și 1 lună aplicată prin sentința penală nr. 1014/15.09.1998 pronunțată de Judecătoria Bârlad, arestat la data de 28.08.1997 și liberat la data de 19.05.1999 cu un rest de 497 zile, împlinit la data săvârșirii faptelor pentru care a fost condamnat în cauza de față.
Pe durata prev. de art. 71 cod penal i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a,b și c" Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Cu privire la inculpatul, având în vedere lipsa de antecedente penale cu privire la acesta, instanța de fond apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, dispunând, în baza art. 81 cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 cod penal i s-au interzis inculpatului Drepturile prev. de art. 64 lit. "a, b și c" Cod penal.
În temeiul art. 82 cod penal s-a fixat termen de încercare și în temeiul art. 71 al. 5 cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a, b și c" Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 cod penal.
În temeiul art. 445 cod procedură penală s-au declarat ca fiind false înscrisurile contracte de muncă și state de plată, pe care le-a anulat, înscrisuri depuse în original în dosarul nr. 1409/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, atașat la dosarul instanței nr. 6533/2006 al Judecătoriei Bârlad.
Ca o consecință a condamnării, în temeiul art. 191 cod procedură penală, inculpații au fost obligați fiecare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, din care onorariu avocat din oficiu pentru inculpatul va fi plătit Baroului din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivul de apel al Parchetului vizează omisiunea instanței de fond de a se pronunța cu privire la actele false, apreciindu-se ca nelegală,modalitatea de a proceda a instanței de fond, în sensul de a se încerca acoperirea acestei omisiuni printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale, deoarece nu sunt aplicabile prevederile art. 195, 196 Cod procedură penală.
Inculpatul nu a motivat în scris apelul declarat în cauză și nu s-a prezentat pentru a-l susține cu toate că a fost citat în conformitate cu dispozițiile procedurale aplicabile în materie, inclusiv potrivit art. 177 al. 4 Cod procedură penală, întrucât din actele dosarului rezultă că este plecat în străinătate.
La dezbaterea apelului, inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a arătat că pedeapsa aplicată este prea mare raportat la condițiile concrete de săvârșire a faptelor, de faptul că activitatea infracțională a desfășurat-o sub supravegherea inculpatului și că a manifestat o atitudine sinceră în cauză.
Inculpatul a motivat în scris apelul ( 40 dosar apel) și a criticat hotărârea sub mai multe aspecte.
În primul rând în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, apelantul susține că din probele administrate nu rezultă cu certitudine faptul că semnăturile au fost contrafăcute de el.
Astfel, se invocă faptul că expertiza grafoscopică formulează concluzii având caracter de probabilitate și nu de certitudine, care vin în contradicție cu declarațiile martorilor audiați iar dubiul nu poate decât să îi profite inculpatului și nu se poate răsturna prezumția de nevinovăție pe baza acestui probatoriu.
Mai arată inculpatul că în timpul cercetării judecătorești, martorii, G au confirmat faptul că ei înșiși au semnat contractele individuale de muncă și nu alte persoane iar martorul a relatat că a discutat doar cu inculpatul cu toate că în expertiză se apreciază că semnătura martorului a fost probabil executată de inculpatul.
De asemenea, inculpatul susține că nici statele de plată nu puteau fi semnate de el, întrucât așa cum rezultă din declarația martorului -, acestea au fost predate inculpatului și în momentul predării erau nesemnate la rubrica salariat.
Toate aceste elemente, ar trebui, în opinia inculpatului, să conducă la achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" rap. la art. 10 lit. "c" Cod penal.
O a doua critică vizează infracțiunea de tentativă la înșelăciune reținută în sarcina apelantului.
Acesta susține că se impune achitarea sa și pentru această infracțiune, deoarece infracțiunea de fals dedusă judecății reprezintă infracțiunea mijloc prin care se urmărea înșelarea părții vătămate Ministerul Muncii și Solidarității Sociale iar întrucât el nu a săvârșit infracțiunea de mijloc(fals) nu poate fi condamnat nici pentru tentativă la înșelăciune.
În plus, inculpatul arată că el nu a făcut altceva decât să intermedieze o parte din angajări, aducând la cunoștința celor interesați oferta angajării, nu a făcut presiuni asupra acestor persoane și nu a semnat acte în numele lor.
Dimpotrivă, susține apelantul, inculpatul a fost cel care s-a ocupat de toate formalitățile aspecte care rezultă din declarațiile martorilor - și -.
Inculpatul mai precizează că declarația celuilalt inculpat, care încearcă să îl incrimineze, nu este credibilă, având în vedere persistența infracțională pentru fapte de aceeași natură și conduita lui procesuală, spre deosebire de apelant, care se bucură de respectul întregii comunități locale.
Nici scopul pentru care se reține că ar fi fost săvârșite faptele nu este credibil, deoarece indemnizațiile de șomaj care urmau să fie obținute nu îi reveneau lui, persoanele contactate îi erau apropiați și l-ar fi sprijinit oricum în campania electorală.
Un al treilea motiv de apel, subsidiar, vizează modalitatea de individualizare a pedepselor, în sensul că nu este corect să fie aplicat același tratament sancționator celor doi inculpați întrucât diferă situația lor infracțională și deși s-a reținut lipsa antecedentelor penală pentru inculpatul, nu s-au coborât sub minimul special pedepsele. Apelantul solicită în aceeași ordine de idei să se rețină circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. "a, c" Cod penal, precum și aspectele ce caracterizează persoana sa și să i se aplice o pedeapsă cu amenda, în conformitate cu dispozițiile art. 76 lit. "e" Cod penal.
Prin decizia penală nr. 41/25 februarie 2008, Tribunalul Vasluia respins ca nefondat apelul inculpatului și a admis apelul procurorului și a inculpatului.
A redus pedepsele aplicate inculpatului la câte 2 (două) luni închisoare pentru faptele prev. de art. 290 Cod penal și art. 20 raportat la art. 215 alin. 1 Cod penal cu reținerea disp. art. 74 lit. "a" și 76 lit. "c".
A contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute 2 (două) luni închisoare.
A aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor enumerate la art. 64 alin. 1 lit. "a" teza a II-a și lit. "b" Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată pe durata prev. de art. 82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
Au fost declarate false c privire la semnătură, înscrisurile întocmite de inculpați.
S-a statuat asupra cheltuielilor judiciare.
Tribunalul a reținut în apelul inculpatului că pedepsele aplicate acestuia au fost corect individualizate, că față de starea de recidivă, pedeapsa ce urmează aoe xecuta corespunde scopului cerut de art. 52 Cod penal.
În apelul inculpatului tribunalul a reținut că în mod judicios și în deplină concordanță cu probele administrate, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în ceea ce privește ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, chiar dacă inculpatul a contestat că ar fi semnat contractele de muncă pentru o parte din persoanele contactate, aceste aspect rezultă din concluziile expertizei grafoscopice ( 197 urm. pen.) unite cu declarațiile martorilor, respectiv tocmai persoanele ale căror semnături au fost falsificate.
parte dintre cei implicați, care în cursul urmăririi penale au precizat în mod expres că nu au semnat contractele de muncă (, ), revin în cursul cercetării judecătorești de la instanța de fond și arată că au semnat contractele de muncă dar statele de plată nu.
Aceste schimbări de declarații nu sunt în nici un fel motivate și nu sunt convingătoare noile declarații în raport de faptul că cele date la urmărire penală se situau în timp mai aproape de evenimentele relatate, au fost semnate și însușite astfel de cei audiați și se coroborează cu proba științifică.
Nu există nici o explicație plauzibilă pentru care martorii și-au schimbat declarațiile cu privire la un aspect atât de important, care i-a privit în mod direct, cum ar fi acela al semnării unui contract de muncă, act de dispoziție deosebit de important pentru orice persoană în afara ipotezei că au vrut să îl ajute pe inculpat de care sunt apropiați, așa cum chiar inculpatul admite în motivele de apel.
În aceste condiții, tribunalul reține că declarațiile care reflectă adevărul sunt acelea de la urmărire penală, care se coroborează cu proba științifică administrată în cauză ce stabilește probabilitatea ca o parte dintre semnături să fi fost executate de inculpatul iar declarațiile contrare date în primă instanță sunt nesincere.
Pentru a concluziona astfel, tribunalul a avut în vedere și mărturiile persoanelor care au susținut în mod constant faptul că nu au semnat nici un act: a- ( 427, 429 urm. pen.), ( 422 urm. pen, 87 fond), - ( 399 urm. pen.), G ( 405 urm. pen. 90 fond), pentru primele două persoane expertiza concluzionând că probabil semnăturile de pe contract au fost executate de inculpatul.
Din ansamblul materialului probatoriu rezultă implicarea ambilor inculpați în activitatea infracțională, chiar daca cei doi au recunoscut parțial faptele, încercând fiecare să transfere responsabilitatea asupra celuilalt.
Astfel, unii martori arată în mod expres fie că au discutat cu ( - 411 urm. pen. - 390 urm. pen. 60 fond) fie că ambii inculpați i-au promis că îl vor scoate în șomaj (. - 385 urm. pen.).
În considerarea celor arătate, tribunalul constată că instanța de fond a înlăturat în mod judicios prezumția de nevinovăție pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privata săvârșită de inculpat, prin aprecierea corectă a probelor administrate, primul motiv de apel fiind nefondat.
Nici cea de a doua critică adusă sentinței apelate nu este întemeiată.
Așa cum s-a reținut în analiza primului motiv de apel, contextul probator al cauzei relevă că ambii inculpați au fost implicați în activitatea infracțională, aspect care rezultă atât din declarațiile persoanelor pe numele cărora au fost întocmite contracte de muncă, cât și din depozițiile reprezentanților autorităților competente care au intrat într-un fel sau altul în contact cu inculpații.
În acest sens, se rețin declarațiile martorilor, inspector ITM, pct. Bârlad ( 433 urm. pen. 94 fond), -, inspector de muncă ( 437 urm. pen. declarație mai detaliată, 93 fond), contabil ( 445 urm. pen. 92 fond).
Martorii arată că au discutat cu ambii inculpați, care s-au interesat de procedura care trebuia urmată că aceștia s-au deplasat împreună la sediul ITM Bârlad, ceea ce reflectă o implicare activă a inculpatului în săvârșirea tentativei la infracțiunea de înșelăciune și nu doar ajutarea inculpatului să se deplaseze la aceste instituții cu mașina, așa cum a încercat să susțină în apărarea sa pentru a minimaliza contribuția reală pe care a avut-o.
Declarațiile martorilor se coroborează cu cele ale inculpatului sub aspectul existenței contribuției inculpatului la săvârșirea tentativei la infracțiunea de înșelăciune.
Inculpatul a încercat, inclusiv prin proba testimonială administrată în apel, să demonstreze că a dat doar un ajutor dezinteresat consătenilor săi pentru a-și găsi un loc de muncă.
În primul rând se va reține că mărturia numitei este subiectivă, dat fiind faptul că această martoră este concubina inculpatului.
Nici declarațiile martorilor și nu sunt relevante, în condițiile în care martorii redau doar anumite aspecte legate de prezența inculpatului în bar și precizează că inculpatul nu avea o relație de prietenie cu ci erau simple cunoștințe, în opinia lor.
Aceste declarații nu sunt veridice în contextul în care din depozițiile celorlalți martori rezultă că inculpații au acționat împreună, că în acest mod s-au deplasat la ITM și pentru a se întâlni cu deoarece dacă ar fi fost simple cunoștințe nu s-ar fi justificat acțiunile lor comune.
De altfel, depoziția martorului este contradictorie cu aceea a martorei, deoarece martorul audiat în apel pretinde că a văzut-o pe numita semnând contractul de muncă în bar, aspect care contravine atât depoziției martorei ( 427, 429 urm. pen.) cât și concluziilor expertizei ( 221 urm. pen.), care arată că nu aparține numitei semnătura de pe contractul de muncă al acesteia.
Existența unor dovezi contrare cu privire la anumite aspecte ale depoziției martorului conduc la concluzia că acest martor este nesincer și mărturia sa va fi înlăturată ca fiind contrară realității.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că este dovedită atât sub aspectul laturii obiective cât și al laturii subiective săvârșirea de către inculpatul a unei tentative la infracțiunea de înșelăciune, constând în întocmirea unor contracte de muncă fictive ( 121 urm. pen. raport de expertiza contabilă care concluzionează în acest sens) pentru ca persoanele respective să beneficieze de ajutor de șomaj, ca efect al desfacerii acestor contracte de muncă prin acordul părților.
Infracțiunea persistă indiferent de motivația care i-a animat pe inculpați, fie pentru obținerea unui sprijin electoral pentru inculpatul, fie pentru alte scopuri patrimoniale sau pur și simplu pentru a facilita obținerea frauduloasă a ajutorului de șomaj de către persoanele pe care le-au contactat.
Examinând din oficiu sentința, tribunalul constată că încadrarea juridică corectă a celei de a doua infracțiuni săvârșite este aceea de tentativă la înșelăciune în formă calificată, prevăzută de articolul 215 al. 2 Cod penal, pentru că inculpații s-au folosit de înscrisuri falsificate.
Cu toate acestea, nu s-a pus în discuție în apel schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 215 al. 1 Cod penal, reținută în mod eronat în actul de sesizare a instanței și menținută de instanța de fond, în infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 215 al. 2 Cod penal, deoarece tribunalul a fost sesizat cu soluționarea apelurilor inculpaților și al Parchetului, pentru un motiv de nelegalitate care nu este în defavoarea inculpaților.
Schimbarea încadrării juridice în apel într-o infracțiune mai gravă ar fi fost de natură să contravină dispozițiilor art. 372 Cod procedură penală, care stabilesc obligativitatea neagravării situației în propriul apel, în condițiile în care apelul parchetului vizează o chestiune de tehnică juridică și nu a fost extins cu privire la alte motive în defavoarea inculpaților.
C de al treilea motiv de apel este fondat.
Instanța de fond nu a procedat în mod corect atunci când a aplicat același tratament sancționator celor doi inculpați cu toate că datele personale ale acestora sunt semnificativ diferite iar reeducarea inculpatului se poate realiza și prin aplicarea unei pedepse mai puțin severe.
Astfel, în cauză au fost administrate, la propunerea inculpatului probe în circumstanțiere din care rezultă faptul că acesta este o persoana care se bucură de respectul concetățenilor săi, care l-au ales în funcția de primar și că a avut o conduită corectă în societate până la săvârșirea faptelor, reflectată în lipsa antecedentelor penale. În plus, inculpatul s-a prezentat în instanță atât la fond cât și în apel spre deosebire de inculpatul.
Pentru aceste motive, tribunalul apreciază că în procesul de individualizare a pedepselor stabilite pentru inculpatul trebuiau reținute în favoarea acestuia circumstanțele atenuante în condițiile art. 74 al. 1 lit. "a" Cod penal, având drept consecință coborârea sub minimul special a celor două pedepse stabilite.
Nu este fondată critica privind omisiunea instanței de fond de a coborî sub minim pedepsele deoarece nu s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, lipsa antecedentelor penale fiind enumerată doar ca o condiție pentru aplicabilitatea art. 81 Cod penal.
Cu toate că apelul este fondat sub aspectul reținerii unor circumstanțe atenuante pentru inculpatul, nu este întemeiată solicitarea privind aplicarea unei pedepse pecuniare, care ar fi disproporționat de mică în raport de pericolul social concret al infracțiunilor deduse judecății - cu referire la faptul că infracțiunile au fost săvârșite în formă continuată și la consecințele care s-ar fi putut produce în patrimoniul statului dacă s-ar fi consumat infracțiunea de înșelăciune.
S-a reținut că apelul procurorului este fondat și potrivit art. 348 Cod procedură penală, s-au anulat înscrisurile falsificate, reținându-se că această omisiune nu putea fi îndreptată pe calea unei încheieri de îndreptare a erorilor materiale.
În termen, decizia a fost recurată de inculpatul cu motivarea că nu poate fi reținută vinovăția pentru infracțiunea de fals doar în baza a două probe incerte, că față de contradicțiile între declarațiile inculpatului nu poate fi reținută infracțiunea de tentativă la înșelăciune, că reeducarea este posibilă prin aplicarea unor pedepse în modalitatea amenzii, că în mod nelegal s-a aplicat pedeapsa accesorie.
Recursul formulat este întemeiat doar în ceea ce privește critica de nelegală aplicare a pedepsei accesorii.
Instanța e apel, în raport cu motivele invocate de recurent, aceleași ca și în apel, a făcut o corectă interpretare a situației de fapt.
Probele nu au o valoare prestabilită.
Revenirea nejustificată asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale de către o parte din martori, nu obliga instanța să ia în considerație declarațiile acestora din cursul judecății.
Declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpaților, declarații prin care încearcă să transfere răspunderea unul asupra celuilalt, cu înscrisurile întocmite în fals, cu expertiza criminalistică, dovedesc pe deplin existența faptelor și vinovăția inculpatului-recurent.
Pedepsele aplicate inculpatului cu reținerea de circumstanțe atenuante au fost corect individualizate, alternativa amenzii penale nu este aplicabilă dacă aveau în vedere împrejurările de fapt ale cauzei, calitatea pe care o avea inculpatul în momentul săvârșirii faptei, calitate de care s-a folosit în parte dar și conduita oscilantă a acestuia în cursul procesului penal.
Instanța de apel a aplicat greșit pedeapsa accesorie inculpatului.
Față de momentul săvârșirii faptelor 01.10.2002 - 04.04.2004 și data intrării în vigoare a dispozițiilor art. 71 Cod penal, ala cum au fost modificate prin Legea nr. 278/2006, dispoziții care obligau la aplicarea pedepselor accesorii și atunci când se dispune suspendarea executării pedepsei închisorii, 13 august 2006, în mod greșit s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi, instanța de apel încălcând principiul activizării legii penale stabilit de art. 10 Cod penal.
Pentru acest ultim aspect, în baza art. 38515pct. 2 lit. "d" Cod procedură penală cu referire la art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, recursul va fi admis și casând în parte decizia recurată, se vor înlătura mențiunile cu privire la aplicarea pedepsei accesorii și cele cu privire la suspendarea executării acestei pedepse.
Văzând și disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 41/A/20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr- pe care o casează în parte, în latură penală în ceea ce l privește pe inculpatul recurent.
Rejudecând cauza:
Înlătură mențiunile privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii executării drepturilor enumerate la art. 64 alin. 1, lit. "a", teza a II lit. "b și c" Cod penal precum și mențiunile privind suspendarea executării acestei pedepse.
Cheltuielile ocazionate de judecarea recursului inculpatului, inclusiv onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.12.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:,
-
23.12.208
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Otilia Susanu, Aurel Dublea
