Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 743/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 743/ DOSAR NR-
Ședința publică din 10 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Angela Hărăstășanu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Radu G -
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, personal și asistat de apărătorul ales, avocat -, lipsă fiind intimata parte civilă Verba Trans
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat ales - depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială de reprezentare în instanță a inculpatului, copia unui contract individual de muncă încheiat de către recurentul inculpat precum și o serie de înscrisuri care datează din perioada în care acesta a fost arestat aflându-se în executarea unor pedepse, motiv pentru care a și ajuns să piardă locuința în care avea domiciliul. Precizează că în urma unui contract de împrumut încheiat cu o bancă s-a ajuns la garantarea cu imobilul în care domicilia în baza unui contract de ipotecă iar ulterior s-a ajuns la executare silită în baza acelui contract.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri și pune în vedere apărătorului ales al recurentului inculpat ca în susținerea recursului să facă referire și la motivul de casare, având în vedere că motivele de recurs au fost depuse după termenul de 5 zile prevăzut de art. 38510alin.2 Cod procedură penală.
Avocat ales - având cuvântul pentru recurentul inculpat arată că recursul declarat împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov vizează temeiul prevăzut de dispozițiile art. 3859pct.14 din Codul d e procedură penală cu referire la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate recurentului inculpat, mai exact în ceea ce privește sporul de pedeapsă pe care instanța de fond l-a aplicat ca urmare a contopirii tuturor pedepselor pe care inculpatul le-a suferit de-a lungul timpului, modalitate care a fost menținută și de către instanța de apel. Raportat la acest aspect, solicită în baza art. 38515alin.1 pct.2 Cod procedură penală admiterea recursului formulat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov și în cadrul rejudecării înlăturarea sporului de 10 luni închisoare aplicat de către instanța de fond. Precizează că solicită atât casarea sentinței pronunțate de către Judecătoria Brașov cât și a deciziei pronunțată în apel d e către Tribunalul Brașov. Învederează instanței că în acest dosar inculpatul a fost judecat pentru emiterea unei file CEC fără a avea disponibilul necesar la tras unei societăți comerciale, respectiv care este parte civilă în prezenta cauză. Menționează că deși inițial inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de dispozițiile art. 215 Cod penal, în cursul judecății în fața primei instanțe s-a pus în discuție o schimbare de încadrare juridică iar în final inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de Legea Cecului respectiv pentru faptul că a emis o filă cec fără a avea disponibilul necesar. Apreciază că această schimbare de încadrare juridică este una legală. Solicită instanței a avea în vedere faptul că pedeapsa aplicată pentru o astfel de infracțiune este de la 3 luni la 1 an închisoare, instanța de fond orientându-se spre maximul special prevăzut de lege și aplicându-i inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare. Menționează că raportându-se la faptul că inculpatul avusese anterior mai multe condamnări, s-a constatat de către instanță de fond că fapta pentru care s-a aplicat această pedeapsă de 1 an de zile închisoare este concurentă cu celelalte pedepse aplicate pentru infracțiunile săvârșite anterior și s-a trecut la procedeul de contopire. Însă întrucât și pedeapsa anterioară era tot ca rezultat al unui astfel de procedeu, mai întâi instanța a descontopit aceste pedepse, respectiv pedeapsa finală de 3 ani și 10 luni în pedepsele aplicate de către instanțe. Subliniază faptul că la această pedeapsă de 3 ani și 10 luni exista acordat de către Judecătoria Slatina în baza sentinței penale nr.1794/18.10.2005 un spor de pedeapsă de 2 luni de zile, însă instanța de fond procedând la contopirea tuturor pedepselor inclusiv cu cea aplicată prin sentința recurată de către inculpat, pe lângă aceasta a contopit pedeapsa de 1 an de zile în pedeapsa de 3 ani și 10 luni și a aplicat sporul de 2 luni de zile care era deja aplicat de către Judecătoria Slatina la care a înțeles să mai aplice un spor de 10 luni închisoare, practic în final ajungându-se ca inculpatul să aibă un spor de 1 an de zile închisoare pentru toate infracțiunile. Apreciază că mărirea sporului de la 2 luni la 1 an de zile este netemeinică. Menționează că prin prisma dispozițiilor art. 72 Cod penal referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei pentru care inculpatul a fost cercetat și condamnat, instanța s-a orientat spre maximul special considerând că în acest fel se atinge scopul prevăzut de dispozițiile legale cu privire la scopul pedepsei aplicate. În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului până la momentul săvârșirii acestei infracțiuni deci până la acest ultim procedeu de contopire, solicită instanței a avea în vedere că instanțele anterioare au apreciat că deși inculpatul săvârșise mai multe infracțiuni și se aplicaseră mai multe pedepse cu închisoare, este necesară acordarea doar a două luni ca spor considerând și în acest mod atins scopul prevăzut de legea penală în dispozițiile art. 52 Cod penal. Subliniază faptul că Judecătoria Brașova considerat necesară, prin raportare la o singură nouă infracțiune cu un pericol social abstract, mai redusă decât cele anterioare pentru că condamnările anterioare au fost în marea majoritate pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de 215 Cod penal, acordarea unui spor suplimentar de 10 luni închisoare pentru această ultimă infracțiune în care deja se aplicase pedeapsa la maximul special prevăzut de lege. Apreciază acest lucru ca netemeinic și consideră că instanța de fond se putea opri să acorde numai acel spor de 2 luni închisoare care oricum intrase în puterea lucrului judecat prin sentințele anterioare și nu trebuia să majoreze acest spor cu încă 10 luni, ajungându-se în final la 1 an închisoare. Apreciază că prin înlăturarea sporului suplimentar de 10 luni închisoare acordat de către instanța de fond și menținut de către instanța de apel, respectiv Tribunalul Brașov, se atinge scopul prevăzut de dispozițiile art. 52 Cod penal cu privire la scopul pedepsei atât în ceea ce privește reintegrarea în societate a inculpatului cât și în ceea ce privește caracterul de sancțiune a pedepsei aplicate. Cu referire la caracterul de reintegrare în societate a inculpatului, învederează instanței că a fost depus la acest termen de judecată la dosarul cauzei un contract de muncă în care se arată că inculpatul își obține în prezent venituri licite, fiind angajat la o firmă de transport cu contract de muncă. Mai mult decât atât, arată că așa după cum rezultă și din dosarul cauzei, inculpatul a executat în baza unui mandat anterior emis înainte de condamnarea pentru această ultimă infracțiune, deci la pedeapsa de 3 ani și 10 luni, în regim de detenție pedeapsa la care a fost condamnat fiind liberat condiționat, lucru certificat de biletul de liberare condiționată existent la dosarul cauzei. Subliniază faptul că în acea perioadă inculpatul a avut de suferit și din punct de vedere familial, acest lucru având repercursiuni deosebite asupra sa. Învederează instanței că în cazul în care pedeapsa rămâne cea stabilită de către instanța de fond cu aplicarea acelui spor suplimentar de 10 luni de zile, ar însemna ca inculpatul să se reîntoarcă în regim de detenție pentru executarea în acest regim a încă o perioadă întrucât s-ar emite un nou mandat de executare și perioada petrecută anterior în arest nu ar fi suficientă pentru a se ajunge măcar la fracția necesară pentru liberare condiționată. Menționează că nici din acest punct de vedere nu se impune acel spor suplimentar pentru că nu este necesar ca inculpatul să se reîntoarcă în stare de detenție, acesta înțelegând gravitatea faptei, pe care a recunoscut-o și a regretat-o de la început, existând în acest sens declarații încă din faza de urmărire penală. Consideră că întoarcerea inculpatului în regim de detenție nu ar fi benefică nici pentru el, nici familiei sale și nici societății. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, casarea atât a sentinței pronunțată de Judecătoria Brașov cât și a deciziei Tribunalului Brașov și înlăturarea sporului de 10 luni închisoare aplicat de către Judecătoria Brașov.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice. Apreciază că ambele instanțe au reținut o corectă stare de fapt și au făcut o corectă încadrare juridică a faptelor. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor consideră că aceasta a fost făcută în mod just, acel spor aplicat justificându-se și fiind legal. Raportat la aceste aspecte, menționează că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 72 și 52 din Codul penal.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales și solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei penale nr.99/A din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov. Totodată, solicită instanței acordarea unei șanse pentru a se putea menține mai departe măcar la nivelul la care este în prezent astfel încât să-și poată întreține familia.
CURTEA
Asupra recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 99/A/2008 a Tribunalului Brașov constată că prin aceasta s-a dispus respingerea apelului inculpatului și menținerea sentinței penale nr. 2141/2007 a Judecătoriei Brașov prin care s-a dispus în baza art.334 Cod de Procedura Penala schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracțiunea prevăzută de art.215 al. 1, 2, 3, 4 Cod Penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod Penal în infracțiunea prevăzută de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.
În baza art.84 alin. 1 pct.2 din Legea nr.59/1934 s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de emitere a unei file CEC fără a avea la tras disponibil suficient.
S-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.525/2007 a Judecătoriei Buzău în pedepsele componente de 1 an închisoare, 1 an închisoare, 3 ani închisoare ( nr.284/17.02.2004 a Judecătoriei Buzău ), 2 ani și 6 luni închisoare ( nr.685/12.05.2003 a Judecătoriei Sectorului 6 B), 3 ani închisoare ( nr.906/10.03.2004 a Judecătoriei Sectorului 5 B), 3 ani și 10 luni închisoare ( nr.1794/18.10.2005 a Judecătoriei Slatina ) și înlăturarea temporară a sporului de 2 luni închisoare aplicat prin sentința penală nr.1794/2005 a Judecătoriei Slatina.
În baza art.85 alin.1 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.284/17.02.2004 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin decizia penală nr.772/02.08.2004 a Curții de Apel Ploiești.
În baza art.36 al. 1, 2 Cod Penal s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentință cu pedepsele de 1 an închisoare, 1 an închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani și 10 luni închisoare menționate mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 10 luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 10 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale a închisorii exercitarea următoarelor drepturi prevăzute de art.64 alin.1 Cod penal:
a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;
c) dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 36 al. 3 Cod Penal s-a scăzut din pedeapsa aplicată perioada executată din 31.07-29.08.2002, 26.09.2002-10.09.2003 și 16.03.2005-10.11.2006.
S-a anulat mandatul de executare emis anterior în baza sentinței penale nr.1794/2005 a Judecătoriei Slatina și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri.
S-a menținut măsura de siguranță luată în baza art.115 Cod Penal prin sentința penală nr.685/2003 a Judecătoriei Sectorului 6 B privind interzicerea inculpatului de a exercita profesia de administrator la societăți comerciale.
S-a constatat că infracțiunea prevăzută de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului nu comportă latură civilă.
În baza art. 7, art. 21 din Legea nr.26/1990 s-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei sentințe, după rămânerea definitivă a hotărârii, la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 189 Cod de Procedură Penală suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului numit din oficiu s-a inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat și s-a stabilit că se suportă din fondurile alocate Tribunalului Brașov.
În baza art. 191 alin. 1 Cod de Procedură Penala inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 460 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel tribunalul a reținut următoarele: instanța de fond a efectuat o corectă analiză și interpretare a probatoriului administrat în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt reținută în sarcina inculpatului.
De asemenea în mod corect s-a efectuat distincția între infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alineatul 4 Cod Penal și cea prevăzută de art. 84 punctul 2 din Legea 59/1934, în ceea ce privește intenția directă în cazul primei și intenția indirectă în cazul secundei și prin urmare în mod corect s-a efectuat schimbarea încadrării juridice în cauză, reținând în sarcina inculpatului infracțiunea de a emite o filă CEC fără a avea la tras acoperire, infracțiune pentru care s-a aplicat inculpatului o pedeapsă corect individualizată potrivit dispozițiilor art. 72 Cod Penal, fiind avute în vedere atât circumstanțele reale ale faptei cât și cele personale ale inculpatului.
De asemenea în mod corect instanța de fond a avut în vedere ansamblul trecutului infracțional al inculpatului, procedând la contopirea pedepsei aplicate inculpatului prin sentința apelată cu celelalte pedepse aplicate inculpatului prin sentințe penale distincte, stabilind starea de concurs de infracțiuni.
În ceea ce privește sporul de pedeapsă de 1 an închisoare aplicat inculpatului în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, având în vedere numărul pedepselor aplicate inculpatului de 3 ani închisoare prin nr.284/17.02.2004 a Judecătoriei Buzău, 2 ani și 6 luni închisoare prin nr.685/12.05.2003 a Judecătoriei Sectorului 6 B, 3 ani închisoare prin nr.906/10.03.2004 a Judecătoriei Sectorului 5 B, 3 ani și 10 luni închisoare prin nr.1794/18.10.2005 a Judecătoriei Slatina, două pedepse a câte 1 an închisoare prin nr.525/29.05.2007 a Judecătoriei Buzău, în acestea din urmă fiind contopite și celelalte pedepse iar în urma concursului s-a aplicat un spor de pedeapsă de 2 luni, acesta este proporțional cu numărul pedepselor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului până în prezent, dozarea și aplicarea unui spor în realitate de 10 luni este în măsură să asigure realizarea scopului pedepsei, neputând a se face abstracție de trecutul infracțional al inculpatului, de faptul că a fost condamnat pentru fapte similare, fiind vorba tot de emitere de file CEC fără a avea acoperire. Din acest punct de vedere sporul de pedeapsă aplicat în urma contopirii este justificat și corect aplicat.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul. Recursul nu a fost motivat în termenul prevăzut de art. 38510alin.1, 2 Cod procedură penală și în consecință acesta poate fi analizat sub aspectul cazurilor de recurs ce pot fi verificate din oficiu, potrivit art. 3859alin.3 Cod procedură penală.
În susținerea recursului său inculpatul a criticat hotărârile pronunțate pentru sporul de 10 luni închisoare aplicat urmare contopirii pedepsei actuale de 1 an închisoare cu pedepse pentru infracțiuni concurente.
În același sens a invocat împrejurări potrivit cărora ulterior executării pedepselor anterioare s-a reintegrat social.
Judecând recursul în temeiul art. 38514Cod procedură penală pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, în limitele menționate se constată incidența cazului de recurs prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, raport de care recursul inculpatului apare ca fiind fondat.
Astfel, pentru infracțiunea dedusă în prezent judecății, prevăzută de art. 84 alin.1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, în raport de perseverența infracțională a inculpatului, i-a fost aplicată pedeapsa la nivelul maximului special.
Această infracțiune a fost comisă în concurs cu alte infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat anterior și a executat pedeapsa.
Sporul de pedeapsă aplicat inculpatului pentru infracțiunile concurente, pentru care a fost condamnat anterior, intrat în autoritate de lucru judecat, este de 2 luni închisoare. Dintre pedepsele cu care s-a contopit în baza art. 36 alin. 1, 2 Cod penal, actuala pedeapsă, două sunt egale cu aceasta, respectiv de câte 1 an închisoare și celelalte sunt cuprinse între 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani și 10 luni închisoare.
Respectând principiul proporționalității, aplicabil și în cazul sporurilor, garanție a atingerii scopului educativ, preventiv al pedepsei se observă că în situația judecării inculpatului pentru infracțiunea actuală, deodată cu celelalte infracțiuni ce au atras condamnări la pedepse mai mari, pedeapsa actuală de 1 an închisoare nu ar fi putut atrage un spor mai mare cu 10 luni decât cel de 2 luni aplicat.
În consecință majorarea sporului de pedeapsă la 1 an apare ca neîntemeiată, încălcând criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală se va admite recursul inculpatului și în consecință, observând lipsa altui motiv de casare ce ar trebui analizat din oficiu se va dispune casarea deciziei din apel și a sentinței primei instanțe cu privire la individualizarea pedepsei respectiv la sporul de pedeapsă.
Față de motivele sus menționate se va reduce sporul de pedeapsă de la 1 an la 2 luni și în consecință se va constata cu privire la pedeapsa rezultantă că aceasta a fost executată în perioadele 31.07.2002 - 29.08.2002, 26.09.2002 - 11.09.2003, 16.03.2005 - 10.11.2006, dată la care inculpatul recurent a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 2501/2006 a Judecătoriei Galați.
În consecință se va înlătura dispoziția din hotărârea primei instanțe, menținută în decizia pronunțată în apel, privind anularea mandatelor de executare și emiterea unui nou mandat, în lipsa unei pedepse ce ar urma să fie executată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Față de admiterea recursului, în baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.99/A/2008 a Tribunalului Brașov, pe care casează și desființează sentința penală nr.2141/2007 a Judecătoriei Brașov, cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, respectiv sporul de pedeapsă, referitor la ambele hotărâri.
Rejudecând în aceste limite, reduce sporul de pedeapsă la două luni, pedeapsa rezultantă fiind aceea de 4 ani închisoare.
Constată că pedeapsa a fost executată în perioadele 31 iulie 2002 - 29 august 2002, 26 septembrie 2002-11 septembrie 2003, 16 martie 2005 - 10 noiembrie 2006, dată la care a fost liberat condiționat prin sentința penală nr.2501/ 3 noiembrie 2006 Judecătoriei Galați.
Înlătură dispoziția privind anularea mandatelor de executare și emiterea unui nou mandat de executare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - G - - C
GREFIER
Red./04.11.2008
Dact./06.11.2008
2 exemplare
Jud. apel:,
Jud. fond:
Președinte:Angela HărăstășanuJudecători:Angela Hărăstășanu, Gheorghe Radu, Alina Constanța
