Spete inselaciune Art 215 cod penal. Sentința 79/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR.79/2009
Ședința publică din 10 iunie 2009
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul trimis în judecată prin rechizitoriul din 16 iunie 2008 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr. 358/P/2007, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (art. 215 al. 1 și 4.Cod Penal)
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 26.05.2009, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei penale de față
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAs -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin 1 și 4 din codul penal.
În fapt s-a reținut că inculpatul, în calitate de administrator al Internațional SRL Pac ontractat de la SRL B cantitatea de 933,70 kg de spumă poliuretanică în valoare de 11277,70 lei pe care s-a obligat să o achite în termen de 60 de zile cu filă CEC. Inculpatul a emis fila CEC seria - 302 - pe care a înscris data de emiterii ca fiind 12 03 2007. La momentul în care beneficiarul instrumentului de plată l-a depus la unitatea bancară acesta a fost refuzat la plată pe motivul lipsei totale de disponibil în contul bancar. S-a mai reținut, din examinarea rulajului contului societății comerciale că încasările societății Internațional SRL P au fost modice. De asemenea Parchetul a avut în vedere că incidentul bancar apărut în relația comercială cu SC SRL nu a fost unul izolat, din situația analitică privind refuzurile bancare ale filelor CEC emise de societatea administrată de inculpat reieșind că până în anul 2007 avut refuzate la plată un număr de 17 file CEC, iar anterior momentului săvârșirii prezentei fapte a mai avut refuzate la plată în numerar 7 file CEC și două bilete la ordin.
Apărarea inculpatului în sensul că fila CEC nu a fost dată ca mijloc de plată ci ca o garanție a plății ulterioare în numerar a fost înlăturată cu motivarea că este în contradicție cu probele administrate în cauză.
Având în vedere această stare de fapt s-a concluzionat că inculpatul a emis fila CEC cu intenția de a induce în eroare beneficiarul, respectiv pentru a-i crea acestuia convingerea că dispune de bani în cont pentru efectuarea plății la scadență.
Probele reținute în dovedirea stării de fapt au fost următoarele:
- plângerea penală SC SRL B (9-10);
- copia filei CEC seria - 302 - și a justificării de refuz (11-12);
- factura fiscală seria - nr.- din 22.12.2006 de livrare a mărfii pe care există mențiunea "se achită în 60 de zile cu fila CEC" (14);
- declarațiile martorului căruia învinuitul i-a dat fila CEC (16,128-129);
- copii ale ordinelor de plată prin care s-a achitat o parte din prejudiciu (18,19,21);
- istoricul incidentelor de plată ale SC Internațional SRL P (22-41);
- adresa nr.28/09.01.2008 a Baroului H de unde reiese calitatea de avocat a învinuitului (47);
- adresa din partea SC SRL B prin care a comunicat pretențiile civile (52);
- rulajul contului societății din P de unde reiese că a fost unul modic (54-124);
- declarația martorului - (130);
- declarația martorului - (131-132);
- declarațiile învinuitului (42-45; 139-142);
La termenul din 24 martie 2009 reprezentantul Parchetului a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin 1, 2 și 3 din Codul penal în concurs cu infracțiunea prevăzută de dispozițiile art.84 pct. 2 și 3 din Legea 54/1934. În motivarea acestei cereri s-a arătat că din probatoriul administrat a rezultat că fila CEC a fost lăsată de inculpat drept garanție știind că nu are disponibil în cont, astfel că această filă a reprezentat mijlocul fraudulos în realizarea infracțiunii.
Inculpatul prin avocat a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.84 pct.2 din Legea 54/1934.
Analizând acele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
În fapt:
Inculpatul are calitatea de asociat și administrator al Internațional L
În cursul lunii noiembrie a anului 2006 acesta l-a cunoscut, la o expoziție desfășurată la, pe martorul, care avea calitatea de agent de vânzări în cadrul societății comerciale Cu acea ocazie martorul a propus inculpatului să-i livreze spumă poleuritanică. Inculpatul a declinat inițial această ofertă motivat de faptul că la acel moment avea un furnizor pentru această materie primă și era mulțumit de relațiile comerciale derulate cu acesta. Ulterior acestei întâlniri martorul l-a mai contactat pe inculpat insistând să se aprovizioneze de la firma sa cu spuma poeuritanică. La câteva zile de la încheierea expoziției martorul s-a deplasat la punctul de lucru al societății Internațional L din T unde a convenit cu inculpatul să-i livreze acestuia o cantitate de marfă echivalentă sumei de 7000 lei, notând comanda într-o agendă. Ulterior martorul a contactat telefonic pe inculpat și i-a adus la cunoștință că nu îi poate livra numai o cantitate de marfă mai mare decât cea comandată deoarece aceasta corespunde capacității de transport a mijlocului auto cu care urmează să se realizeze livrarea.
Această stare de fapt este confirmată de întreg probatoriul administrat, respectiv de declarațiile inculpatului, fila 42, 44 și 139 urmărire penală și fila 33 instanță, declarațiile martorului, fila 55 dosar instanță în care precizează " În final, inculpatul s-a arătat interesat de un tip de burete", fila 129 precum și declarațiile martorei - fila 131dosar de urmărire penală care declară că " Pe parcursul celor câteva zile cât a durat expoziția, în mod repetat am fost contactați de martorul "și fila 42 instanță "În repetate rânduri martorul a insistat cu telefoanele ca să intrăm într-o relație de colaborare".
Urmare a înțelegerii intervenite la data de 22 12 2006 martorul a livrat societății administrate de inculpat marfă în valoare de 11277,70 lei conform facturii fiscale seria - nr.- (fila 14 dosar de urmărire penală).
Marfa a fost recepționată de către un colaborator al inculpatului martorul, care a și semnat pe factura fiscală. Întrucât marfa livrată era într-o cantitate mult mai mare decât cea pe care obișnuia să o achiziționeze inculpatul în mod curent, martorul l-a contactat telefonic pe inculpat și i-a solicitat să-i confirme dacă intenționează să achiziționeze întreaga cantitate. În prezența martorului inculpatul a discutat la telefon cu martorul care i-a solicitat să păstreze toată marfa și i-a promis că se vor înțelege cu plata în sensul că aceasta va fi eșalonată și i-a cerut să îi lase o filă CEC cu titlu de garanție. În aceste condiții întreaga cantitate de marfă a fost preluată de beneficiar.
În ceea ce privește modalitatea de plată Curtea reține că aceasta a fost convenită de către părți a se realiza eșalonat pe parcursul valorificării materiei prime de către societatea administrată de inculpat și în temeiul unui contract care urma să stabilească clauze concrete ulterior predării mărfii.
Reținerea acestei stări de fapt este argumentată de declarațiile martorilor și care au confirmat susținerile inculpatului în sensul că acesta avea relații de colaborare mulțumitoare cu alți furnizori de materie primă și că relațiile comerciale cu societatea la care era angajat martorul au fost inițiate la insistențele acestuia din urmă și au fost determinate de oferirea unor condiții superioare referitoare la un preț mai mic și la o eșalonare la plată pe o perioadă lungă de timp. În acest sens martorul a declarat că în prezența sa martorul i-a spus inculpatului că " plata o să o facă eșalonat pe o perioadă mai lungă de timp"- fila 130 urmărire penală iar în fața instanței a susținut aceeași afirmație arătând expres că reprezentatul unității furnizoare a acceptat oferta B deoarece "condițiile erau mai bune decât cele oferite de, respectiv termenele de plată erau mai lungi iar plata era eșalonată conform vânzărilor" fila 88 dosar instanță. Același aspect este confirmat și de martora care în declarația dată în fața instanței de fond - fila 43 arată "Înțelegerea cu martorul a fost ca plata mărfii să se facă eșalonat pe parcursul încasării de către noi a sumelor de bani de la beneficiarii noștri"
Susținerile părții civile în sensul că părțile au convenit ca plata mărfii să se realizeze la 60 de zile de la livrare prin filă CEC sau ordin de plată nu sunt susținute probator. Este adevărat că pe factura de livrare a mărfii s-a făcut mențiunea de către furnizor că plata se face în 60 de zile cu filă CEC însă această mențiune a fost făcută de martorul, reprezentantul furnizorului iar la preluarea mărfii inculpatul nu a fost prezent și nu a avut cunoștință despre această mențiune. Dimpotrivă așa cum rezultă din declarațiile martorului expuse mai sus părțile sau înțeles la acel moment să se realizeze o plată eșalonată pe o perioadă lungă. De asemenea declarațiile martorului în sensul că înțelegerea dintre părți a fost ca plata să se realizeze cu filă CEC sau bilet la ordin nu sunt confirmate de alte probe. Dealtfel aceste declarații sunt inconsecvente și contradictorii. Astfel după ce în fața organelor de urmărire penală acesta a declarat că părțile au convenit la data livrării ca plata să se facă cu file CEC- fila 16 urmărire penală, fila 55 dosar instanță, ulterior cu ocazia confruntării martorul a declarat că inculpatul i-a spus că preferă să facă plata în tranșe iar fila CEC a fost dată cu titlu de garanție. În acest sens martorul a declarat "- că fila CEC mi-a fost dată cu titlu de garanție, iar înțelegerea a fost că pe parcursul celor 60 de zile, respectiv până la data scadenței să se achite în tranșe întreaga sumă"- fila 131 instanță. Prin această afirmație martorul confirmă faptul că între părți a avut loc o înțelegere referitoare la plata în tranșe a prețului însă susține că aceasta se referea la data anterioară scadenței, respectiv la perioada de 60 de zile de la livrarea mărfii, ori este lipsit de rațiune ca debitorul să se oblige să realizeze plăți anticipate scadenței în condițiile în care acceptă o tranzacție comercială motivat de oferirea unor termene mai mari de plată. Pentru plata anticipată a prețului nu era necesară intervenția niciunei înțelegeri între părți, creditorul în astfel de contracte având totdeauna interesul de a încasa cât mai prompt prețul mărfii livrate.
Ulterior livrării mărfii, în cursul lunii ianuarie a anului 2007 la solicitarea martorului inculpatul a înmânat acestuia fila CEC - - Bank. La momentul predării fila CEC a fost semnată și ștampilată de inculpat, fără să fie datată și fără să fie înscrisă suma pe ea. Această filă a fost predată cu titlu de garanție reprezentantului creditorului solicitându-se în mod expres să nu folosească fila CEC ca instrument de plată.
Aceste rețineri sunt întemeiate pe declarațiile constante ale inculpatului coroborate cu ale martorului ( fila 131 urmărire penală, fila 42 instanță) precum și a martorului fila 16 urmărire penală. Acest din urmă martor declară în cursul urmăririi penale că inculpatul i-a eliberat o filă CEC în valoare de 11277,70 lei " pe care a semnat-o și a ștampilat-o în fața mea ca și garanție" aceeași mențiune cu privire la caracterul de garanție a filei CEC este menținut și în fața instanței cu ocazia audierii sale precum și a confruntării astfel cum s-a arătat mai sus. Martora arată că "știu că s-a emis o filă CEC în alb semnată și ștampilată "- dos urmărire penală, iar în fața instanței a declarat " La momentul predării filei CEC inculpatul i-a spus martorului să nu introducă fila CEC în bancă pentru că o dă cu titlu de garanție, iar a spus că este de acord și că vom stabili modalitatea de plată prin contract". Martora declară că ulterior l-a contactat pe reprezentantul furnizorului solicitându-i să-i trimită contractul și acesta a i-a confirmat că o să-l trimită - fila 42 instanță.
La data de 12 03 2007 SRL a folosit fila CEC ca instrument de plată, iar banca a comunicat refuzul la plată determinat de lipsa totală de disponibil în cont - fila 11 dosar urmărire penală.
Plățile efectuate de Internațional LPd rept contravaloare a mărfii cumpărate au fost de 300 lei la data de 12 04 2007 și 500 lei la data de 06 04 2007- fila 18, 21 dosar de urmărire penală. De asemenea prin convenție părților s-a realizat o stornare de marfă în valoare de 2140,31 lei - fila 87 fond. Administratorul părții civile a declarat în fața instanței că debitul cu care se află înregistrată societatea inculpatului în evidențele contabile ale firmei SRL este de 7137,39 lei.
În drept:
Potrivit dispozițiilor codului penal:
Art. 215 - Înșelăciunea
Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit dispozițiilor Legii 59/1934:
Art. 84 - Se va pedepsi cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă:
1. emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului;
2. emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut;
3. emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11;
4. emite un cec contrar dispoziției ultimului alineat al art. 6.
Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3 de mai sus, emitentul procură trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă."
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev de art.215 alin 1 și 4 în art. 215 alin.1, 2, 3 Curtea reține următoarele:
Este indubitabil că inculpatul nu a emis CEC - ul cu titlul de instrument de plată ci cu titlu de garanție și că la data emiterii acestuia nu era completat potrivit dispozițiilor cuprinse în art.1 din Legea 59 /1934. În aceste condiții nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de alin 4 al articolului 215 din codul penal.
Cu privire la existența infracțiunii prevăzute de art.215 alin 1,2,3 din codul penal Curtea reține că aceasta nu există, lipsind latura obiectivă a acesteia. Pentru subzistența acestei infracțiuni este necesar să existe o acțiune de inducere în eroare săvârșită cu ocazia încheierii sau executării unui contract, în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul. Reprezentantul parchetului a susținut că această inducere în eroare s-a realizat prin mijlocul fraudulos al emiterii unui CEC cu titlu de garanție în condițiile în care inculpatul cunoștea că nu are disponibil în cont.
Din analiza materialului probator a rezultat că inițiativa derulării relațiilor comerciale a avut-o partea civilă și că aceasta a livrat marfa în prezența altei persoane decât reprezentantul beneficiarului. Deasemena fila CEC a fost emisă la aproximativ o lună de la livrarea mărfii și s-a precizat expres că are rolul de a reprezenta o garanție, iar ulterior emiterii acestei file între părți nu s-au mai derulat alte raporturi comerciale.
În aceste condiții pretinsul mijloc fraudulos nici nu exista la momentul încheierii contractului, iar ulterior acestui moment nu era să influențeze în nici un fel derularea raporturilor contractuale deoarece creditorul avea posibilitatea să obțină prin mijloace legale plata prețului indiferent de existența sau inexistența acestei file CEC. Dealtfel partea civilă, prin reprezentantul său nu a arătat în mod concret în ce manieră nu ar fi executat contractul dacă fila CEC nu ar fi fost emisă - cu referire la momentul emiterii ei respectiv la o lună după livrarea mărfii.
În consecință cerințele prevăzute de alin 2 și 3 ale art.215 din codul penal nu sunt realizate.
Nu este însă realizată nici acțiunea de inducere în eroare în forma prevăzută de alin 1, respectiv nu a existat o acțiune de inducere în eroare prin care inculpatul, ca urmare a prezentării ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, să creeze victimei reprezentarea falsă asupra realității, reprezentare determinantă în luarea unei dispoziții patrimoniale cu caracter păgubitor pentru aceasta. Dimpotrivă inculpatul a comunicat cocontractantului că nu are nevoie de o cantitate atât de mare de marfă, a precizat acestuia că nu poate face plata decât pe măsura valorificării materiei prime și a acceptat încheierea tranzacției doar în considerarea unei plăți eșalonate.
Față de acestea instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice în privința infracțiunii de înșelăciune din art. 215 alin 1 și 4 în infracțiunea prevăzută de art.215 alin 1,2,3 din codul penal.
În temeiul art.334 din codul d e procedură penală instanța va admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunea prev. de art.215 alin 1 și 4 cod penal în infracțiunile prev de art.84 alin 1 pct. 2 și 3 din Legea 59/1934.
Este necontestat că inculpatul a emis o filă CEC căreia îi lipsea unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11, în condițiile în care știa că nu are disponibil în cont.
În ceea ce privește fapta incriminată de dispozițiile art84 alin 1 pct.2, de a emite o filă CEC în alb Curtea reține următoarele.
Legea cecului reglementează în cuprinsul său posibilitatea emiterii de cecuri în alb iar prin Normele 7/2008 se fac precizări exprese cu privire la cecul ce nu are toate mențiunile prevăzute de art.1 din Legea 59/1934.
Potrivit dispozițiilor Legii 59/1934
"Art. 17 - trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie să fie semnat de girant.
este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge)."
Potrivit dispozițiilor Normelor 7/2008
"Pct. 67 - Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute deart. 1din Legea asupra cecului.
Pct. 68 - Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată sau îl remite unei instituții de credit pentru prezentarea la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plată."
În consecință însăși legea prevede posibilitatea ca părțile să convină eliberarea de CEC-uri in alb și să stabilească de comun acord modalitatea în care acestea urmează să fie completate.
În aceste condiții cum intenția inculpatului nu a fost aceea de a oferi un instrument de plată nevalid ci predarea CEC-ului s-a realizat cu titlu de garanție, părțile urmând să convină ulterior printr-un contract termenele concrete de plată nu se poate reține intenția sa de a săvârși infracțiunea prevăzută de art.84 alin 1 pct.2 din Legea 59/1934.
Față de acestea în temeiul art.11 alin 1 pct 2 litera a raportat la art.10 lit. d din codul d e procedură penală, Curtea va dispune achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 22.05.1957, în municipiul B, cetățean român, studii superioare, căsătorit, administrator la SC Internațional SRL, domiciliat în P,-, județul H, fără antecedente penale de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.3 din Legea 59/1934.
Cu privire la fapta de a emite un CEC fără a avea disponibil suficient în cont Curtea reține următoarele:
La data emiterii filei CEC către firma inculpatului nu avea disponibil suficient în cont pentru acoperirea debitului către această societate și inculpatul știa sau trebuia, în calitatea pe care o avea, să cunoască situația financiară a societății al căreia administrator era. În aceste condiții atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a acestei infracțiuni sunt întrunite.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat Curtea apreciază că acesta nu subzistă. Astfel inculpatul a emis fila CEC cu credința că aceasta nu va fi folosită ca instrument de plată, intenționând să achite întreaga sumă datorată pe măsura derulării raporturilor comerciale prin plăți în numerar. La momentul contractării credința sa că va putea efectua plăți în numerar era justificată de faptul că avea contracte în derulare fila 72, în temeiul cărora urma să încaseze sume de bani îndestulătoare. Infracțiunea prevăzută de art. 84 alin 1 pct.3 este o infracțiune de pericol, legiuitorul urmărind prin reglementarea ei să asigure siguranța plăților prin instrumente de plată. Deși această siguranță a fost vătămată de inculpat prin fapta săvârșită, apreciem că în raport de împrejurările comiterii ei și de consecințele produse, vătămarea adusă a fost minimă astfel că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Față de acestea, în temeiul art.11 alin.1 pct.2 litera raportat la art.10 alin.1 lit.b indice 1 din Codul d e procedură penală coroborat cu art.18 indice 1 din Codul penal va achita pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.05.1957, în municipiul, cetățean român, studii superioare, căsătorit, administrator la SC Internațional SRL, domiciliat în P,-, județul H, fără antecedente penale de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
În temeiul art.18 indice 1 alin.3 Cod penal raportat la art.91 alin.1 lit.c Cod penal va aplica inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
În ceea ce privește acțiunea civilă aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă. Infracțiunea prevăzută de art.84 alin1 pct 2 din Legea nr.59/1934 este o infracțiuni de pericol, scopul acestei incriminări fiind acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.
Infracțiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele și, ca atare, în cazul acestui gen de infracțiuni instanța învestită cu judecarea acțiunii penale nu este competentă să soluționeze și acțiunea civilă alăturată celei penale.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 43/2008 dată în recurs în interesul legii.
În temeiul art. 192 alin 1 pct. 1 lit.d din codul d e procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 1540 lei cu titlu de cheltuieli avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art.334 din Codul d e procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1 și 4 Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 și 3 Legea nr.59/1934.
În temeiul art.11 pct.2 litera a raportat la art.10 lit. d din codul d e procedură penală achită pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.05.1957, în municipiul B, cetățean român, studii superioare, căsătorit, administrator la SC Internațional SRL, domiciliat în P,-, județul H, fără antecedente penale de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.3 din Legea 59/1934.
În temeiul art.11 alin.1 pct.2 litera raportat la art.10 alin.1 lit.b indice 1 din Codul d e procedură penală coroborat cu art.18 indice 1 din Codul penal achită pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.05.1957, în municipiul, cetățean român, studii superioare, căsătorit, administrator la SC Internațional SRL, domiciliat în P,-, județul H, fără antecedente penale de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
În temeiul art.18 indice 1 alin.3 Cod penal raportat la art.91 alin.1 lit.c Cod penal aplică inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii de 1000 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SRL
În temeiul art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod de procedură penală obligă pe inculpat să plătească statului suma de 1540 de lei cu titlu de cheltuieli avansate de stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 10.06.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Dact. 2 ex/28.07.2009
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă
