Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 8/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu Președintele secției penale
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea apelului declarat de revizuientul, deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva sentinței penale nr. 444 din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns pentru apelantul- revizuient lipsă, avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației pe care o depune la dosar.
Procedura necompletă cu apelantul- revizuient, aflat în stare de deținere și care nu a fost adus la instanță.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că la fila 6 dosar există o cerere din partea apelantului, certificată de administrația locului de deținere, conform normelor legale, prin care solicită să se ia act că își retrage apelul formulat, după care;
Apărătorul desemnat din oficiu solicită să se ia act de cererea de retragere a apelului formulată de revizuient.
Reprezentantul Parchetului solicită să se ia act de cererea de retragere a apelului formulat de revizuient, conform art. 369 Cod pr.penală, avându-se în vedere că cererea care se află la fila 6 dosar este o cerere scrisă și semnată de revizuient și certificată de administrația Penitenciarului Vrancea, conform dispozițiilor legale..
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 444 din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 226/13.05.2005 a Tribunalului Vrancea, formulată de revizuientul, acesta fiind obligat la 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Vranceaa avut în vedere următoarele:
Prin cererea înreg.la nr- la ribunalul Vrancea, condamnatul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 226/13.05.2005 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul penal nr. 2040/P/2004, modificată în parte de Curtea de APEL GALAȚI prin decizia penală nr. 508/23.12.2005, decizie rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5966/18.10.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
In motivarea cererii, revizuientul arată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea cu nr. 833/P/2003, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.215 al.1,3,4 Cod penal, cu aplic.art. 41 al.2 Cod penal și de art. 215 al.1 și 3 Cod penal, cu aplic.art. 41 al.2 Cod penal, ambele cu aplic.art. 33 Cod penal; că instanța de fond prin sentința penală nr. 226/13.05.2005 l-a condamnat pentru infracțiunea prev.de art. 215 al.1,2 și 4 Cod penal cu aplic.art. 41 al.2 cod penal, și pentru infracțiunea prev.de art. 215 al.2 și 3 Cod penal cu aplic.art. 41 al.2 Cod penal,art. 33 lit.a și art. 34 lit.b Cod penal, aplicându-i pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă de 6 ani; că instanța de apel prin decizia penală nr. 508/A/23.12.2005 a desființat în parte hotărârea instanței de fond și în rejudecare a înlăturat aplicarea disp.art. 866, art. 862și 863Cod penal, a majorat pedeapsa de la 3 ani la 4 ani închisoare și a dispus ca această pedeapsă să fie executată în condițiile privative de libertate, făcându-se aplic.art.71 Cod penal, cu referire la art. 64 Cod penal și că în final, Inalta C de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 5966/18 octombrie 2006 i-a respins recursul, menținând hotărârea instanței de apel.
Revizuientul a precizat că solicită revizuirea sentinței penală nr. 226/2005 a Tribunalul Vrancea deoarece:
1.- La data soluționării fondului cauzei, instanțele de judecată nu au cunoscut mai multe fapte sau împrejurări esențiale, care dacă ar fi fost cunoscute ar fi determinat pronunțarea unei soluții de achitare. In esență faptele și împrejurările ce nu au fost cunoscute de instanțele de judecată sunt următoarele:
a).- Împrejurarea că societățile comerciale și persoana fizică, ce au figurat ca părți vătămate în cauză, aveau cunoștință, în momentul emiterii de către revizuient a cecurilor și biletelor la ordin, că societățile comerciale de pe care revizuientul le administra, nu aveau disponibilul necesar în cont pentru a efectua plățile.
In acest sens, revizuientul susține că, datorită faptului că unitățile militare efectuau plățile către el cu o întârziere de 30-45 de zile, a stabilit cu furnizorii săi plata mărfii cu aceeași întârziere și că în aceste condiții, furnizorii de alimente cunoșteau că în momentul emiterii instrumentului de plată ( file CEC și bilete la ordin ) nu au disponibilul necesar în contul curent și acceptau ca aceste instrumente de plată emise de revizuient să fie introduse spre decontare după trecerea unui termen de 30-45 de zile. Mai precizează că aceste aspecte rezultă din declarațiile martorilor și, dar și din adresele furnizorilor 2001 -, SC F, Alimentara B, Com SRL F, SA și SC Com, obținute pe cale extrajudiciară în anul 2006 și din adresa nr. 1469 din 10.04.2006 a nr. 01333, obținută în același mod, înscrisuri pe care revizuientul le consideră probe noi.
b).- Conținutul deciziei nr. IX din 24 octombrie 2005 Inaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii cu privire la aplicarea disp.art. 215 al.4 Cod penal nu a fost cunoscut de instanțele de judecată la soluționarea fondului cauzei.
Revizuientul consideră decizia nr. IX/2005 aon ouă probă și apreciază că instanțele de judecată nu s-au preocupat să stabilească în sensul acestei decizii dacă furnizorii știau în momentul emiterii instrumentului de plată că există sau nu există disponibilul necesar în cont, pentru a soluționa în mod corect cauza, așa cum au solicitat alte instanțe în spețe asemănătoare.
c).- Adresa nr. A-1469/10.06.2006 a 01333 din care rezultă că a avut relații comerciale cu și SRL F, administrată de revizuient, în perioada 01.01.2000 - 27.07.2003 și nu numai până în luna martie 2003, cum a reținut instanța de fond.
d).- La începutul anului 2003, ca urmare a relațiilor comerciale pe care le avea cu 01333 și 01670 B și a faptului că se câștigase licitația pentru prestarea acelorași servicii și la 01547 Rm.S, revizuientul avea garanția unor încasări lunare de aproximativ 4 miliarde lei și pe această bază a emis foarte multe file CEC din care 25 file CEC nu au fost anexate.
Revizuientul precizează că în urma unor manevre ilegale a fost lipsit de încasările de 4 miliarde lei lunar, așa încât nu a putut să se achite de obligațiile de plată însă nu a urmărit nici un moment să înșele partenerii de afaceri, întrucât nedecontarea instrumentelor de plată s-a datorat unei situații în care a ajuns fără voința sa și că toate aceste aspecte rezultă din următoarele înscrisuri:
-sentința civilă nr. 137/23.12.2002 a Tribunalului Vrancea prin care s-a dispus suspendarea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică;
-sentința civilă nr. 101/10.07.2003 a Tribunalului Vrancea prin care s-a anulat contractul de prestare servicii din 20.12.2002 încheiat cu 01333 -
-sentința civilă nr. 271/27.05.2005 a Tribunalului Vrancea și decizia penală nr. 613/R/28.10.2005 prin care inculpata a fost condamnată pentru infracțiunea prev.de art. 292 Cod penal, și s-a dispus anularea declarațiilor de eligibilitate depuse de inculpată la 01333 și 01547 - Rm.
e).- Revizuientul mai susține că nu a emis vreo filă CEC după intrarea în interdicție bancară și că după producerea pagubei a depus eforturi pentru achitarea debitelor.
2.- Al doilea motiv de revizuire se întemeiază pe disp.art. 394 lit.e Cod proc. penală, revizuientul susținând că există două hotărâri judecătorești definitive care nu se pot concilia respectiv - decizia penală nr. 331/2006 pronunțată de către Curtea de Apel Bacău în dosarul penal nr. 1403/2006, prin care a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit.a și art. 10 lit.d Cod proc.penală, pentru infr.prev.de art. 215 alin.4 Cod penal și hotărârea pronunțată în cauză și care face obiectul revizuirii.
La termenul din 3 septembrie 2007, revizuientul și-a completat cererea cu al treilea motiv de revizuire, întemeiat pe disp.art. 394 lit.b Cod proc.penală, în sensul că în cauză expertul contabil ce a întocmit raportul de expertiză contabilă în decizia penală nr. 1040/P/2004 al Tribunalului Vranceaa săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă prev.de art. 260 Cod penal.
După depunere la dosarul cauzei a rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani nr. 2735/P/2007 prin care a fost confirmată propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de expertul doar pentru infracțiunea prev.de art. 260 Cod penal, revizuientul, prin apărător, a declarat la termenul din 15 octombrie 2007 că nu mai susține ultimul motiv de revizuire, întemeiat pe disp.art. 394 lit.b Cod proc. penală și că înțelege să-și susțină motivele inițiale de revizuire.
In susținerea cererii sale, revizuientul a depus următoarele înscrisuri: rechizitorull Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea cu nr. 833/P/2003; sentința penală nr. 226/2005 a Tribunalului Vrancea; decizia penală nr. 508/2005 a Curții de APEL GALAȚI; minuta deciziei penale nr. 5966/2006 a; decizia nr. IX/24 octombrie 2005 IC.; adresa revizuientului fără nr. către Internațional F; adresa nr. 340/16.05.2006 a 2001 SRL către revizuient; adresa nr. 823/11.05.2006 a Fc ătre revizuient; adresa nr. 450/01.06.2006 a Alimentara SA B către revizuient; adresa nr. 120/10.06.2006 a SC. Com SRL F; adresa nr. 20/12.05.2006 a SRL B către revizuient; adresa nr. 2233/12.05.2006 a SC. Câmpineanca către revizuient; dresa nr. 13/16.06.2006 a SC SA Oltenița către revizuient; adresa nr. 5/23.01.2007 a SC Com SRL F către revizuient; adresa nr. 21/23.01.2007 a SC 2001 SRL către revizuient; adresa fără număr a SC Fress SRL B; adeverința 1469/10.04.2006 a 01333; adresa nr. 1987/21 august 2003 01333. F; decizia penală nr. 271/2005 a Tribunalului Vrancea; decizia penală nr. 613/R/2005 a Curții de APEL GALAȚI; sentința civilă nr. 101/2003 a Tribunalului Vrancea; adresa nr. 875/P/2002 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea; încheierea din 15.04.2003 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr. 449/C+C/2003; adresa nr. A-1974/2002 a UM 01547 Rm.S; adresa nr. A/64 a 01671 - B; decizia penală nr. 331/2006 a Curții de Apel Bacău;sentința penală nr. 646/2005 a Judecătoriei Tg. N; sentința penală nr. 1604/2006 a Judecătoriei Tulcea; raport privind cauzele și împrejurările care au dus la încetarea de plăți, depus în decizia civilă nr. 81/F/2003; nota de constatare din 03.06.2003 a reprezentanților BCR - Sucursala V; adresele emise de - Sucursala F cu nr. 3923/2006 și nr. 3922/2006.
In adresa nr. 463/III/6 din 26.03.2007, înaintată instanței în baza disp.art. 399 Cod proc.penală, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, concluzionează că susținerile revizuientului au fost verificate de către instanța de fond și de către instanțele de control judiciar, că nu ne aflăm în prezența vreunui caz de revizuire prev.de art. 394 lit.a-e Cod proc.penală și că în aceste condiții, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
Instanța verificând dosarul cauzei prin prisma motivelor invocate de către revizuient, a constatat că cererea de revizuire formulată de către condamnatul este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.393 Cod proc.penală, hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală a cauzei, cât și cu privire la latura civilă a cauzei, cauzele de revizuire fiind prevăzute în mod limitativ în disp.art. 394 al.1 Cod proc. penală.
In raport de motivele invocate de către revizuient, instanța a constatat că cererea formulată de către condamnatul vizează cazurile de revizuire prev.de art. 394 al.1 lit.a și e Cod proc.penală.
Potrivit disp.art. 394 al.1 lit.a și alin.2 Cod proc.penală, revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanțe la soluționarea fondului cauzei, dar numai atunci când pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, să se poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
In speță, revizuientul a susținut în sensul prevederilor art. 394 al.1 lit.a Cod proc. penală, că părțile vătămate au cunoscut că, la data emiterii instrumentelor de plată (file CEC sau bilete la ordin) societățile comerciale pe care le administra nu aveau disponibil în cont, că părțile vătămate cunoșteau că vor primi plata pentru produsele livrate după un termen de 30-45 de zile așa cum au cunoscut și că nu avut intenția de a-și înșela partenerii de afaceri.
Ori, tocmai aceste aspecte au fost invocate și în fața instanțelor de judecată atunci când s-a judecat cauza și drept urmare acestea au analizat apărările revizuientului atât la fond cât și în căile de atac.
Esențial pentru această cauză nu este aspectul susținut de revizuient, în sensul că părțile vătămate au cunoscut faptul că nu pot deconta imediat instrumentele de plată emise de revizuient, ci faptul că revizuientul deși știa bine situația financiară dificilă în care se aflau firmele sale a continuat să solicite mărfuri de la părțile vătămate chiar dacă nu avea resurse financiare, a continuat să emită instrumente de plată chiar și în perioada de interdicție bancară, a continuat să nu-și informeze partenerii de afaceri despre situația dificilă în care se află și chiar mai mult pentru a-și menține încrederea în fața partenerilor de afaceri a continuat să emită alte instrumente de plată, deși cunoștea bine că nici acestea nu pot fi onorate la plată.
Din nici o probă administrată în cauză nu rezultă că părțile vătămate au fost informate de către revizuient, în momentul solicitării mărfurilor, și emiterii instrumentelor de plată, despre situația extrem de dificilă în care se aflau firmele administrate de el ori despre faptul că aceleași firme se aflau în interdicție bancară.
Vinovăția inculpatului-revizuient a rezultat tocmai din analiza atentă a acestor aspecte esențiale ale cauzei. In acest sens de văzut probele administrate în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declarațiile martorilor, administratorul Com SRL F ( fila 121 dosar fond) care arată că "dacă aș fi știut anterior că nu voi putea recupera prețul produselor vândute nu aș mai fi intrat în afaceri cu inculpatul"; martorului director economic la Oltenița (fila 163 dosar fond); martorului, director sector industrializare din cadrul Oltenița (fila 16 dosar fond); martorului, director general la F (fila 183 dosar fond) care arată că se consideră înșelat de către inculpat și că dacă ar fi știut dinainte că s-ar ajunge într-o asemenea situație nu ar mai fi livrat marfă inculpatului; martorului, reprezentantă a Alimentara B; martorului, reprezentantul F (fila 297 dosar fond) care declară în același sens și martorului - ( fila 351 dosar fond); cu adresa părții vătămate Internațional F (fila 83 dosar fond), cu adresa SRL - B (fila 158-159 dosar fond), cât și cu constatările și concluziile prezentate în raportul de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil (filele 266-274 și filele 348-350 dosar fond).
Adresele obținute de către revizuient pe cale extrajudiciară de la părțile vătămate și alți parteneri de afaceri nu conduc la concluzia că aceștia au fost informați de revizuient despre faptul că ar fi posibil să nu poată să deconteze instrumentele de plată emise de revizuient nici după 30-45 zile, ori că acestea au fost informate de către revizuient despre situația financiară extrem de dificilă în care s-au aflat firmele administrate de către revizuient în prima Jaa nului 2003 ori că acestea se află în interdicție bancară. Ori, tocmai acesta era esențial pentru a înlătura acuzația de înșelăciune.
Prin urmare, aspectele semnalate de către revizuient, așa cum au fost prezentate mai sus, nu pot fi reținute ca fapte sau împrejurări noi în sensul cerut de disp.art. 394 al.1 lit.a și alin.2 Cod proc.penală.
In același sens a apreciat instanța și în ce privește decizia nr. IX din 24 octombrie 2005 Inaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii cu privire la aplicarea art. 215 al.4 Cod penal.
Această decizie a nu poate fi primită ca o nouă probă așa cum pretinde revizuientul, deoarece pe de o parte nu are semnificația unei probe propriu-zise, nu are legătură cu elementele de fapt care au făcut obiectul judecății, iar pe de altă parte această decizie nu poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
A reținut instanța că adresele obținute de revizuient pe cale extrajudiciară de la 01333 nu pot fi primite ca probe noi în sensul cerut de art. 394 alin.1 lit.a și alin.2 Cod proc. penală întrucât nu aduc în discuție elemente esențiale prin care pe baza adresei să se poată dovedi nevinovăția revizuientului în săvârșirea faptei de înșelăciune.
In speță, revizuientul a invocat și împrejurarea că prin "manevre ilegale" a fost adus fără vina sa în situația de a nu-și mai onora obligațiile contractuale către părțile vătămate. Chiar dacă această situație ar fi reală, nu prezintă relevanța juridică în cauză atâta timp cât revizuientul nu a putut dovedi că toate aceste situații dificile în care s-a aflat cu vina ori fără vina sa au fost aduse în mod corect la cunoștința partenerilor de afaceri. Prin urmare și aceste împrejurări invocate de către revizuient nu au valoarea unei probe sau împrejurări ori în sensul cerut de lege pentru a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare.
Susținerea revizuientului în sensul că nu a emis vreo filă CEC după intrarea în interdicție bancară nu a putut fi reținută atât pentru motivul că nu este o probă sau împrejurare nouă în sensul cerut de lege, cât și pentru faptul că este infirmată de probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză contabilă la care s-au făcut referiri mai sus.
Pentru toate aceste argumente instanța a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute pentru cazul de revizuite prev.de art. 394 al.1 lit.a Cod proc.penală.
In ce privește al doilea caz de revizuire invocat de revizuient, întemeiat pe disp.art. 394 al.1 lit.e Cod proc.penală, instanța verificând dacă, în primul rând, sunt vizate două sau mai multe hotărâri definitive care conțin o rezolvare a fondului cauzei și dacă, în al doilea rând, aceste hotărâri nu se pot concilia a constatat că hotărârile judecătorești definitive precizate de revizuient nu conțin o rezolvare a aceleiași cauze penale, ci la cauze penale diferite, chiar dacă acestea au unele asemănări.
In aceste condiții, instanța a apreciat că în cauză nu există cazul de revizuire prev. de art. 394 al.1 lit.e Cod proc.penală.
Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat ca neîntemeiată cererea revizuientului și a respins- în condițiile prev.de art. 403 al.3 Cod proc.penală.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel revizuientul iar prin memoriul depus la dosar la data de 21.11.2007 a solicitat să se constate că își retrage apelul formulat.
Așa fiind, conform art. 369 alin.1 Cod proc. penală instanța urmează să ia act de retragerea apelului formulat de revizuient iar potrivit art. 192 alin.2 Cod pr.penală acesta urmează a fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de judecarea prezentului proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 369 Cod procedură penală, ia act de retragerea apelului declarat de revizuientul (fiul lui și, născut la data de 2.05.1955 în C, jud.C S, domiciliat în F,-,. 9, jud.V, CNP - -) înprezent deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva sentinței penale nr. 444 din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr.penală obligă pe apelantul- revizuient la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi virată Baroului G din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red./14.02.2008
Tehnored./2 ex.
Fond:
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea
