Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 903/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.215 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.903
Ședința publică de la 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
- - JUDECĂTOR 3: Gheorghe Vintilă
G - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.179 din 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistat de avocat, apărător ales și inculpata, asistată de avocat V, apărător ales, lipsă fiind Statul Român prin ANAF pentru DGFP O, - SA T, - SA S și - SRL
Procedura completă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în baza art.334 Cod pr.penală, să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, prev.de art.215 alin.4, cu art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea la legea cec-ului prev.de art.84 din Legea nr.59/1934 și aplicarea unei pedepse în raport de criteriile de individualizare prev.de art.72 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Avocat V pentru inculpata, solicită în principal, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, iar în baza art.11 pct.1 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.penală, cu art.181Cod penal, să se dispună achitarea inculpatei, iar în baza art.91 Cod penal, să se aplice acestuia o amendă cu caracter administrativ.
În subsidiar, se solicită să se dispună casarea ambelor hotărâri și să se facă aplicarea dispozițiilor prev.de art.81 Cod penal, avându-se în vedere că este la prima abatere, a recunoscut și regretă fapta săvârșită și prestează în prezent muncă în Italia.
Procurorul solicită să se pronunțe respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpații având fiecare pe rând cuvântul, reiterează concluziile apărătorilor lor, declarând că lasă soluția la aperciere.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința penală nr. 962 din 30.11.2007, Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, în baza art.334 Cod pr.penală, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârșite de inculpata, din infracțiunea prev.de art. 26 rap.la art. 215 alin. 4 Cod penal, în infracțiunea prev.de art. 215 alin. 4 Cod penal, cu aplic.art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 215 alin.4 Cod penal, cu aplic.art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnată inculpata - la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 și 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani termen stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispoz.art. 83 Cod penal, privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatei drepturile prev.de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal, pedeapsa accesorie ce va fi suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei,în condițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri copie a dispozitivului se va comunica Oficiului Național al Registrului Comerțului.
În baza art. 215 alin. 4 Cod penal, cu aplic.art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - CNP -, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare 5 ani termen stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispoz.art.83 Cod penal, privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal, pedeapsa accesorie ce va fi suspendată pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, în condițiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
În baza art.14, 346 C.P.P. cu aplic.art. 998 cod civil și art. 1003 cod civil s-a dispus obligarea celor doi inculpați și a - SRL în solidar, la plata sumei de 151.059,5 lei către - SA.
În baza art.14 și 346 cu aplic.art.998 cod civil, a fost obligată inculpata și a - SRL, în solidar, la plata sumei de 4883 lei către DGFP
S-a luat act că - SA nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 500 lei către stat, suma reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3529/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatinas -a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpaților si, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.9 alin 1 lit.b din Legea 241/2005 si art.26 rap. la art. 215 alin 4 Cod penal, in cazul inculpatei, respectiv art.215 alin 4 cu aplic. art 41 alin 2 Cod penal, in cazul inculpatului.
n esență, prin actul de sesizareal instantei s-a reținut ca inculpata l-a imputernicit pe inculpatul sa efectueze activitati comerciale (achizitie si distributie marfa) in numele - SRL, înmânându-i cu aceasta ocazie si un carnet cu file CEC semnate si stampilate pentru a-l folosi, desi ambii inculpați cunosteau ca firma nu are disponibil banesc in cont.
n baza procurii, inculpatul a achiziționat de la - SA T marfa pentru a cărei plata a înmânat cinci file CEC, instrumente ulterior refuzate la plata și, de asemenea, a încercat achiziționarea unor calculatoare de la - SRL, pentru a căror plata a înmânat o alta fila CEC.
n sarcina inculpatei s-a reținut totodată ca nu a înregistrat in contabilitate facturi fiscale si implicit in actele contabile nu au fost evidențiate nici operațiunile comerciale efectuate de societate prin intermediul împuternicitului.
Pentru reținerea acestei situații de fapt, in cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: plângeri parte vătămata, acte de control întocmite de Garda Financiara, declarații inculpați, declarații martori si înscrisuri.
Cauza a fost înregistrata pe rolul instanței sub nr.6333/2006 la 30.05.2006.
În cursul cercetării judecătorești, instanța a procedat la ascultarea martorilor indicați in actul de sesizare, declarațiile acestora luate cu respectarea dispozițiilor legale fiind consemnate la dosarul cauzei.
S-au facut demersuri in vederea audierii celor doi inculpati, în urma emiterii mandatelor de aducere acestia prezentindu-se la termenele din 31 mai 2007 ( - fila 261) respective 21 iunie 2007 ( - fila 364 )
La solicitarea aparatorului inculpatului, instanta a incuviintat administrarea probei testimoniale cu un martor, respectiv G, pentru a cărui aducere si ascultare în instanta s-au facut demersuri repetate incepind cu termenul din 19.04.2007 la toate termenele ulterioare, martorul neputind fi insa gasit la adresa indicata de catre aparatorul inculpatului. Desi s-a pus in vedere in mod repetat aparatorului inculpatului sa indice adresa martorului, obligatie ce ii incumba in conditiile art 320 alin 4.C.P.P. nu au fost indicate elemente de natura a permite identificarea si ascultarea martorului.
Din analiza coroborata a mijloacelor de proba administrate atat in faza de urmarire penala, cit si in cursul cercetarii judecatoresti instanta retine in fapt si in drept urmatoarele:
In fapt, inculpata are calitatea de administrator unic al - SRL context in care prin procura speciala nr 1883/08 iunie 2005 l-a imputernicit pe inculpatul ca in numele firmei sa efectueze operatiuni de achizitie si distributie marfa, avind inclusiv abilitatea de a incheia contracte, mai putin sa incaseze platile.
Potrivit intelegerii verbale dintre cei doi inculpati, urma ca din activitatile desfasurate de inculpatul, cealalta inculpata sa incaseze 10% din profituri. Cu aceeași ocazie, inculpata însoțita de martora s-a deplasat la sediul Băncii Transilvania, făcând demersuri in vederea deschiderii unui cont bancar si obținerii unui carnet cu file CEC. Filele CEC au fost semnate si ștampilate de către inculpate, fiind înmânate celuilalt inculpat pentru le folosi, deși amândoi cunoșteau ca nu exista disponibil bănesc in cont.
În baza procurii primite la 13.06.2005 inculpatul, in calitate de reprezentat al - SRL a încheiat cu societatea SA T contractul înregistrat sub nr 95 având ca obiect livrare marfa, pentru bunurile cumpărate emițând cinci file CEC din carnetul primit de la (filele 119 - 123 ), toate cinci fiind refuzate la plata pentru lipsa disponibil in cont, interdicție bancara, instrumente aparținând unui set retras din circulație. Marfa a fost valorificata de către inculpatul către - COM SRL H, care la rândul sau a comercializat-o către - SRL, plata fiind făcuta de către aceasta din urma societate cu numerar, ordin de plata si compensare cu doua autoturisme.
Din sumele astfel încasate, inculpatul a primit 251.000.000 lei, bani plătiți prin ordin de plata de la - COM SRL.
Facturile fiscale întocmite cu ocazia preluării mărfii de la - SA T (factura seria --- nr -/13.06.2005 in valoare de 843.504.572 lei, respective factura fiscala seria --- nr -/20.06.2005 in valoare de 667.089.996 lei) au fost expediate de către către prin posta, întrucât aceasta din urma, nemulțumita ca din desfășurarea activităților comerciale nu a primit o parte din profit, a refuzat primirea lor personal.
Nici ulterior primirii celor doua facturi inculpata nu le-a înregistrat in contabilitatea firmei, motivându-si gestul prin aceea ca celalalt inculpat din cauza a depășit limitele împuternicirii primite, achiziționând mărfuri cu depășirea obiectului de activitate al firmei - si totodată ca nu s-au primit bani rezultați in urma desfășurării relației comerciale.
În iunie 2005 inculpatul s-a prezentat la - SRL S și în numele - SRL a solicitat să achiziționeze mai multe calculatoare pentru a căror plata a fost lăsata o fila CEC (fila CEC seria - nr.- in valoare de 398.000.000 lei - fila 96 ) instrument de asemenea semnat si stampilat de către.
Înainte de livrarea efectiva a bunurilor reprezentantul - a introdus la plata fila CEC aceasta fiind insa refuzata pentru lipsa disponibil in cont, motiv pentru care nici nu au mai fost livrate bunurile cu privire la care s-au purtat negocieri in vederea achiziționării.
Situația de fapt expusa anterior rezultă în cauza cu certitudine din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați cu declarațiile martorilor, cu mențiunile din înscrisurile depuse la dosar si concluziile raportului de expertiza întocmit in cauza.
Astfel, existenta și natura înțelegerii dintre cei doi inculpați, astfel cum a fost reținută de instanța se desprinde atât din analiza împuternicirii depuse la fila 21 din care rezulta calitatea inculpatului și activitățile pe care acesta era îndreptățit să le efectueze, dar și din coroborarea declarațiilor inculpaților cu declarația martorei, din care rezultă că scopul a fost efectuarea de operațiuni comerciale de către inculpatul in numele -, operațiuni înlesnite de legăturile comerciale anterioare ale acestuia cu firmele contractante, in urma cărora din profitul obținut inculpata urma sa primească 10%.
Faptul ca ambii inculpați cunoșteau cu certitudine că în contul deschis la bancă nu există disponibil bănesc este cert daca se are în vedere pe de o parte ca, astfel cum rezulta și din înscrisurile de la dosar, acest cont nu a fost alimentat niciodată, si totodată si faptul ca, instrumentele de plata au fost obținute la scurt timp înainte de începerea activităților comerciale.
De altfel, acest aspect nu a fost negat niciodată de către inculpați, singurele apărări formulate în cauză vizând faptul ca alimentarea contului urma să se facă după valorificarea mărfurilor (inculpatul ), respectiv ca filele CEC au fost înmânate fără a fi stampilate (inculpata ).
Cu privire la susținerile inculpatului care in raport de infracțiunea de înșelăciune a arătat ca nu a intenționat să inducă în eroare societățile contractante, întrucât plata urma sa fie făcută după încasarea prețului pentru marfa livrata, instanța le-a înlăturat, reținând ca după ce mărfurile au fost valorificate prin vânzare, nici una din sumele obținute nu a fost virata in contul firmei - pentru a se permite încasarea prețului, deși rezulta cu certitudine ca inculpatul a obținut 250.000.000 lei.
De asemenea, nu s-a putut reține apărarea formulata de inculpata, dat fiind ca raportul de expertiza întocmit in cauza concluzionează fără echivoc ca semnăturile de pe filele CEC au fost efectuate de către aceasta (aspect confirmat de altfel si de către celalalt inculpat si martora, și recunoscut inițial și de către în cursul urmăririi penale) pe de o parte, iar pe de altă parte, în condițiile in care inculpata desfășura de mult timp relații comerciale este de presupus ca știa ca o fila CEC care nu purta semnătura persoanei autorizate si nu era stampilata nu putea fi avuta in vedere ca instrument de plata, astfel înmânarea carnetului de file CEC către împuternicitul firmei administrate de ea ar fi fost lipsita de orice efect practic.
Derularea relațiilor comerciale si preluarea mărfurilor de la - SA T de către inculpatul, in calitate de reprezentat al -, rezulta din coroborarea declarațiilor acestui inculpat cu mențiunile din contractul nr. 95 depus la dosar (fila 34), precum si cu mențiunile din facturile fiscale întocmite cu ocazia predării mărfurilor, iar modul de valorificare ulterior al bunurilor achiziționate rezulta din declarațiile martorilor audiați in cauza, respectiv G, si.
Este cert de asemenea intenția celor doi inculpați de a înșela firmele cu care intrau in relații comerciale, intenție dedusa in cazul concret analizat atât din modalitatea prin care au interes sa efectueze plata (înmânând file CEC), deși amândoi cunoșteau ca nu exista disponibil in cont, mai mult, data scadenta fiind stabilita intr-o perioada in care firma era in interdicție bancara, si in contextul in care niciunul dintre ei nu a făcut demersuri pentru alimentarea contului, precum si din conduita ulterioara a celor doi inculpați, care deși in declarațiile lor susțin ca sunt de buna credința, nu au făcut nici un demers pentru a încerca acoperirea prejudiciului.
Cu atât mai mult se impune aceasta concluzie in cazul inculpatului care in urma valorificării mărfurilor a si obținut o parte din bani (251.000.000 lei), pe care insa nu i-a înmânat societatii vizatoare, ci i-a reținut in contul unor pretinse creanțe pe care le avea împotriva -, deși potrivit propriilor declarații plata mărfurilor livrate urma sa fie făcuta din sumele de bani încasate prin valorificarea mărfurilor - declarație de la fila 361 din dosar.
Din analiza declaratiilor martorilor audiati in cauza este de asemenea cert ca cei doi inculpati nu au adus la cunostinta reprezentantilor - faptul ca nu exista disponibil banesc in cont, sustinerile inculpatului neputindu-se corobora cu nici o alta proba.
Deși acesta a arătat ca apărările formulate de el in cauza pot fi dovedite prin audierea martorului, instanța a reținut ca administrarea acestei probe a fost imposibila în condițiile in care deși s-au emis in repetate rânduri pe parcursul a J de an mandate de aducere a persoanei a cărei audiere s-a solicitat aceasta nu a putut fi găsita la adresa indicata, in plus aceste susțineri fiind infirmate prin declarațiile martorului - fila 156 din dosarul cauzei.
Trebuie subliniat in acest context ca inculpatul a arătat in fata instanței (fila 361) ca toate cele cinci file CEC au fost lasate cu titlu de garanție plata urmând sa fie facuta fie direct de catre - in contul SA insa in numele -, fie direct de firma administrata de inculpata, insa după virarea banilor de la societatea, dar cu toate acestea deși a participat direct la activitățile ulterioare de valorificare a bunurilor a permis ca pentru plata acestora sa se primească inclusiv bunuri in compensare, ceea ce exclude posibilitatea încasării si virarii banilor către firma coinculpatei sau către firma vânzatoare, mai mult, din sumele de bani primite numerar nu a înțeles niciodata sa efectueze măcar o plata parțiala reținându-le sub justificarea ca banii i se datorează din niște activitati anterioare.
Cu atit mai este aceasta intentie in cazul firmei - SA cand, conform probelor de la dosar societatea vinzatoare a aratat ca intelege sa livreze bunurile numai dupa incasarea banilor, ceea ce exclude de plano posibilitatea ca in cursul intelegerii dintre parti sa se fi stipulat ca fila CEC sa fie lasata cu titlu de garantie, sau ca plata urma sa se faca intr-o alta modalitate dupa primirea si valorificarea marfurilor.
In cazul acestei firme conform declarațiilor martorului ( fila 154) discuțiile inițiale s-au purtat cu inculpatul pentru ca apoi fila CEC sa fie înmânata de către, ambii inculpați acționând in sensul convingerii reprezentantului părții vătămate sa procedeze la expedierea mărfurilor pentru are au purtat negocieri, declarația acestui martor infirmând atât susținerile inculpatului din fata instanței cat si aparerile inculpatei.
In drept, faptele celor doi inculpați astfel cum au fost descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prin emitere de file CEC in forma continuata prev. de art. 215 alin 4 cu aplic art.41 alin 2.Cod Penal, fapta săvârșita in coautorat.
S-a reținut săvârșirea faptei in aceasta modalitate cu consecința implicita a schimbării încadrării juridice conform cererii puse in discuția parților reținându-se următoarele considerente:
prin emitere de file CEC presupune ca fila CEC sa fie valabila sub aspect formal, ceea ce implica cu necesitate ca fila trebuie sa fie semnata de catre persoana indreptatita.
In acest context autor al unei asemenea infractiuni nu poate fi decit acea persoana care are drept de semnatura, in cauza inculpata, si nu inculpatul astfel cum s-a aratat in actul de sesizare al instantei.
Faptul ca in baza unei înțelegeri prealabile inculpata a semnat si stampilat filele CEC pe care le-a înmânat apoi celuilalt coinculpat in cauza in scopul evident ca acesta sa le folosească, fapt urmat de purtarea de catre acesta din urma a negocierilor cu reprezentantii partilor civile inselate, finalizarea contractului in cazul - SA si predarea filelor CEC ca instrumente de plata, indreptatesc concluzia ca activitatile celor doi s-au completat reciproc in vederea realizarii unui rezultat unic, subzistind totodata si rezolutia infractionala unica.
S-a reținut in acest context ca activitatile coautorilor nu se impune sa fie similare, sau sa se inscrie amindoua in actiunile prevazute la elementul material al laturii obiective al infractiunii, fiind suficient ca prin imbinarea activitatilor desfasurate concomitent sau succesiv de catre inculpati sa se tinda la realizarea unui scop unic, in cauza inducerea in eroare a reprezentantilor partilor vatamate pentru a obtine un folos material injust.
In raport de aceste considerente, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice data faptelor săvârșite de către inculpata prin actul de sesizare al instanței in baza art 334.p Cod Penal din infracțiunea prev de art 26 rap la art 215 alin 4.pen, conform actului de sesizare, in infracțiunea prev de art 215 alin 4.pen cu aplicarea art 41 alin 2.pen.
Cu privire la cea de-a doua fapta reținuta in sarcina inculpatei, respectiv refuzul acesteia de a evidentia in actele contabile operatiunea comerciala desfasurata in numele societatii sale de catre imputernicitul prin neinregistrarea in actele contabile a operatiunilor comerciale, instanta retine ca aceasta intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev de art 9 alin 1 lit b din Legea 241/2005.
Este irelevant sub aspectul existentei acestei infracțiuni faptul ca inculpata isi justifica acest refuz prin neînțelegerile ivite intre ea si numitul in timpul derulării relațiilor de afaceri atâta vreme cât împuternicitul firmei a acționat in baza unei procuri autentice care ii permitea sa încheie contractul prin care a achiziționat marfa, contract care nu a fost anulat înainte de încheierea convenției cu - SA, actele îndeplinite de reprezentant fără depășirea limitelor menționate in procura autentica reprezentând actul persoanei juridice însăși.
privește celelalte aparari, respectiv ca nu avea dreptul sa achiziționeze fier beton, instanta retine ca o astfel de limitare a atribuțiilor reprezentantului convențional nu a fost inserata in actul întocmit intre parți, si astfel, chiar in măsura in care s-ar fi stabilit prin discutii intre coinculpati, nu poate produce efecte in relațiile cu tertii si nici nu poate justifica refuzul inculpatei de a menționa facturile comerciale in evidenta contabila a firmei.
De altfel trebuie mentionat ca potrivit declaratiilor inculpatului si ale martorei inculpata cunostea despre existenta contractului incheiat cu - si obiectul acestuia, refuzul sau de a inregistra facturile fiind motivate de faptul ca numitul nu a inteles sa ii predea partea de 10% din profit potrivit intelegerii existente.
Constatând existenta faptelor si săvârșirea acestora de catre inculpate cu vinovatie in forma prevazuta de lege in conditiile art 345 alin 2.C.P.P. instanta urmeaza sa dispuna condamnarea.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile stabilite prin art 72.Cod Penal, reținând in concret ca in raport de gradul de pericol social al faptelor săvârșite (dedus din limitele de pedeapsa fixate de legiuitor, împrejurările comiterii faptelor, urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce ) dar si de datele despre persoana inculpaților, ca prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege se ating scopurile pedepsei astfel cum sunt stabilite de art 52.
p.In cazul inculpatei s-a făcut aplic art 33-34 lit b Cod Penal, contopindu-se pedepsele aplicate, urmând ca inculpata sa execute in final pedeapsa cea mai grea.
In cazul ambilor inculpați s-a reținut in raport in special de datele despre conduita lor anterioara (respectiv lipsa antecedentelor penale) ca scopul pedepselor poate fi atins si făra executarea efectiva, si constatând îndeplinite celelalte condiții impuse de art 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepselor.
S-a făcut aplicarea aplic. art 13 din Legea 241/2005 in ceea ce privește inculpata.
In baza art. 71.cu Cod Penal referire la cauza Sabou si Pircalab contra Romaniei s-au interzis inculpaților drepturile prev de art 64 alin 1 lit a si lit b Cod penal, pedepse accesorii ce vor fi suspendate pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei in condițiile art 71 alin 5.
Cod PenalÎn ceea ce privește acțiunile civile instanța a reținut ca în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prev de art 998.civ, astfel incit in baza art 14 si 346.C.P.P. cu aplic art 998 si 1003 Cod civil s-a dispus obligarea celor doi inculpați si a părții responsabile civilmente - SRL in solidar, la plata sumei de 151.059,5 lei (ron) către partea civila - SA, si a inculpatei in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 4.883 lei catre
S-a lua act ca - SA nu s-a constituit parte civila in cauza si s- făcut aplicarea art 191.cu C.P.P. privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, inculpații și și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - DGFP
Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, a criticat sentința pentru greșita individualizare a modalității de executare a pedepselor aplicate inculpaților în sensul că în cazul inculpatei avînd în vedere prev.de art. 81 al. 2 Cod penal, instanța nu putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei deoarece pedeapsa rezultantă depășește 2 ani, iar în cazul inculpatului, în raport cu contribuția esențială la comiterea faptei de înșelăciune fiind și singurul "beneficiar" al faptei, pedeapsa de 3 ani aplicată inculpatului este prea blândă.
Inculpatul a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 al. 4 Cod penal, lipsind intenția de săvârșire a acestei fapte și a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei și reținerea în sarcina sa a infracțiunii prev.de art. 84 din legea nr. 59/1934 - legea CEC-ului.
Această faptă rezultă din aceea că a lăsat file CEC în posesia creditorului fapt confirmat de acesta pe parcursul urmăririi penale cât și la instanța de judecată și că respectivele file CEC nu aveau valoarea unui instrument de plată.
In subsidiar, a solicitat să rețină în favoarea sa circumstanțe atenuante prev.de art. 74 lit. a Cod penal, cu consecința reduceri pedepsei la limita prev.de art. 76 lit. c Cod penal.
In final, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței sub aspect penal și civil în sensul schimbării încadrării juridice și a înlăturării obligației la plata despăgubirilor civile având în vedere că fapta referitoare la legea CEC-ului nu atrage plata despăgubirilor în condițiile în care creditorul a cunoscut situația financiară a debitorului iar lăsarea filelor CEC drept garanție nu antrenează răspunderea penală a trăgătorului.
Ca o consecință a acestei fapte, a solicitat aplicarea dispoz.art. 181Cod penal, față de atingerea minimă a relațiilor sociale ocrotite de lege și aplicarea unei amenzi administrative în condițiile art. 91 Cod penal.
Inculpata deși citată legal la mai multe termene consecutive nu s-a prezentat în instanță pentru susținerea apelului, iar apărătorul desemnat din oficiu, prin concluziile scrise depuse la dosar a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate prin aceea că inculpata nu a avut niciodată intenția săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și chiar a revocat procura de reprezentare ce i-a fost acordată inculpatului la data de 13 septembrie 2005.
Pe de altă parte, inculpata nu a cunoscut nici un moment despre tranzacția încheiată de inculpatul care i-a cerut transformarea firmei în plătitoare de TVA pentru care inculpatul a încasat suma de 200 milioane lei vechi fără ca inculpata să primească vreo sumă de bani.
Concluzionând, s-a cerut achitarea inculpatei întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii iar în cauza de față pot fi aplicabile dispozițiile referitoare la legea CEC-ului.
Totodată, a cerut achitarea și în ce privește infracțiunea de evaziune fiscală bazată pe aceleiași considerente iar în subsidiar aplicarea circumstanțelor atenuante în raport cu atitudinea sinceră avută pe tot parcursul cercetării penale și judecătorești și aplicarea unei amenzi sub limita minimă prevăzută de lege.
Partea civilă agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de DGFP Oac riticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate deoarece prejudiciul în valoare de 4833 lei este purtător de majorări de întârziere până la achitarea efectivă și integrală a acestuia,iar instanța de fond a omis să facă vreo referire cu privire la dobânzi și penalitățile aferente.
Prin decizia penală nr.179 din 24 septembrie 2008, Tribunalul O l t, a admis apelurile declarate de Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina și ale inculpaților și, a desființat în parte sentința sub aspect penal, în sensul că a înlăturat aplicarea art.81, 82, 83 Cod penal și art.359 Cod pr.penală, privind pedeapsa aplicată la contopire de 3 ani închisoare, inculpatei.
În baza art.861și 862Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe o durată de 6 ani din care 3 ani pedeapsa iar restul, interval de timp.
În baza art.863Cod penal, pe durata termenului de încercare condamnata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- Să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t;
- Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
S-au pus în vedere inculpatei prevederile art.864și 865Cod penal, privind anularea și revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a înlăturat pedeapsa accesorie de interzicere în baza art.71 Cod penal a dreptului de a alege prev.de art.64 al.1 lit.a teza I Cod penal, aplicată inculpați.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a admis apelul O și a fost obligată inculpata în solidar cu la plata dobânzilor legale de la data săvârșirii faptei până la achitarea integrală a sumei de 4.883 lei către partea civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele de apel invocate, tribunalul a constatat că apelurile declarate în cauză sunt întemeiate și urmează să fie admise pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 81 al. 2 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsie poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani și sunt întrunite condițiile prev.de al. 1 lit. b și c Cod penal.
În cauza de față, inculpata prin schimbarea încadrării juridice dată faptelor din art. 26 rap.la art. 215 al. 4, în art. 215 al. 4, cu aplic.art. 41 al. 2 Cod penal, a fost condamnată la 3 ani închisoare.
Aceiași inculpată a mai fost condamnată pentru infracțiunea prev.de art. 9 al. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
In baza art. 33-34 Cod penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Aplicând dispoz. art. 81 - 82 Cod penal și 359 C.P.P. rap.la art. 83 Cod penal, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală deoarece dispozițiile art. 81 al. 2 Cod penal, interzic suspendarea condiționată a executării pedepsie închisorii dacă pedeapsa rezultantă este mai mare de 2 ani.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev.de art. 72 și 52 Cod penal, în raport cu gradul de pericol social al faptelor, dat de modalitatea comiterii lor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, împrejurările comiterii faptelor, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și datele personale ale inculpatei, care a recunoscut săvârșirea infracțiunii, s-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei, constatând că sunt îndeplinite cerințele art. 861Cod penal și urmând a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe perioada termenului de încercare prev.de art. 862Cod penal.
S-au pus în vedere inculpatei măsurile de supraveghere prev.de art. 863Cod penal, și i se va atrage atenția asupra dispoz.art.864și 865Cod penal, privind anularea sau revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Cât privește pe inculpatul, critica formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina privind greșita individualizare a pedepsie aplicată acestuia nu poate fi primită de instanță, deoarece pedeapsa aplicată atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare se încadrează pe deplin în criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Nu pot fi primite nici criticile formulate de inculpați prin apărătorii lor pentru lipsa intenției la săvârșirea faptelor și nici cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei privind pe inculpatul din art. 215 al. 4, în art. 84 din Legea nr. 59/1934 deoarece probele administrate în cauză respectiv declarațiile inculpaților coroborate cu declarațiile martorilor,mențiunile din înscrisurile depuse la dosar și raportul de expertiză întocmit în cauză demonstrând pe deplin existența și natura înțelegerii dintre inculpați în sensul ca inculpatul să efectueze operațiuni comerciale în numele - și în urma cărora din profitul obținut inculpata să primească un procent de 10%.
Rezultă de asemenea că inculpații cunoșteau cu certitudine faptul că în contul deschis la bancă nu există disponibil bănesc,deoarece contul nu a fost alimentat niciodată iar operațiunile comerciale au fost efectuate la scurt timp de la obținerea instrumentelor de plată de către inculpată.
Instanța de fond a făcut o amplă analiză a probelor administrate și o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor deduse judecății aplicând pedepse inculpaților cu respectarea criteriilor generale de individualizare, dar cu încălcarea idspoz.art.81 al. 2 Cod penal, în ce privește pe inculpata așa cum s-a menționat mai sus.
Cu privire la pedeapsa accesorie prev.de art. 71 Cod penal, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor persoanele ale inculpaților conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prev.de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal, respectiv la dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Prin urmare, în baza art. 71 Cod penal, instanța va aplica inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii acestor drepturi pe durata prev.de art. 71 al. 5, respectiv din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executări pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție.
Întrucât prin sentința penală apelată s-au interzis ambilor inculpați drepturile prev.de art. 64 lit. a și b Cod penal, se vor apelurile acestora și se va înlătura interzicerea pedepsei accesorii a dreptului de a alege prev.de art. 64 al. 1 lit. a teza
In ce privește apelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin DGFP O, în conformitate cu dispoz. art. 115 al. 1 din OG nr. 92/2003 privind codul d e procedură fiscală, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere. Prin sentința apelată în cauza de față, potrivit art. 14 și 346 C.P.P. rap.la art.998 cod civil, inculpata și - SRL au fost obligați în solidar la plata sumei de 4.883 lei către partea civilă DGFP O, însă nu s-a făcut nici o referire la dobânzile legale și penalitățile de întârziere.
In raport cu aceste considerente, apelul declarat de partea civilă este fondat, urmând a fi admis, în sensul obligării inculpatei în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 4883 lei despăgubiri civile și dobânzile legale de la data săvârșirii faptei până la data achitării integrale a sumei.
Față de considerentele expuse mai sus, s-au admis apelurile Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, ale inculpaților și ale părții civile DGFP O
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și.
Inculpatul critică decizia pronunțată pentru nelegalitate, susținând că în cauză trebuia reținută infracțiunea la legea cec-ului prev.de art.84 din Legea 59/1934 și nu infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 alin.4 Cod penal, solicitând potrivit art.334 Cod pr.penală, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.215 alin.4 în infracțiunea la legea cec-ului prev.de art.84 din Legea nr.59/1934 și aplicarea unei pedepse în raport de criteriile de individualizare prev.de art.72 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Inculpata prin recursul declarat critică într-o primă teză, decizia pentru nelegalitate, invederând că în raport de datele ce caracterizează pozitiv persoana sa și gradul mai redus de participare la săvârșirea infracțiunii, se putea face în cauză aplicarea dispozițiilor prev.de art.181Cod penal, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și în baza art.11 pct.1 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.penală, să se dispună achitarea și în baza art.91 Cod penal, să se aplice o amendă cu caracter administrativ.
Printr-un al doilea motiv de casare, inculpata critică decizia pentru netemeinicie, susținând că se putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei în raport cu datele ce caracterizează persoana sa, că în prezent lucrează în Italia, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, înlăturarea dispozițiilor art.861Cod penal și aplicarea dispozițiilor prev.de art.81 Cod penal.
Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate.
Motivul de casare invocat de inculpatul, în sensul de a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, în infracțiunea la legea cec-ului este neîntemeiat, avându-se în vedere faptul că primind de la inculpata un carnet cu file cec semnate și ștampilate știa că nu există disponibil în cont.
Primul motiv de casare invocat de de a se face în cauză aplicarea dispozițiilor prev.de art.181Cod penal, este neîntemeiat, în raport cu valoarea prejudiciilor cauzate societăților comerciale.
Nici cel de-al doilea motiv de casare invocat în sensul de a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei este neîntemeiat, avându-se în vedere că ambele instanțe au făcut o individualizare corectă a pedepselor în raport de criteriile de individualizare prev.de art.72 Cod penal și au aplicat acesteia o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, cu executare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Față de considerentele mai sus arătate, urmează să se pronunțe respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, ce se apreciază la câte 400 lei, din care câte 300 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu până la asistarea acestora de apărători aleși, care vor fi suportate din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Avocați
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.179 din 24 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă inculpații la câte 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariu de avocați din oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 1 octombrie 2009.
- - - - G -
Grefier,
Red.jud.SF
Gh.
PS/7.10.2009
1 octombrie 2009.
- Administrația Finanțelor Publice S va încasa de la rec.inc. câte 900 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă
