Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 984/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 984
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Membri Valentina Trifănescu
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă DGFP G, împotriva deciziei penale nr. 116 din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat pentru inculpatul recurent lipsă, de asemenea lipsind și partea civilă DGFP
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, reprezentantul Ministerului Public învederează instanței faptul că procedura de citare nu a fost realizată cu statul român, reprezentat de MFP prin
constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat, arată că procedura este legal realizată cu părțile, așa cum au fost citate, potrivit rechizitoriului.
Instanța respinge excepția privind lipsa de procedură, având în vedere că lipsa de procedură cu această parte, constituie unul din motivele de recurs formulat de F G, urmând a fi avută în vedere pe fondul cauzei.
Nefiind formulate noi cereri ori excepții, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor deoarece, în cauză s-a făcut o greșită încadrare juridică a faptei și, în mod greșit s-a reținut că inculpatul este autorul faptei menționate în actul de sesizare. Se solicită achitarea în temeiul art. 11 alin. 2 lit. a Cod Procedură penală rap la art. 10 lit. c Cod Procedură penală, pentru infracțiunile prev de art. 4 și art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu motivarea că, la momentul controlului nu era în fapt asociat unic al societății și că el nu putea să ascundă bunuri sau surse impozabile ori taxabile, din moment ce ele nu existau, fiindcă au lipsit actele de comerț pe perioada în care a fost asociatul unic și administratorul COM
Cu privire la recursul părții civile, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea recursurilor formulate atât de partea civilă, cât și de inculpat deoarece, așa cum critică partea civilă, judecata s-a făcut fără citarea legală a uneia dintre părți, existând cazul de casare prev de art. 3859pct. 21 Cod Procedură penală, în condițiile în care instanța de apel nu a luat în discuție cererea părții civile care solicita introducerea în cauză a statului român, prin B, astfel încât există și un alt caz de casare, respectiv cel prev de art. 3859alin. 1 pct. 10 Cod Procedură penală. Se solicită trimiterea cauzei la tribunal, pentru rejudecare, iar în subsidiar, respingerea recursurilor, ca nefondate.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin sentința penală nr. 440/03.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr- în baza art. 4 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.01.1955 în Tg-J, județul G, domiciliat în Tg-J, str. - -,.4,.4,.48, județul G CNP- - la 6 luni închisoare.
În baza art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.
În baza art. 33-34 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b pe durata indicată de art. 71 Cod penal.
Au fost interzise inculpatului în baza art. 9 din L 241/2005 raportat la art 65 Cod penal ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și c Cod penal pe durata de 3 ani după executarea pedepsei principale.
A fost obligat inculpatul la plata 231.753 lei reprezentând impozit pe profit și 1.194.674 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată încasată către bugetul statului prin G cu dobânzile și majorările aferente până la achitarea integrală a prejudiciului.
A fost obligat inculpatul la plata a 3.000 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu se plătește anticipat din fondurile Justiției.
Pentru a pronunța această sentința Judecătoria Tg.J a reținut că prin rechizitoriu Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorja fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.4 și 9 alin 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal și art. 33-34 Cod penal.
În fapt s-a reținut că la data de 5 ianuarie 2005, inculpatului i-au fost cesionate părțile sociale ale C, Com SRL Tg-J, administrată de martorul, acesta devenind asociat și administrator unic.
Tranzacția a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului lângă Tribunalul Gorj, sub nr. 2088/24 ianuarie 2005, sediul fiind stabilit în municipiul Tg-J, str. -.8,.2,.4,.l7, județul
Au fost predate către noul administrator toate documentele contabile ale societății pe perioada 1996 - 2004.
La data de 18 noiembrie 2005, o echipă de control din cadrul Gărzii Financiare G, s-a deplasat la sediul declarat al societății, cât și la adresele de domiciliu a inculpatului, pentru a efectua verificări cu privire la activitatea desfășurată de C Com SRL Tg-J, însă nu a fost găsit.
Inculpatul a fost somat de trei ori să se prezinte cu documentele contabile ale societății, fiind întocmite în acest sens notele unilaterale din 22 noiembrie 2005, 5 decembrie 2005 și 13 decembrie 2005, însă nu s-a conformat acestor somații.
Pentru aceste aspecte, Garda Financiară Gas esizat organele de urmărire penală și Direcția Generală a Finanțelor Publice G pentru infracțiunea prev. de art. 4 din Legea nr. 241/2005.
După declanșarea cercetărilor, inculpatul a fost audiat de organele de poliție la data de 23 martie 2006, ocazie cu care a declarat că de la data preluării Com SRL de la martorul, nu a desfășurat nici un fel de activitate comercială, nu a depus la DGFP G declarații sau alte situații financiare și nu a ridicat imprimate cu regim special.
Susținerile inculpatului s-au dovedit a fi nesincere, întrucât s-a constatat că după preluarea societății, a ridicat în perioada 9 februarie 2005 -31 august 2006 de la SRL, și Imprimeria Națională, documente cu regim special: facturi fiscale, chitanțe, avize de însoțire, fișe de magazie, ordine de compensare.
De asemenea, la mai multe societăți comerciale din județul G și din țară s-au descoperit 375 facturi fiscale emise de Com SRL administrată de inculpat, completate, semnate și ștampilate de acesta, prin care au fost livrate diferite mărfuri și executate lucrări, încasate sumele de bani reprezentând contravaloarea acestora, facturile nefiind înregistrate în evidențele contabile ale societății.
Aceste societăți comerciale cu care societatea administrată de inculpat a efectuat tranzacții comerciale sunt: SRL Tg-J, SRL Tg-J, Com SRL Tg-J, Utilaj SRL Tg. N, Agro SRL Pitești, SRL - J, SRL Tg-J și UR Tg-J, cărora le-a vândut cereale (, porumb ), produse industriale (tablă, rulmenți, bucși, șuruburi, sârmă, etc.), precum și prestări servicii.
După depistarea celor 375 facturi și estimarea celor lipsă, Direcția Generală a Finanțelor Publice a întocmit Raportul de Inspecție Fiscală din 7 februarie 2007, prin care s-a stabilit valoarea mărfurilor livrate, a serviciilor prestate, taxa pe valoarea adăugată încasată, profitul impozabil, precum și impozitul pe profit ( filele 108 - 136 din dosarul de urmărire penală).
Prin neînregistrarea în evidențele contabile a acestor tranzacții comerciale, învinuitul a ascuns sursele impozabile și nu a achitat TVA producând un prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă de 1.870.556 RON, din care suma de 240.039 lei reprezintă impozit pe profit, suma de 1.235.202 RON taxa pe valoarea adăugată colectată iar diferența este reprezentată de majorări de întârziere și penalități de întârziere.
În cursul urmăririi penale, prin ordonanța din 23 noiembrie 2007, s-a dispus efectuarea unei expertize financiar contabile care să stabilească dacă societatea administrată de învinuit a asigurat evidența contabilă, dacă facturile emise au fost înregistrate în contabilitate și care este cuantumul prejudiciului produs bugetului consolidat al statului.
Din concluziile raportului de expertiză contabilă, rezultă că Com SRL Tg-J administrată de inculpatul nu a avut organizat compartiment propriu de contabilitate și nu a organizat sau condus contabilitatea pe bază de contract de prestări servicii în domeniul contabilității, încheiat cu persoane fizice sau juridice autorizate iar cele 375 facturi emise de această societate și depistate la alte societăți comerciale, nu au fost înregistrate în evidența contabilă pentru a fi stabilită sursa impozabilă.
Prin neînregistrarea în evidența contabilă a Com SR.L Tg-J a facturilor emise și depistate de organele de poliție și fiscale la alte societăți comerciale, Bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 231.753 RON, reprezentând impozit pe profit și suma de 1.194.674 RON reprezentând taxa pe valoarea adăugată încasată.
De asemenea, inculpatul nu a înregistrat în contabilitate nici un fel de document contabil (borderou achiziții, facturi fiscale) prin care să dovedească proveniența bunurilor care au făcut obiectul tranzacțiilor comerciale.
Acesta avea obligația ca lunar să întocmească jurnalul de vânzări și cumpărări, în care să fie înregistrate facturile la intrări și ieșiri, să întocmească balanțe lunare în care să se înregistreze conturile de furnizori și clienți și tot lunar să depună deconturile de TVA, în care să se menționeze TVA colectat și TVA dedus.
trebuia să vireze la bugetul statului impozitele și taxele aferente operațiunilor comerciale iar la sfârșitul fiecărui an să depună la Direcția Generală a Finanțelor Publice G bilanțul contabil cu contul de profit.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, este cunoscut cu antecedente penale, este administrator de societate comercială, fiind recidivist postexecutoriu.
Acesta a avut o atitudine oscilantă, refuzând constant să se prezinte la organele de urmărire penală cât și la cercetarea judecătorească, deși a fost legal citat la mai multe termene de judecată.
Fiind audiat la data de 29 martie 2006, arătat în mod nereal că de la preluarea societății nu a desfășurat nici o activitate comercială, nu a ridicat documente cu regim special și nu a depus acte justificative la Direcția Generala a Finanțelor Publice
Ulterior, fiindu-i prezentate facturile fiscale descoperite la alte societăți comerciale, emise de societatea administrată de el, eliberate, semnate și ștampilate, personal a recunoscut că nu a ținut cronologic, lunar evidența contabilă a tranzacțiilor comerciale, nu a întocmit balanțe și bilanțuri, nu a achitat impozit și taxe.
A încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală arătând că a pierdut sau i s-au furat documentele contabile ale societății, aspecte care nu s-au confirmat și nici nu a încercat reconstituirea acestora.
Inculpatul mai este cercetat pentru evaziune fiscală și înșelăciune cu file CEC în mai multe dosare penale, atât de organele de cercetare penală din județul G cât și din alte județe ale țării.
Judecătoria Tg-J, după terminarea cercetării judecătorești, prin sentința penală nr.2630/ 07 iulie 2008 a dispus: în baza art. 4 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.01.1955 în Tg-J, județul G, domiciliat în Tg-J, str. - -,.4,.4,.48, județul G CNP- - la 6 luni închisoare; în baza art. 9 alin 1 lit. a din Legea 241/2005 cu aplicarea art 37 lit b Cod penal a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare; în baza art. 33-34 Cod penal contopește pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care urmează să o execute; au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b pe durata indicată de art. 71 Cod penal; au fost interzise inculpatului în baza art. 9 din L 241/2005 raportat la art 65 Cod penal ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și c Cod penal pe durata de 3 ani după executarea pedepsei principale; a fost obligat inculpatul la plata 231.753 lei reprezentând impozit pe profit și 1.194.674 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată încasată către bugetul statului prin G cu dobânzile și majorările aferente până la achitarea integrală a prejudiciului; s-a dispus comunicarea sentinței penale la. la rămânerea definitivă și a fost obligat inculpatul la 3.000 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu ce se plătește anticipat din fondurile Justiției.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Direcția Generală a Finanțelor Publice arătând că sentința este nelegală și netemeinică, întrucât nu a fost citat Statul Român prin ANAF B și nu a fost obligat inculpatul la plata sumelor de bani reținute în procesele verbale întocmite de organele fiscale.
Tribunalul Gorj, prin decizia penală nr. 190/03.11.2008, a admis apelul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței penale nr. 2630/07.07.2008 pronunțată de Judecătoria Tg-J pe care a desființat- și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J sub nr-.
Procedând la rejudecarea cauzei, instanța a s-a conformat întrutotul îndrumărilor din decizia penală nr. 190/03.11.2008 a Tribunalului Gorj prin care a fost desființată sentința penală nr. 2630/07.07.2008, în sensul că a procedat la citarea în cauză Statului Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și a analizat latura civilă sub toate aspectele invocate de partea civilă.
Astfel, este evident că așa cum s-a precizat mai sus, în cursul urmăririi penale, prin ordonanța din 23 noiembrie 2007 ( filele 259 - 260 ), s-a dispus efectuarea unei expertize financiar contabile care să stabilească dacă societatea administrată de învinuit a asigurat evidența contabilă, dacă facturile emise au fost înregistrate în contabilitate și care este cuantumul prejudiciului produs bugetului consolidat al statului.
Din concluziile raportului de expertiză contabilă a rezultat că Com SRL Tg-J administrată de inculpatul nu a avut organizat compartiment propriu de contabilitate și nu a organizat sau condus contabilitatea pe bază de contract de prestări servicii în domeniul contabilității, încheiat cu persoane fizice sau juridice autorizate iar cele 375 facturi emise de această societate și depistate la alte societăți comerciale, nu au fost înregistrate în evidența contabilă pentru a fi stabilită sursa impozabilă.
Prin neînregistrarea în evidența contabilă a Com SR.L Tg-J a facturilor emise și depistate de organele de poliție și fiscale la alte societăți comerciale, Bugetul general consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 231.753 RON, reprezentând impozit pe profit și suma de 1.194.674 RON reprezentând taxa pe valoarea adăugată încasată.
Împotriva concluziilor acestui raport de expertiză, care a stabilit în mod cert și indubitabil prejudiciul cauzat Statului Român, nu au fost formulate obiecțiuni de către inculpat sau partea civilă nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul cercetării judecătorești ( se are în vedere și aspectul că dosarul se află în al doilea ciclu procesual).
Așa fiind, instanța și-a însușit concluziile raportului de expertiză cu privire la cuantumul prejudiciului și în temeiul art.346 rap.la art. 998 - 999 și urm. civ. urmează să dispună obligarea inculpatul la plata 231.753 lei reprezentând impozit pe profit și 1.194.674 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată încasată către bugetul statului prin G cu dobânzile și majorările aferente până la achitarea integrală a prejudiciului.
Împotriva sentinței penele nr, 440/03.03.2009 pronunțată de Judecătoria Tg.J în dosar nr- a declarat apel inculpatul arătând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, însă nu s-a prezentat pentru a-și susține motivele de apel.
A mai declarat apel partea civilă P G, considerând că în mod greșit instanța de fond a rezolvat latura civilă, în sensul că l-a obligat la plata unei sume mai mici decât cea reală.
Prin decizia penală nr. 116 din 13 mai 2009, Tribunalul Gorj, a respins apelurile inculpatului și al apelantei părți civile P G, ca nefondate și a obligat apelantul inculpat la plata sumei de 230 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 200 lei onorariu apărător oficiu va fi suportată în avans din fondurile J către Baroul Gorj, constatând că instanța de fond a dat o interpretare corectă a probelor administrate în cauză, reținând o stare de fapt conformă realității și vinovăției inculpatului.
Starea de fapt și vinovăția au fost dovedite cu procesul verbal de constatare nr. -/29 septembrie 2006 încheiat de Garda Financiară G, procesul verbal de constatare din 7 februarie 2007 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice G, Raportul de Inspecție Fiscală din 7 februarie 2007 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice G, raportul de expertiză contabilă nr. 331/4 februarie 2008 întocmit de Biroul de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Gorj, actele de preluare a Com SRL de către învinuitul de la martorul, facturile fiscale emise de societatea administrată de învinuit către alte societăți din care rezultă efectuarea de tranzacții comerciale, chitanțele fiscale prin care au fost achitate facturile, documente bancare prin care unele plăți către societatea administrată de învinuit s-au efectuat prin viramente bancare, declarațiile inculpatul care a avut o poziție oscilantă, încercând să denatureze adevărul și declarațiile martorilor, -, și.
Tribunalul a apreciat că pedepsele au fost just individualizate ținând seama de împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunilor, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru aceste infracțiuni, starea de recidivă a inculpatului, atitudinea oscilantă a acestuia, criteriile generale de individualizare a pedepselor, atât cu privire la modalitatea de executare, cât și cu privire la cuantumul acestora.
În ceea ce privește motivele de apel invocate de către partea civilă, tribunalul a constatat că împotriva concluziilor raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, care a stabilit în mod cert și indubitabil prejudiciul cauzat statului român, respectiv 231.753 lei, reprezentând impozit pe profit și 1.194.674 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată, nu au fost formulate obiecțiuni de către inculpat sau partea civilă, nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul cercetării judecătorești, având în vedere și faptul că dosarul se află în al doilea ciclu procesual.
În acest fel, în mod corect instanța de fond a obligat inculpatul la contravaloarea prejudiciului cauzat părții civile P G în limita dovedirii acestuia.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul - criticând-o pentru netemeinicie, iar oral, prin apărător, criticând-o și pentru nelegalitate, în sensul că s-ar fi făcut o greșită încadrare juridică a faptei, fără să se arate noua încadrare, dar și că în mod nelegal a fost condamnat pentru fapte pe care nu el le-a comis - și partea civilă G - care a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că, pe de o parte, instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la toate cererile formulate de ea, iar pe de altă parte, că judecata s-a desfășurat fără citarea statului român reprezentat de prin B, dar și faptul că prejudiciul suferit nu a fost corect stabilit.
Recursul declarat de - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice G este fondat și va fi admis, cu următoarea motivare:
Așa cum rezultă din motivele de apel depuse de recurenta - parte civilă la data de 13 martie 2009, se critica sentința pe latură civilă, cu privire la stabilirea netemeinică a prejudiciului, iar pe cale de excepție se invoca lipsa calității procesuale a G în prezenta cauză și se solicita introducerea în speță a statului român, reprezentat de prin F, cu sediul în B,-, sector 5, urmând ca, prin decizia ce se va pronunța, inculpatul să fie obligat la despăgubiri către această din urmă parte.
Curtea mai constată că nici la termenul din 29 aprilie 2009 și nici la cel din 13 mai 2009, când au avut loc dezbaterile, excepția ridicată de partea civilă nu a fost pusă în discuție și ea nu a fost avută în vedere la pronunțarea deciziei.
Se constată astfel că, în prezent, există cazul de casare prev de art. 3859alin. 1 pct. 10 Cod Procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la o cerere esențială formulată de către partea civilă, iar această cerere este de natură nu numai să garanteze dreptul părților, dar a fost de natură să și influențeze soluția procesului.
Având în vedere cazul de casare reținut, Curtea apreciază că nu mai este necesar să se pronunțe pe celelalte motive de casare invocate și, în mod c corespunzător, să aprecieze, potrivit celor motivate, că și recursul declarat de inculpat este fondat, instanța de apel urmând să analizeze criticile formulate de ambele părți atât în motivele de apel, cât și în motivele de recurs și care nu au fost avute în vedere la soluționarea prezentei cauze.
În temeiul art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. c Cod Procedură penală, recursurile vor fi admise, se va casa decizia și se va trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel, rămânând valabile actele procedurale și măsurile luate până la termenul din data de 29 aprilie 2009.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursurile declarate de inculpatul și partea civilă G, împotriva deciziei penale nr. 116 din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Trib.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei, onorariu apărător oficiu, rămân în sarcina statului
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 16 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF
IB - 09.11.2009
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Membri Valentina Trifănescu, George
