Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 133/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.133
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 17 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mengoni Arin Alexandru JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
-
GREFIER - - -
--*****
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ - - Biroul Teritorial BACĂU - reprezentat de procuror
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 72/P din 01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat apelantul - inculpat G în stare de libertate, asistat de avocat G - apărător ales, avocat din oficiu pentru intimații - părți civile și C, avocat din oficiu pentru intimații și, avocat desemnat din oficiu pentru intimatul - parte vătămată și intimatul parte civilă și în substituire pentru avocat desemnat din oficiu pentru intimatul parte vătămată și intimatul parte civilă și avocat desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 327 Cod procedură penală s-a procedat la identificarea și audierea martorei sub prestare de jurământ, după ce i s-a pus în vedere dispozițiile art. 260 Cod penal referitor la mărturia mincinoasă, declarația fiind citită și însușită de martor prin semnătură.
Întrebat fiind avocat G a arătat că insistă în audierea celuilalt martor propus - lipsă la termenul de astăzi.
Reprezentantul parchetului, precizează că audierea martorului în circumstanțiere nu este necesară și utilă cauzei.
Instanța consideră că audierea martorei, nu este o probă utilă cauzei, fiind suficientă audierea unui singur martor în circumstanțiere.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat G având cuvântul pentru apelantul inculpat G, precizează că acesta a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de trafic de persoane prev.de art.12 din Legea nr.678/2001, situație de fapt ce este expusă prin actele aflate la rechizitoriul dosarului de urmărire penală și hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de fond, iar condamnarea acestuia fiind făcută în baza unor audieri telefonice și a declarațiilor date de părțile vătămate. Ancheta fiind deficitar efectuată întrucât inculpatul doar a efectuat activități de transport a părților vătămate în - nu a racolat, transportat și angajat persoane în Republica - așa cum rezultă și din declarațiile părților vătămate nu primea remunerații pentru activitatea desfășurată, acestea fiind angajate de fermierii greci care nu au fost audiați deși acest lucru se impunea. era principala autoare a acestor fapte, întrucât se întâlnea cu părțile vătămate și efectua acțiuni de intermediere împreună cu.
În ce privește apărarea în circumstanțiere, din întreg materialul probator administrat rezultă că inculpatul este infractor primar, nu a comis alte infracțiuni și nu a mai cunoscut rigorile legii penale, instanța putând să aplice o pedeapsă mai mică și corespunzătoare acestor circumstanțe a avut o conduită bună pe tot parcursul cercetării judecătorești, s-a ocupat de educația copiilor care au studii superioare.
Solicită admiterea apelului, casarea hotărârii pronunțate, reducerea pedepsei spre minimul special prevăzut de legea penală și aplicarea unei pedepse corespunzătoare gradului de pericol social având în vedere că fapta nu e chiar atât de gravă.
În subsidiar, solicită redozarea pedepsei aplicate față de gravitatea faptei și persoana făptuitorului care nu are antecedente penale.
Avocat, având cuvântul pentru intimata parte vătămată, și solicită respingerea apelul ca nefondat probele fiind corect administrate - dovedind vinovăția inculpatului.
Avocat, având cuvântul, arată că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, având în vedere locul și condițiile de muncă, cât și cu privire la salariul pe care nu l-au primit pentru munca prestată, fiind nevoiți să se întoarcă în România prin mijloace proprii.
Solicită respingerea apelului ca nefondat atât pe latură penală cât și pe latură civilă.
Avocat având cuvântul pentru intimata parte civilă, C arată că acestea nu au formulat apel, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, solicită respingerea apelului formulat de inculpat ca nefondat.
Reprezentantul parchetului, arată că potrivit dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței apelate ca legală și temeinică, față de probatoriului administrat în cauză din care rezultă că vinovăția inculpatului a fost dovedită. pedeapsa aplicată fiind legală și temeinică.
Apelantul-inculpat G având cuvântul arată că nu se face vinovat de infracțiunea pentru care a fost cercetat și condamnat, întrucât doar a efectuat transportul unor persoane în.
CURTEA
- deliberând -
Prin nr. 72/P din 1.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - s-a dispus condamnarea inculpatului G, fiul lui și al, născut la data de 01.03.1956, în comuna, județul V, cu domiciliul în municipiul B,-,. 14,. A,. 4, județul B, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 7 ( șapte ) ani închisoare și 3 ( trei ) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s- scazut din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive, de la 2.10.2008 la 30.03.2009.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, 998 și urm. Cod Civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile 30.000 lei daune morale, părții civile 30.000 lei daune morale, părții civile 30.000 lei daune morale, părții civile 30.000 lei daune morale, părții civile 8.600 lei daune morale, părții civile 8.600 lei daune morale, părții civile C 4.300 lei daune materiale și părții civile 4.300 lei daune morale.
În baza art. 189 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu pentru părțile vătămate și civile, în sumă de 1.500 lei, au fost avansate către Baroul d e Avocați N, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului 4.000 lei, cheltuieli judiciare avansate.
Pentru a pronunța aceasta sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt La sfârșitul lunii februarie 2008, partea vătămată a fost contactat de o persoană de sex masculin, neidentificată, în vederea prestării unor munci foarte bine remunerate și în condiții bune, în. Această persoană i-a adus la cunoștință că detalii îi vor fi oferite de o persoană de sex feminin pe nume "", care-l va contacta. Totodată, i-a cerut să mai găsească alte trei persoane dispuse să lucreze în aceste condiții.
, fiind de acord cu oferta, i-a contactat pe, și, care și ei au fost de acord. a fost contactat telefonic de "", care i-a oferit mai multe detalii: activitatea urma a fi efectuată în agricultură, respectiv un abator, salarizarea era de 600 euro pentru prima lună, urmând a crește ulterior, cazarea era asigurată în mod gratuit în condiții bune, iar hrana era de asemenea gratuită.
Cei patru s-au întâlnit cu "" în municipiului R, unde au primit din nou explicații și asigurări despre condițiile bune de muncă, dar au aflat și că deplasarea și încadrarea în muncă în erau în fapt organizate de către o altă persoană pe nume "", ea având doar rolul de intermediar.
Cele patru părți vătămate împreună cu "" s-au deplasat în municipiului B, unde s-au întâlnit cu "", care a fost identificat ulterior ca fiind inculpatul. De la inculpat părțile vătămate au primit din nou asigurări despre condițiile bune de muncă, dar au aflat și că salariul lunar va fi de 500 euro și nu de 600 euro cum le-a spus "", cu posibilitatea ca ulterior să crească.
Fiind de acord cu plecarea și în aceste condiții, cele patru părți vătămate au fost transportate de inculpat din România în cu ajutorul unui autoturism marca VW, număr de înmatriculare -, pe care l-a condus.
În zona orașului din, cele patru părți vătămate au aflat de la inculpat că locurile de muncă promise nu mai sunt libere și că va trebui să lucreze în alte locuri, urmând a se despărți. Deși nu au fost de acord să lucreze în locuri diferite, victimele au fost nevoite să accepte pentru că nu aveau bani pentru a se întoarce în țară, iar acesta le-a spus că vor fi abandonați în și vor fi urmăriți pentru a se achita de datoria reprezentând contravaloarea transportului.
Inculpatul i-a transportat pe și la o crescătorie de bovine, unde le-a cerut să predea actele de identitate, explicându-le că acest fapt este necesar pentru ca administratorul să se asigure de recuperarea unui eventual prejudiciu produs ulterior de către părțile vătămate. Această justificare este mincinoasă, pentru că inculpatul urmărea de fapt să aibă controlul asupra părților vătămate, pentru ca acestea să nu se poată întoarce în țară. În schimbul celor doi, inculpatul a primit de la o sumă de bani, însă nu s-a putut stabili exact cuantumul ei.
După o săptămână de lucru, părțile vătămate i-au cerut grecului să le dea o parte din salariul pe prima lună, pentru a trimite bani rudelor din țară. Atunci au aflat că banii pentru primele două luni au fost încasați de inculpat și că salariul nu era de 500 euro lunar, ci mult mai mic.
În aceste condiții, părțile vătămate au hotărât să se întoarcă în țară, însă au întâmpinat multe dificultăți, datorită lipsei banilor și a actelor de identitate. Cu ajutorul grecului pentru care au lucrat dar și a rudelor din țară care au contactat alți români din, cele două părți vătămate au reușit să revină în țară.
Partea vătămată a fost transportat de inculpat la o fermă de creștere a oilor, aflată într-o localitate al cărei nume victima nu l-a reținut. După câteva zile, acesta i-a cerut grecului o parte din salariu, însă a aflat că nu va primi nimic timp de două luni de zile întrucât banii i-au fost dați inculpatului. Nu s-a putut stabili exact suma de bani pe care inculpatul a primit-o de la pentru partea vătămată, ci doar că a primit o sumă de bani.
Deși actele de identitate se aflau la, iar acesta nu dorea să i le restituie, amenințându-l să nu părăsească locul de muncă până când nu achită suma de bani pe care i-a dat-o inculpatului pentru el, partea vătămată a reușit să părăsească locul de muncă, a străbătut pe jos aproximativ 18 km până în localitatea, în această perioadă hrănindu-se doar cu portocale culese din pomii aflați pe marginea drumului.
În orașul, a fost ajutat de un cetățean român care l-a condus la o secție de poliție. Organele de poliție din au recuperat actul de identitate al victimei și i l-au restituit acesteia.
Întrucât nu avea mijloace materiale pentru a se reîntoarce în România, partea vătămată a rămas în, angajându-se cu ajutorul cetățeanului român la o fermă de porci. La un moment dat, la ferma respectivă a apărut inculpatul G, care l-a lovit, reproșându-i faptul că a părăsit ferma inițială și prin aceasta i-a cauzat o pagubă. Folosind acte de violență și amenințări, inculpatul a reușit să obțină de la administratorul fermei de porci o sumă de bani despre care a afirmat că-i era datorată de, această sumă fiind ulterior reținută din salariul părții vătămate. La această fermă, a lucrat din luna martie 2008 până în iunie 2008, primind doar 200 de euro, cu care a reușit să revină în țară.
Partea vătămată a fost predat de către inculpat administratorului unei ferme de oi, situată într-o localitate despre care acesta a reținut că se numește. Partea vătămată a aflat de la că salariul va fi de 350 de euro lunar, însă în prima lună nu va fi plătit pentru că i-a dat bani inculpatului pentru el. Victima a primit de la aproximativ 10 euro lunar cu care a cumpărat cartele telefonice și a contactat rudele din țară. Deși partea vătămată i-a solicitat de mai multe ori grecului să-i dea o sumă de bani care să-i permită reîntoarcerea în țară, acest lucru s-a întâmplat doar la începutul lunii septembrie 2008, când a primit suma de 200 euro cu care a achitat contravaloarea transportului până în România.
În ziua de 27 august 2008, fiind în căutarea unor persoane pe care să le transporte ulterior în pentru a fi exploatate prin muncă, inculpatul a luat legătura telefonic în mod accidental cu partea vătămată C, căreia i-a solicitat mai multe detalii legate de persoana și starea sa materială și i-a propus deplasarea la muncă în. Inculpatul i-a spus că salariul va fi de cel puțin 500-600 euro în prima lună, masa și cazarea gratuite, transportul gratuit iar condițiile de cazare foarte bune și i-a cerut să găsească și alte persoane dornice să muncească în aceste condiții.
Pentru a-i convinge, inculpatul a purtat mai multe convorbiri telefonice cu părțile vătămate C, dar și cu soția acestuia, martora . Aceștia au reușit să convingă și alte persoane, respectiv, și. Acestor părți vătămate, inculpatul le-a spus că le poate oferi în locuri de muncă în construcții, agricultură și turism, însă, în această perioadă, inculpatul a purtat convorbiri telefonice cu cetățeanul "" și cu concubina acestuia "", din care reiese că urmau să fie transportate direct la ferma cetățeanului.
În ziua de 03 septembrie 2008, victimele s-au deplasat cu ajutorul mijloacelor de transport în comun până în municipiul B, unde au fost așteptate de inculpat, care le-a urcat într-un microbuz marca VW, cu numărul de înmatriculare -, proprietatea fiicei sale, și le-a transportat până în, la ferma de pui administrată de "". Aici, au fost deposedate de actele de identitate și cazate în aceeași încăpere, în condiții improprii. Totodată, au aflat alte condiții decât cele comunicate inițial în România, respectiv salariul de 400 euro și nu de 600 euro pe lună, mâncarea nu era gratuită, alimentele urmând a fi cumpărate de către victime, iar pentru prima lună nu primeau salariu, întrucât cei 400 euro urmau a fi predați inculpatului
Părțile vătămate au fost nemulțumite de noile condiții, iar a doua zi, părțile vătămate și au părăsit ferma. Cu toate că au dorit și ele să părăsească ferma, celelalte victime au refuzat să plece pe moment, pentru că nu aveau nici o sumă de bani asupra lor și nici actele de identitate.
Partea vătămată a reușit să o contacteze telefonic pe soția sa, aceasta din urmă luând legătura imediat cu inculpatul, căruia i-a reproșat condițiile în care a fost lăsat soțul ei. În aceeași zi, părțile vătămate și au fost găsite de inculpat în localitatea din în care se aflau, acesta încercând să le convingă să revină la locul de muncă la care fuseseră transportate inițial, lucru pe care victimele l-au refuzat. În aceste condiții, inculpatul a transportat victimele în România, însă le-a comunicat că au datorii la dânsul pentru faptul că s-au plimbat în pe banii săi și că vor achita această datorie printr-o eventuală nouă deplasare sau prin găsirea altor persoane care să fie dispuse să meargă la muncă în.
Celelalte cinci victime au rămas să muncească la ferma avicolă administrată de "". După aproximativ 11 zile, partea vătămată Caf ost luată din nou de către inculpat și transportată într-o altă locație, cu scopul de a munci la îngrijirea unei bătrâne. Actul de identitate al victimei a fost preluat de către inculpat de la și predat noului angajator, respectiv fiul bătrânei. Și acesta din urmă i-a comunicat părții vătămate că nu va primi nici un timp de o lună de zile, întrucât suma datorată a fost deja predată inculpatului
Partea vătămată a rămas în noua locație aproximativ 14 zile, după care a fost lăsată să plece în urma amenințărilor pe care le-a făcut și anume că, în caz contrar, se va sinucide. La data de 1.10.2008, partea vătămată Car evenit în România cu un autocar.
La sfârșitul lunii septembrie 2008, "" și "" i-au solicitat inculpatului să aducă cât mai repede o nouă serie de muncitori, care să execute lucrări urgente și care să compenseze plecarea sau fuga unor victime plasate anterior, astfel că a încercat să găsească alte persoane.
Inculpatul a apelat la, care racolase anterior și alte victime din zona județului V și care i-a promis că-i va găsi cel puțin șapte persoane pe care să i le trimită în vederea transportului și plasării în, dar, deși a primit și sume de bani în avans de la inculpat, nu și-a onorat promisiunea și nu a trimis inculpatului nici o persoană.
La data de 25.09.2008, inculpatul a luat legătura telefonic cu partea vătămată, al cărei soț se afla în, fiind transportat anterior tot de către inculpat și i-a comunicat că a găsit un loc de muncă pentru dânsa la îngrijirea unei bătrâne în, salariul urmând a fi de 700-800 euro pe lună, masa și cazarea fiind gratuite. Totodată, i-a cerut lui să găsească cât mai multe persoane dornice să lucreze în, în aceste condiții.
Partea vătămată a fost de acord și a căutat în anturajul său persoane care să dorească să facă deplasarea în la muncă, în condiții foarte bune. Deși inițial mai multe persoane s-au arătat interesate de ofertă, în final singurul care s-a deplasat efectiv în a fost partea vătămată.
și s-au deplasat cu trenul în B, unde au fost așteptați de inculpat, care a fost nemulțumit de numărul prea mic de persoane pe care urma să le transporte.
Inculpatul l-a contactat pe "", domiciliat în orașul, jud. H, și a intrat în legătură cu partea vătămată, domiciliat în același oraș. Întrucât acesta nu avea loc de muncă, s-a arătat interesat de oferta prezentată de către inculpat prin intermediul lui, de a merge la muncă în pentru a lucra la o fermă de creșterea porcinelor, cu un salariu de 600 euro lunar, masa și cazarea fiind gratuite. De această ofertă s-a arătat interesată și partea vătămată, prieten cu, acesta exprimându-și disponibilitatea de a se deplasa în în condițiile ce-i fuseseră expuse lui. Inculpatul l-a contactat telefonic pe și i-a confirmat condițiile de muncă prezentate de "", solicitându-i ca, împreună cu, să se deplaseze pe raza municipiului B, unde urmau să se întâlnească.
La data de 30.09.2008, toate cele patru părți vătămate, respectiv, și, s-au întâlnit cu inculpatul în Gara de Nord din Imediat după întâlnire, între inculpat și a avut loc o discuție în contradictoriu, în urma căreia și au refuzat să continue deplasarea, coborând din autovehiculul condus de inculpat. A doua zi, cele două părți vătămate și-au exprimat telefonic disponibilitatea de a continua deplasarea în, având în vedere faptul că nu aveau o altă opțiune și se aflau la o distanță importantă de domiciliu, fără a avea în posesie vreo sumă de bani, care să le permită reîntoarcerea acasă.
În perioada, 30.09.2008-01.10.2008, inculpatul a căutat noi victime, atât telefonic, prin intermediul racolatorilor pe care-i cunoștea, cât și prin deplasarea în teren, inclusiv pe raza comunei, jud. D, localitate în care se aflau rude ale părții vătămate. Nu a mai reușit, însă, să găsească nicio persoană.
Înainte de a deplasa victimele pe teritoriul Greciei, inculpatul a fost surprins în flagrant, în timp ce le transporta pe raza municipiului
Din cele anterior expuse, rezultă că, în cursul anului 2008, inculpatul a desfășurat constant, în baza aceleiași rezoluții infracționale, activități de recrutare prin înșelăciune, transportare și plasare în Republica, în vederea exploatării prin muncă, a unor victime cetățeni români, profitând de starea de vulnerabilitate în care acestea se aflau, în special din cauza condițiilor materiale precare. Inculpatul racola doar persoane tinere, robuste, cu vârste până în 35 ani, apte de munci fizice grele, pe care le plasa ulterior administratorilor unor ferme din cu care avea înțelegere prealabilă. Victimele erau înșelate, atât cu privire la locul și condițiile de muncă, cât și cu privire la salariul pe care urmau să-l primească. Chiar dacă nu beneficiau de sumele de bani necesare transportului până în, inculpatul asigura victimele că banii respectivi vor fi restituiți chiar de el și le cerea să facă împrumuturi. În realitate, inculpatul se asigura că victimele nu au bani asupra lor și nici acte de identitate, pentru a le putea ține sub control.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești. Astfel, declarațiile victimelor, în care acestea relatează pe larg faptele, se coroborează cu declarațiile martorilor, și, din care rezultă că inculpatul a recrutat prin înșelăciune, a transportat și plasat în Republica victimele, în vederea exploatării prin muncă, dar și cu procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpat, din care rezultă că inculpatul asigura victimele de condiții foarte bune de muncă, că nu au nevoie de bani pentru transport, că era în căutarea cât mai multor persoane, care să fie "înalte, solide, în putere", dar și "pămpălăi, prostănaci", că soția victimei a luat legătura telefonic cu inculpatul, reproșându-i condițiile de muncă, că inculpatul a încercat racolarea unor victime și cu ajutorul lui, căruia îi dădea diverse sume de bani, că victimele au fost înșelate de inculpat în ceea ce privește locurile de muncă și condițiile de muncă, ele urmând a fi la ferma grecului "", cu care avea o înțelegere prealabilă și de la care primea o sumă de bani pentru fiecare victimă.
Instanța a înlăturat din probatoriul administrat declarațiile inculpatului pentru că nu se coroborează cu celelalte probe administrate. Astfel, probele administrate susțin situația de fapt anterior prezentată și nu că inculpatul nu a înșelat victimele, ci doar le-a transportat în, la cererea lor și că a intermediat doar ocazional angajarea victimelor, așa cum a susținut constant.
Faptele inculpatului, așa cum au fost reținute și dovedite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. Dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod penal sunt aplicabile pentru că inculpatul a săvârșit, la diferite intervale de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care intră în conținutul aceleiași infracțiuni.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gradul de pericol social al faptelor săvârșite rezultă din modul și mijloacele săvârșirii lor, din împrejurările în care au fost săvârșite, scopul urmărit, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, așa cum au fost prezentate anterior, și din persoana și conduita făptuitorului.
Inculpatul are vârsta de 53 de ani, studii opt clase, este căsătorit, nu are copii minori, a suferit în trecut o condamnare pentru care a fost reabilitat și i-a fost aplicată o sancțiune cu caracter administrativ.
După săvârșirea infracțiunii, inculpatul a avut o atitudine de negare a săvârșirii faptei. Susținerile sale nu au fost confirmate, așa cum s-a arătat anterior, de celelalte probe administrate. Inculpatul a refuzat să colaboreze cu Serviciul de Probațiune pentru întocmirea unui referat de evaluare.
Având în vedere cele anterior reținute, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară. Această pedeapsă este pe măsura tulburării pe care fapta a produs-o în mediul social și poate asigura scopul prevăzut în art. 52 Cod penal.
Ca urmare a condamnării la pedeapsa închisorii, s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal, pe durata prevăzută în art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și al arestării preventive, de la 2.10.2008, la 30.03.2009.
În ceea ce privește latura civilă, instanța a constatat că s-au constituit părți civile în procesul penal împotriva inculpatului partea vătămată cu suma de 10000 euro din care 400 euro daune materiale reprezentând cele două împrumuturi pe care le-a contractat pentru a ajunge în, iar restul daune morale, partea vătămată cu suma de 10000 euro din care 1500 euro daune materiale reprezentând banii cheltuiți în, iar restul daune morale, partea vătămată cu suma de 2000 euro daune morale pentru că inculpatul a intenționat să o înșele, partea vătămată cu suma de 2000 euro daune morale pentru că inculpatul a intenționat să-l ducă în și să ia bani pe el, partea vătămată cu suma de 10000 euro daune morale reprezentând suferințele din, partea vătămată C cu suma de 1000 euro daune materiale reprezentând salariul care i s-ar fi cuvenit în, partea vătămată cu suma de 1000 euro daune morale reprezentând suferința psihică avută la întoarcerea acasă și partea vătămată, care nu a precizat suma pe care o solicită de la inculpat.
Analizând temeinicia pretențiilor civile formulate de părțile vătămate, instanța a constatat că, prin faptele sale, săvârșite cu vinovăție, inculpatul a cauzat părților civile prejudicii de repararea cărora este răspunzător, în baza art. 998 și urm. Cod civil.
Astfel, pentru suferințele psihice avute de părțile vătămate, și ca urmare a traficării lor de către inculpat și pentru stresul inerent purtării acestui proces, instanța a apreciat ca justificată suma de 30000 lei daune morale pentru fiecare. Pentru suferințele psihice avute de părțile vătămate și ca urmare a încercării inculpatului de a le trafica prin înșelăciune și pentru stresul inerent purtării acestui proces, instanța apreciază ca justificată suma de 8600 lei daune morale pentru fiecare. Totodată sunt justificate și pretențiile civile ale părților vătămate C, pentru salariul pe care nu l-a încasat în ca urmare a muncii prestate și, pentru suferințele psihice avute la întoarcerea în colectivitatea în care trăiește, ca urmare a reproșurilor persoanelor pe care le-a convins să meargă în alături de el, motiv pentru care inculpatul a fost obligat să plătească acestor părți civile câte 4300 lei.
Daunele materiale solicitate de părțile civile și nu au putut fi acordate pentru că nu au făcut nicio dovadă că ar fi împrumutat sume de bani, respectiv că ar fi cheltuit sume de bani în.
Deși inculpatul a obținut sume de bani din traficarea victimelor, nu s-a putut stabili cu exactitate cuantumul lor, astfel că nu se poate dispune confiscarea vreunei sume de la inculpat.
Ca o consecință a condamnării sale, în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul G fără a-l motiva în scris.
Oral în fața instanței de apel cu ocazia dezbaterilor, inculpatul prin apărător a invocat netemeinicia sentinței atacate sub aspectul greșitei soluții de condamnare adoptată de prima instanță.
În dezvoltarea acestui motiv de apel, inculpatul a arătat că faptele comise de către acesta nu au caracter ilegal, și au constat exclusiv în activități de transport a părților în Republica unde urmau să lucreze în agricultură. De asemenea inculpatul a mai arătat că nu a încercat să înșele părțile vătămate și nici nu a primit bani de la fermierii greci pentru care au lucrat acestea.
În subsidiar dacă apărările referitoare sus menționate nu vor fi primite de C, inculpatul a înțeles să critice cuantumul excesiv al pedepsei aplicate pe care îl consideră excesiv. Inculpatul a solicitat Curții a se ține cont de circumstanțele concrete în care s-au săvârșit faptele, și de conduita bună a acestuia anterioară săvârșirii infracțiunii, solicitând reducerea pedepsei principale aplicate către minimul special prevăzut de norma juridică incriminatoare.
Examinând actele dosarului și sentința penală apelatăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371.C.P.P. Curtea apreciază că apelul inculpatului G este fondat, însă în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
Examinând lucrările dosarului, se observă că instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt, realizând o justă apreciere a probelor administrate în cauză, din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatul Gaf ost trimis în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăția cerută de lege.
Instanța de apel nu poate primi apărarea inculpatului G care a susținut constant ca nu se face vinovat pentru infracțiunea imputată, arătând că acesta a efectuat doar activități de transport al părților vătămate în la cererea acestora și de intermediere în vederea angajării victimelor pentru a lucra la diverse ferme agricole.
Elementele de fapt ce rezultă din probele în acuzare administrate în cauză, coroborate cu modalitatea identică de săvârșire a tuturor actelor de executare infracțională ce intră în conținutul infracțiunii continuate, au deplina forță probantă de a releva vinovăția inculpatului G pentru infracțiunea față de care este acuzat.
În mod judicios Tribunalul Neamța înlăturat apărarea inculpatului constatând că existența faptelor si vinovăția inculpatului față de acestea este relevată în principal de elementele de fapt ce rezultă din declarațiile victimelor care îl incriminează direct, coroborate cu declarațiile martorilor, și care certifică acțiunile inculpatului de recrutare prin înșelăciune, transport și plasare în vederea exploatării prin muncă a victimelor.
Relevante la stabilirea corectă a situației de fapt, reprezintă și interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpat și diverse persoane care sunt redate în formă scrisă la dosarul cauzei, din care rezultă modalitatea de săvârșire a faptelor și beneficiile materiale obținute de inculpat ca urmare a acțiunilor de trafic de persoane.
Aceste mijloace de probă prezintă o importanță deosebită la aflarea adevărului judiciar, contribuind alături de celelalte probe în acuzare administrate în cauză la dovedirea învinuirilor aduse inculpatului.
În ce privește modul de soluționare al laturii civile, Curtea constată că despăgubirile acordate în cauză părților civile, au fost determinate în mod corect de instanța de fond, reflectând prejudiciile cauzate prin infracțiunile comise. În acest sens, s-a reținut just că răspunderea civilă delictuală impune în speță repararea integrală a prejudiciilor cauzate din culpa inculpatului.
Cât privește operațiunile de individualizare judiciară a pedepselor criticate în secundar de inculpat, Curtea apreciază că a pedeapsa principală aplicată inculpatului de către instanța de fond este prea severă.
În vederea realizării funcțiilor sale, pedeapsa trebuie să fie adaptată la nevoile de îndreptare ale infractorului, cu luarea în considerare a gravității infracțiunii săvârșite. Dacă se aplică unui infractor o pedeapsă prea severă față de nevoile de îndreptare, acesta va reacționa în sens negativ.
Rezultă din actele dosarului că inculpatul G este infractor primar, fiind doar sancționat anterior doar administrativ pentru comiterea unei fapte de natură penală.
În raport de aceste împrejurare,care caracterizează pozitiv persoana inculpatului, instanța de apel consideră că scopul preventiv-educativ al pedepsei și restabilirea ordinii de drept, poate fi obținut și prin stabilirea unei pedepse mai ușoare inculpatului orientată spre minimul special prevăzut de lege.
În considerarea celor expuse, Curtea va admite apelul inculpatului G cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate acestui inculpat și va desființa sentința apelată sub acest aspect.
Rejudecând cauza, va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Va constata că inculpatul a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art. 192 al.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct.2 lit. b C.P.P. admite apelul declarat de apelantul inculpat, împotriva sentinței penale nr. 72/P din o1.04.2009, pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Neamț cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate acestui inculpat.
Desființează sentința apelată sub acest aspect.
Reține cauza spre rejudecare și în fond:
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului G de la 7(șapte) ani închisoare la 4 ( patru) ani închisoare4.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Constată că inculpatul apelant a avut apărător ales.
În baza art. 189 dispuneC.P.P. plata onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu pentru părțile vătămate în sumă de câte 150 lei către Baroul Bacău.
În baza art. 192 alin. 3 cheltuielileC.P.P. judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 1o zile de la pronunțare pentru apelantul inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi 17.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Red.
Tehnored. N/04.12.2009/ 4 ex
Președinte:Mengoni Arin AlexandruJudecători:Mengoni Arin Alexandru, Adrian Bogdan
