Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 80/
Ședința publică din data de 1 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - Procuror șef secție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva sentințelor penale nr. 49 din 11.03.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (privind pe inculpata (fostă ) ) și nr. 23/22.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (privind pe inculpatul ) și a apelului declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 49/11.03.2009 a Tribunalului Brăila.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29 iunie 2009 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 1 iulie 2009.
După deliberare,
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 13/D/P/2007 din 24.06.2008 al - Biroul Teritorial Brăila, au fost trimiși în judecată inculpații și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin.1 și 2 lit."a" din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea sart. 41 alin.2 Cod penal și de proxenetism, prev. de art. 329 alin.1 și 2, cu aplicarea art. 41 alin.2 din Codul penal.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru complicitate la infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 329 alin.1 și 2, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr-.
Prin încheierea din 5.12.2008 TRIBUNALUL BRĂILA, luând act de faptul că inculpata este arestată în Franța, în vederea extrădării, fără a se cunoaște când va fi finalizată această procedură, a dispus, în temeiul art. 303 alin. 1 și 3 din Codul d e procedură penală disjungerea cauzei și suspendarea judecății.
Cu privire la această inculpată cauza disjunsă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr-.
Prin sentința penală nr. 23/22.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, TRIBUNALUL BRĂILA, în baza art. 334 Cod pr.penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul din infracțiunile concurente de trafic de persoane prevăzute de art. 12 al. 1 și al.2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și proxenetism prevăzută de art. 329 al.1 și 2 cu aplicarea art. 41 al.2 în complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art.26 raportat la art. 329 al.1 și 2 cu aplicarea art 41 al.2 și în această încadrare juridică l-a condamnat pe inculpatul la 3 ( trei) ani închisoare.
În baza art. 53 al.2 lit.a în referire la art. 65 și art. 66 p, i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b
În baza art. 71 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b
În baza art. 86/1 a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare prevăzute de art. 86/2 respectiv: 3 ani plus 2 ani, în total 5 ( cinci ) ani.
În baza art. 71 al.5 a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 5 ani.
În baza art. 86/3 a obligat pe condamnat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de acest text de lege.
În baza art. 350 al. 1 și 3 lit. b C.P.P. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului și potrivit art. 88 al.1 a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv cuprins între 7 mai 2008- 22.01.2009.
În baza art. 329 al. 4 și art. 118 lit.e a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 400 euro și obligarea acestuia la plata către stat a sumei echivalente în lei, la cursul din 22.01.2009, a 400 euro.
În baza art. 26 raportat la art. 329 al.1 și 2 cu aplicarea art. 41 al.2, art. 74-76 lit.c a condamnat pe inculpatul la 4 ( patru) luni închisoare pentru complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism.
În baza art. 71 a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, b
În baza art. 81 și art. 71 al. 5 a dispus suspendarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 82, respectiv 2 ani și 4 luni.
În baza art. 189-191 C.P.P. a obligat pe inculpatul la 1000 lei ron cheltuieli judiciare statului și pe inculpatul la 500 lei ron cheltuieli judiciare statului.
În cauza disjunsă, care formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Brăila, judecata a fost reluată la termenul din 30.01.2009, după extrădarea din Franța a inculpatei, devenită după căsătorie.
Prin sentința penală nr. 49/11.03.2009 TRIBUNALUL BRĂILAa dispus, în temeiul art. 334 din Codul d e procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpata ( fostă ), din infracțiunile concurente de trafic de persoane prevăzute de art. 12 al.1 și al.2 lit din Legea 678/2001cu aplicarea art. 41 al.2 și proxenetism prevăzută de art. 329 al.1 și al.2 cu aplicarea art. 41 al.2 într-o singură infracțiune de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 al.1 și al.2 cu aplicarea art. 41 al.2 și în această încadrare juridică a condamnat pe inculpată la 4 ( patru) ani închisoare.
În baza art. 53 al.2 lit.a în referire la art. 65 și art. 66 a aplicat inculpatei pedeapsa complementară constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b cod.pen.
În baza art. 71 a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie constând din interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b cod.pen.
În baza art.350 al.1 a C.P.P. dispus menținerea stării de arest și potrivit art.88 al.1 a dedus din pedeapsă perioada reținerii și a arestului preventiv cuprins între: 29 august-12 septembrie 2008 și 23 ianuarie-11 martie 2009.
În baza art. 329 al.4 și art.118 lit.e cod.pen. a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 47 450 euro și-o obligă la plata acestei sume către stat.
În baza art 189-191 a C.P.P. obligat pe inculpată la 3 000 lei ron cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat următoarele:
Prin Rechizitoriul s-au reținut următoarele aspecte și următoarele interpretări care au fost avute în vedere la trimiterea în judecată a inculpaților:
Inculpații și au conviețuit împreună în perioada anilor 2003-2005.
Începând cu luna martie 2003 cei doi inculpați: zisă "" și au acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale comune pentru racolarea, cazarea, transportul atât pe teritoriul României cât și spre Spania și exploatarea sexuală prin obligarea la practicarea prostituției în unele cazuri, a unui număr de 8 tinere, obținând importante sume de bani.
Inculpata se ocupa în special de racolarea prin inducere în eroare în unele cazuri și cazarea temporară în România a tinerelor pe care apoi le plasa la cluburi în Spania, le supraveghea folosind violența și își însușea sumele de bani obținute din practicarea prostituției de către aceste tinere.
Inculpatul se ocupa cu cazarea temporară la domiciliul său și transportarea tinerelor din B la B, de unde acestea se îmbarcau în autocare cu destinația Spania. Inculpatul a asistat în unele cazuri la împărțirea banilor, amenințându-le uneori pe aceste tinere, pentru a le determina să nu-i denunțe pe cei doi inculpați organelor de poliție.
Două din acțiunile de racolare (respectiv ale martorelor și ) s-au desfășurat și cu complicitatea inculpatului .
Victimele infracțiunii de trafic de persoane sunt:, și OG -.
Tinerele racolate în mod expres pentru practicarea prostituției sunt:, și
1. În luna martie 2003, martora, zisă "" s-a hotărât să plece în Spania pentru a-și găsi un loc de muncă. Intenția sa a ajuns la cunoștința inculpatului (persoană pe care o cunoștea de mai mult ) care s-a oferit să o pună pe martoră în legătură cu inculpații și, persoane cunoscute ca având preocupări în plasarea fetelor în străinătate și exploatarea lor sexuală.
Inculpatul i-a adus pe ceilalți doi inculpați la domiciliul martorei situat în comuna, județul B și cu toții au discutat circumstanțele plecării martorei în Spania în incinta unui bar din localitatea.
Astfel, inculpata s-a oferit să o înscrie pe martoră la un club din Spania unde să practice prostituiția și să-i achite martorei taxele necesare eliberării pașaportului și contravaloarea biletului de călătorie până în Spania. Ajutorul acordat nu a fost cu titlu gratuit, inculpata pretinzînd martorei să îi restituie toți banii cheltuiți și să împartă cu ea în cote egale banii obținuți prin practicarea prostituției.
Martora a acceptat condițiile impuse datorită faptului că avea o situație materială grea (având două minore pe care le îngrijea și întreținea singură) și datorită insistențelor inculpatei.
Martora a fost transportată de către inculpatul în municipiul B pentru ridicarea pașaportului, acesta participând la discuțiile purtate de martoră cu inculpata referitoare la plasarea în clubul din Spania și modul de împărțire a banilor.
Începând din a doua decadă a lunii martie 2003, inculpata cazat-o pe martoră la locuința sa din comuna, județul T, reținându-i pașaportul pentru a fi sigură că martora nu se va răzgândi. În aceiași perioadă au mai fost cazate în locuința inculpatei martorele (racolată în condiții similare de către inculpatul și ceilalți doi inculpați) și (victimă racolată prin inducere în eroare de inculpații și. ).
La data de 17 aprilie 2003, martorele, și inculpata au ieșit din România prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, călătorind până în Spania cu un autocar.
Inculpata a achitat toate cheltuielile ocazionate de călătoria celor trei martore în Spania.
În prima săptămână după sosirea în Spania, martorele, și au fost plasate de inculpată în clubul "" și au practicat împreună cu inculpata prostituția.
Ulterior, martorele au fost transferate de către inculpată în clubul "Dallas", unde toate patru au continuat să practice prostituția.
Inculpata i-a solicitat martorei restituirea sumei de 600 euro reprezentând cheltuielile ocazionate de călătoria martorei în Spania, sumă pe care martora a plătit-o, neavând altă alternativă.
În fiecare noapte, martora câștiga aproximativ 300 euro, din care plătea suma de 70 euro reprezentând taxa de club, iar restul banilor îi preda în totalitate inculpatei care ținea evidența lor într-un caiet. În permanență martora era supravegheată de inculpata care urmărea îndeaproape activitatea martorei și dorea să se asigure că toți banii câștigați de martoră îi vor fi remiși.
La data de 15 iulie 2003, martorele, și inculpata au revenit în țară, iar inculpata i-a dat martorei echivalentul în euro al sumei de 70 milioane lei, reprezentând cota parte a martorei, după scăderea datoriilor.
Cu sprijinul inculpatei și în absolut aceleași condiții, martora a plecat din nou în Spania la data de 28 august 2003 ( fiind însoțită tot de cumnata sa dar și de alte tinere) și a practicat prostituția în condiții similare cu cele din prima perioadă de viză, revenind în țară la data de 25 noiembrie 2003.
Începând din data de 15 iulie 2003 inculpata și-a schimbat modul de operare, în sensul că a evitat să mai călătorească în aceleași mijloace de transport cu victimele, determinând-o în schimb pe martora să călătorească cu victimele până în Spania. Procedând în acest mod inculpata nu mai figura pe listele persoanelor din mijlocul de transport iar legătura sa cu victimele era mai greu de dovedit. De altfel, inculpata i-a și precizat martorei că dacă va fi cercetată de poliție va ieși " curată".
Mai mult, inculpata a amenințat-o pe martoră că dacă o va denunța la poliție, martora va fi arestată deoarece a transportat și alte fete din România în Spania și le-a condus la club.
Pe data de 19 februarie 2004, martora a plecat în Spania și a practicat din nou prostituția în favoarea inculpatei.
Martora a fost transportată de inculpatul la B, de unde aceasta a plecat în Spania iar la revenirea în țară, la data de 18 mai 2004 același inculpat a transportat-o pe martoră de la B la
Pe perioada acestei șederi în Spania, martora a practicat prostituția în condițiile anterior descrise, dar aceasta a fost ultima perioadă în care a "lucrat" pentru inculpată.
La sfârșitul fiecărei perioade de ședere în Spania (care nu putea depăși perioada de 3 luni), martora primea de la inculpată sume cuprinse între 2.500 - 3.000 euro.
În acest mod, în perioada 17 aprilie 2003 - 18 mai 2004, inculpata și-a însușit în mod direct de la martora suma totală de aproximativ 7.500 euro pe care inculpata a cheltuit-o împreună cu inculpatul.
În declarația sa, martora a indicat numele celorlalte fete care au fost racolate de inculpați și exploatate sexual în Spania, respectiv:
-, OG, (fostă ""), a (fostă )- zisă "", (persoane care au fost audiate în cauză), precum și pe, (persoane a căror audiere nu a fost posibilă deoarece sunt plecate din țară, aspect care rezultă din procesele - verbale de căutare din vol. I, filele 354 și 365).
2. Tot în luna martie 2003 martora a aflat de hotărârea cumnatei sale, de a pleca în Spania în vederea practicării prostituției și a luat decizia să procedeze în același mod.
Și de această dată, inculpatul i-a facilitat martorei întâlnirea și cunoașterea celor doi inculpați. Cei trei inculpați și martorele și s-au întâlnit într-un bar din orașul, județul B și au stabilit condițiile plecării în Spania a celor două martore.
Martora a fost nevoită să accepte condițiile impuse de inculpata deoarece situația sa materială era dificilă (având în întreținere o în vârstă de 8 ani iar singura sursă de venit fiind alocația minorei).
Martorele și au fost cazate de o lună la locuința inculpatei, după care au plecat în Spania împreună cu inculpata la data 17 aprilie 2003.
Inculpata a înscris-o și pe aceasta a doua martoră tot la clubul "Dallas", iar aceasta a practicat prostituția în condițiile descrise la pct.1.
Martora a fost transportată și condusă de inculpatul la Biroul Pașapoarte pentru ridicarea pașaportului, acesta participând la discuțiile purtate de martoră cu inculpata referitoare la modul de practicare a prostituției și împărțirea banilor. Apoi inculpatul a transportat-o pe martoră la B cu un microbuz, aceasta continuându-și drumul spre Spania.
La data de 15 iulie 2003, martora a revenit în țară(împreună cu și ) și a primit de la inculpată suma de 5.000 euro reprezentând cota sa de 50 % din banii câștigați din practicarea prostituției.
Astfel, cei doi inculpați au tras foloase de pe urma practicării prostituției de martora, însușindu-și suma de 5.000 euro.
La sfârșitul lunii august 2003, martorele și au plecat din nou în Spania, costul biletelor fiind achitat de către inculpată.
Odată ajunsă în Spania, martora a părăsit clubul "Dallas" și implicit a rupt legăturile cu inculpata.
3. În luna aprilie 2003, victima - care participă în procesul penal în calitate de martor - l-a întâlnit în orașul F, județul B pe, persoană pe care o cunoștea de mai mult.
Luând cunoștință de faptul că victima terminase cursurile de asistent social dar nu își găsise loc de muncă, i-a propus acesteia să îi facă cunoștință cu o persoană din B care o putea ajuta pe victimă să lucreze într-un restaurant la spălatul vaselor.
Victima a acceptat propunerea după ce, în prealabil, i-a cerut asigurări lui că nu va fi obligată să practice prostituția.
i-a făcut victimei cunoștință cu inculpatul, prezentându-l ca fiind prietenul său. Cu aceiași ocazie, victima a cunoscut-o și pe inculpata.
Cei doi inculpați au asigurat-o pe martoră că în Spania va munci în restaurantul deținut de sora inculpatei, numita, zisă "" și s-au oferit să-i achite cheltuielile pentru eliberarea pașaportului și achiziționarea biletelor de călătorie.
Pentru aoc onvinge, inculpații i-au precizat victimei că salariul pe care urma să-l câștige în Spania va fi de 1.200 euro lunar. Singura condiție impusă de inculpați a fost ca victima să le restituie banii cheltuiți pentru călătoria ei în Spania și să împartă câștigul lunar în cote egale.
inculpaților nu i-au trezit suspiciuni martorei, astfel că aceasta a acceptat să plece în Spania.
Discuțiile referitoare la plecarea victimei în Spania au avut loc în apartamentul inculpatului situat în municipiul B, - Buzăului, iar ulterior victima a fost transportată de inculpatul în localitatea la locuința inculpatei unde a locuit o săptămână de zile, în care victimei i-a fost eliberat pașaportul. Imediat inculpatul i-a luat victimei pașaportul pentru a se asigura că aceasta nu se va răzgândi asupra deciziei ei de a pleca în Spania.
În perioada în care a fost cazată în comuna, victima le-a cunoscut pe martorele și, iar la data de 17 aprilie 2003 victima a părăsit România cu destinația Spania, călătorind cu un autocar împreună cu martorele, și cu inculpata.
După ce a ajuns la destinație, inculpata i-a comunicat martorei că tot ce i s-a promis în legătură cu locul de muncă la restaurant a fost o minciună și că va trebui să practice prostituția în club.
Inculpatul a înscris-o pe victimă inițial în clubul "" iar după o săptămână le-a mutat atât pe victimă cât și pe martorele și la clubul "Dallas".
de o lună de zile, victima a refuzat să practice prostituția, motiv pentru care inculpata a amenințat-o în mod repetat că va divulga familiei că se prostituează.
Întrucât se afla într-o țară străină, pașaportul îi fusese luat de inculpată, fiind dependentă financiar de aceasta, victima a fost nevoită să accepte să practice prostituția.
Astfel, inculpata a reușit să creeze acea stare de dependență totală a victimei față de ea, de vulnerabilitate socială și economică (pe care victima a fost obligată să o conștientizeze) care constituie elementele cheie în exploatarea victimei.
Victima a fost supravegheată de inculpată de 6 săptămâni și constrânsă de aceasta să se prostitueze. Mijloacele de constrângere folosite au fost amenințările permanente și agresiunile verbale. În fiecare dimineață inculpata îi lua toți banii câștigați din practicarea prostituției.
La sfârșitul perioadei de 3 luni a vizei de ședere în Spania, respectiv la data de 15 iulie 2003, victima a revenit în țară împreună cu martorele și și a primit de la inculpată suma de 300 euro reprezentând cota parte ce-i revenea din banii câștigați. Martora nu a putut preciza câți bani și-au însușit inculpații și deoarece nu a ținut o evidență a lor.
Din momentul revenirii în țară, victima nu a mai fost contactată de către inculpați.
4. În vara anului 2003, folosind aceiași tehnică de recrutare constând în amăgirea totală a victimei cu privire la natura muncii pe care o va presta, inculpata a racolat-o pe victima care participă în procesul penal în calitate de martor.
Astfel victima, prin intermediul mătușii sale, martora, a cunoscut-o pe inculpata, care i-a promis că o va ajuta să se angajeze la un restaurant în Spania la spălatul vaselor și s-a oferit să-i acorde și suport financiar pentru plecarea în Spania.
Condiția impusă de inculpată a fost de restituire a tuturor cheltuielilor ocazionate de plecarea victimei în Spania și de împărțire a banilor în cote egale.
inculpatei nu i-au trezit suspiciuni victimei, iar discuțiile referitoare la plecarea în Spania au avut loc în apartamentul mamei inculpatului, acolo unde în acea perioadă acest inculpat locuia împreună cu concubina sa, inculpata.
Victima a acceptat fără rezerve să plece în Spania, astfel că, la data de 28 august 2003 victima a ieșit din țară cu martorele, (fostă ) și (ultima persoană nefiind audiată în cauză deoarece până în prezent nu au mai revenit la domiciliu, așa cum rezultă din procesul-verbal de căutare din vol.I filele 358-361).
Transportul victimei și a celorlalte 4 persoane de sex femeiesc care o însoțeau, de la B până la B, s-a făcut de către inculpatul cu un microbuz după ce, în prealabil, inculpata a achitat taxa pentru eliberarea pașaportului și a achiziționat biletul de călătorie în Spania.
Inculpata a efectuat deplasarea în Spania cu avionul, le-a așteptat pe fete în localitatea și le-a condus la clubul "Dallas".
Inculpata i-a luat victimei pașaportul și i-a adus la cunoștință că va practica prostituția pentru a-și achita datoria față de inculpată.
Refuzul victimei de a practica prostituția a fost urmat de o serie de amenințări adresate de inculpată.
În lipsa pașaportului și a oricăror resurse materiale care să-i asigure subzistența, victima a fost nevoită să înceapă să practice prostituția în clubul "Dallas", întreținând raporturi sexuale cu circa 3-5 clienți pe noapte.
Toți banii câștigați de la clienți (respectiv 300-400 euro pe noapte) erau luați de către inculpata care se ocupa, de asemenea, de supravegherea victimei și a celorlalte 4 fete împreună cu care victima a venit în Spania, care practicau prostituția în favoarea inculpatei.
Astfel, victima a practicat prostituția în modalitatea anterior descrisă, în perioada septembrie - noiembrie 2003 (cu o întrerupere de trei săptămâni, în care victima a fost bolnavă), iar suma de bani însușită de inculpată de la victimă a fost de 20.000 euro.
La data de 25 noiembrie 2008 victima a revenit în țară cu autocarul, împreună cu și.
În municipiul B, victima s-a deplasat la domiciliul inculpatului și găsind-o pe inculpată, i-a solicitat să-i restituie suma de bani încasată pe nedrept de inculpată. Pînă la urmă inculpata i-a dat martorei suma de 450 euro și a atenționat-o să nu o denunțe organelor judiciare.
5. În vara anului 2003, martora (fostă ) s-a hotărât să plece în Spania pentru a-și găsi un loc de muncă. Hotărârea sa a fost determinată de condițiile de trai deosebit de grele ale martorei care avea un minor căruia îi asigura singură creșterea și întreținerea.
Știind că o consăteană de-a sa, pe nume, fusese plecată în Spania și câștigase bani, a abordat-o pe aceasta și și-a exprimat dorința de a lucra în Spania.
Martora i-a comunicat că în Spania a practicat prostituția și că a fost sprijinită financiar de către inculpata să ajungă în Spania și să se înscrie la club.
Martora a fost de acord să plece în aceste condiții în Spania și în intervalul de imediat următor i-a cunoscut pe cei doi inculpați.
Cei doi inculpați s-au oferit să-i achite martorei cheltuielile pentru eliberarea pașaportului și achiziționarea biletului de călătorie în Spania cu condiția să împartă cu ei, în cote egale, banii obținuți din practicarea prostituției. Inculpații au însoțit-o pe martora la Biroul Pașapoarte din orașul, județul
Cu o zi înaintea plecării în Spania, martora a fost cazată la locuința inculpatului, loc în care aceasta le-a cunoscut pe celelalte fete cu care urma să plece în Spania în vederea practicării prostituției, respectiv, și. Aici se afla și martora.
În mod similar, inculpata a efectuat călătoria în Spania cu avionul, în ce fetele au fost transportate de către inculpatul de la B la B cu un microbuz, iar din B au luat o cursă către Spania, ieșind din țară la data de 28 august 2003.
În localitatea au fost așteptate de către inculpată care a înscris-o pe martora și pe celelalte fete la clubul "Dallas".
Martora a practicat prostituția în clubul "Dallas" sub supravegherea inculpatei în perioada 29 august - sfârșitul lunii noiembrie 2003 (aproximativ 3 luni de zile), iar la revenirea în țară, la data de 25 noiembrie 2003, primit de la inculpată suma de 2.400 euro, reprezentând cota sa.
Martora a luat hotărârea să plece din nou în Spania, iar la data de 27 februarie 2004 ieșit din nou din țară cu destinația Spania, împreună cu.
OGMartora a revenit la clubul "Dallas" unde a practicat din nou prostituția pentru o perioadă de alte trei luni de zile, dându-i toți banii câștigați, inculpatei.
La data de 18 mai 2004, martora a revenit în țară și a primit de la inculpată suma de 2.000 euro reprezentând cota sa de câștig.
Martora nu a putut preciza sumele totale de bani pe care le-a câștigat în Spania, dar a afirmat că sumele primite de la inculpată, totalizând suma de 4.500 euro, au fost corect calculate, astfel că, putem să constatăm că inculpata și-a însușit suma de 4.500 euro.
6. În cursul anului 2004, victima OG- care participă în procesul penal în calitate de martor, s-a hotărât să plece în Spania pentru a-și găsi un loc de muncă.
Și în acest caz, hotărârea sa a fost determinată de condițiile de trai grele, martora având în îngrijirea sa minorul rezultat dintr-o relație de concubinaj, dar și pe mama sa bolnavă. Singura sursă de venit a martorei era alocația minorului.
Știind că o consăteană de-a sa, pe care o cunoștea de mult, respectiv martora, fusese de mai multe ori plecată în Spania și câștigase bani, victima i-a adus la cunoștință martorei hotărârea sa de a lucra în Spania.
Martora i-a comunicat victimei că în Spania a practicat prostituția într-un club de noapte și că a fost sprijinită financiar de către inculpata să ajungă în Spania și să se înscrie la club.
Victima a OG fost de acord să plece în aceste condiții și în intervalul de imediat următor i-a cunoscut, pe rând, pe cei doi inculpați.
Astfel, victima a cunoscut-o inițial pe inculpata. Aceasta s-a oferit să achite cheltuielile pentru eliberarea pașaportului și achiziționarea biletului de călătorie în Spania și să o înscrie la un club din Spania cu condiția să împartă în cote egale banii proveniți din practicarea prostituției.
Victima a acceptat condițiile impuse.
S-a apreciat că și în acest caz, recrutarea victimei de către inculpata s-a realizat cu multă ușurință datorită stadiului de degradare socială și economică a victimei.
După obținerea pașaportului, victima a venit în B la locuința inculpatului, cunoscându-l atât pe acesta cât și pe celelalte fete cu care urmau să plece în Spania, respectiv (fostă ), și (care nu a putut fi audiată deoarece s-a stabilit în Franța, așa cum rezultă din procesul verbal de căutare aflat la fila 285).
Inculpatul le-a condus pe OG, și la autocarul cu care urma să plece în Spania și le-a înmânat biletele pe care le achiziționase anterior.
La data de 27 februarie 2004, cele trei persoane au ieșit din țară și au ajuns la Madrid, fiind înscrise de către inculpată la clubul "Dallas" și începând să practice prostituția.
În acest club, victima a reîntâlnit-o pe martora și le-a cunoscut și pe a - zisă "" (fostă ), și, persoane care practicau prostituția, iar banii le erau luați de inculpata. Ultimele două persoane nu au putut fi audiate deoarece din momentul declanșării cercetărilor și până în prezent nu au mai revenit la domiciliu.
Victima a practicat prostituția la club de trei luni de zile, câștigând în medie circa 300-400 euro/noapte.
, inculpata lua din casieria clubului banii câștigați de victime și pentru a se asigura că acestea nu vor fugi de la club, le-a reținut acestora pașapoartele, păstrându-le într-un seif la care doar inculpata avea acces.
În permanență, inculpata supraveghea victimele, le urmărea să vadă dacă acostau clienți și le trimitea forțat la aceștia.
În cazul în care victima obținea sume mai mici de 400 euro/noapte, inculpata îi adresa jigniri și injurii, îndemnând-o să racoleze cât mai mulți clienți și cultivând "un spirit de competiție" între fete prin care urmărea obținerea unor sume cât mai mari de bani.
Inculpata nu și-a respectat promisiunea, în sensul de a împărți cu victima banii obținuți din practicarea prostituției în cote părți egale, singura sumă de bani care i-a profitat victimei fiind suma de 200 euro expediată de inculpată mamei victimei.
Suma medie totală însușită de inculpată de la victima OG, în intervalul de trei luni, a fost de 27.000 euro.
În plus, inculpata și-a însușit de la victimă și toate bijuteriile și cadourile primite de la clienți.
La data de 18 mai 2004, victima a revenit în țară.
Deși inculpata i-a propus victimei să plece în Spania în aceleași condiții, victima a refuzat propunerea întrucât s-a considerat indusă în eroare de inculpata care nu și-a respectat promisiunile.
7. La începutul anului 2004, martora a (fostă ) - zisă și "", s-a hotărât să plece în străinătate pentru a-și găsi un loc de muncă deoarece veniturile obținute ca muncitor ziler în satul său natal erau extrem de mici.
Știind că sa, martora, fusese de mai multe ori plecată în Spania unde câștigase bani, martora a contactat-o și i-a cerut mai multe amănunte referitoare la locul de muncă din Spania.
Astfel, i-a comunicat martorei că a practicat prostituția în Spania, la un club de noapte unde a fost ajutată să ajungă și să se înscrie de către inculpata. Martora i-a mai precizat nepoatei sale că a împărțit banii obținuți din practicarea prostituției cu inculpata.
Întrucât avea un minor în vârstă de 4 ani în întreținere căruia nu îi putea asigura mijloacele minime de subzistență, martora a și-a manifestat imediat disponibilitatea de a pleca în Spania pentru a practica prostituția.
Prin intermediul mătușii sale, martora aac unoscut-o pe inculpata.
Inculpata s-a oferit să achite contravaloarea biletului de călătorie în Spania și să o introducă pe martoră la club, solicitând în schimb să primească "o parte" din banii obținuți de martoră din prostituție, fără a preciza o cotă parte anume.
Condițiile impuse au fost acceptate de martoră.
Întrucât aceasta obținuse anterior pașaportul cu sprijinul părinților săi, inculpata i-a cumpărat doar biletul de plecare în Spania.
La data de 18 februarie 2004 martora a fost cazată în apartamentul inculpatului unde le-a cunoscut pe și, precum și pe victima -. Toate aceste persoane au fost transportate de inculpatul la B cu un microbuz, iar din B acestea s-au îmbarcat la data de 19 februarie 2004 într-un autocar având ca destinație localitatea.
Martora aaf ost introdusă la club de către inculpata, care ajunsese cu câteva zile înaintea sa în Spania călătorind singură cu avionul.
Imediat martora a început să practice prostituția, toți banii fiindu-i luați de către inculpată.
medii/noapte ale martorei erau din cele mai mari, adică între 500-700 euro.
Inculpata i-a reținut pașaportul și le-a supravegheat atât pe martoră cât și pe celelalte fete în permanență, devenind agresivă când era nemulțumită de cuantumul banilor câștigați.
La același club au venit ulterior și au practicat prostituția sub supravegherea și în beneficiul inculpatei și OG, și.
La un moment dat, a fugit de la club, iar - a fost trimisă în țară de către inculpată întrucât nu a reușit să practice prostituția.
Martora aap racticat prostituția în modul anterior descris, de trei luni, iar la data de 18 mai 2004 aceasta a revenit în țară împreună cu sa, fiind transportate de la B la B de către inculpatul.
În apartamentul acestui inculpat și în prezența acestuia, martora a primit suma de 4.200 euro de la inculpata, reprezentând cota sa parte. Din acel moment, martora nu a mai fost contactată de cei doi inculpați.
S-a apreciat că în perioada de trei luni de zile cât martora a practicat prostituția în Spania, i-a remis inculpatei suma totală de 45.000 euro, din care scădem suma de 4.200 euro, rămânând în total suma de 40.800 euro.
Din luna mai 2004 martora nu a mai fost contactată de nici unul dintre inculpați.
În prezent martora s-a stabilit în Franța.
8. Victima -, care participă în procesul penal în calitate de martor, este tot din comuna, județul B și o cunoștea de mai mult pe martora.
În luna februarie 2004 victima i-a comunicat martorei că dorește să plece în străinătate pentru a găsi un loc de muncă.
Martora i-a relatat victimei că în Spania practică prostituția și i-a pus în vedere acesteia că, dacă dorește, poate să racoleze clienți ca să întrețină raporturi sexuale contra unor sume de bani, dar victima a dorit să meargă în Spania pentru a găsi un loc de muncă cinstit.
Hotărârea victimei de a pleca în Spania a fost determinată de faptul că avea doi copii în întreținere, iar veniturile sale erau insuficiente.
Martora i-a prezentat-o victimei pe inculpata, iar aceasta din urmă i-a făcut aceleași propuneri impunând condiții similare celor prezentate la punctele anterioare.
În a doua decadă a lunii februarie 2004, victima l-a cunoscut și pe inculpatul, precum și pe celelalte fete cu care a plecat în Spania, respectiv: a, și.
Victima a fost cazată de o zi la locuința inculpatului și apoi a fost transportată alături de celelalte fete de către inculpat de la B la B cu un microbuz.
La data de 19 februarie 2004, victima a ieșit din țară cu un autocar prin Punctul de Trecere a Frontierei T, ajungând în localitatea.
Victima și celelalte persoane care o însoțeau (printre care se afla și martora ) au fost conduse de către inculpata la clubul "Dallas".
Victima a realizat într-un târziu că în acel club se practica prostituția, dar a sperat până în ultimul moment că nimeni nu va putea să o oblige să facă acest lucru.
În momentul în care inculpata i-a spus că va trebui să se prostitueze, victima a ripostat verbal, spunându-i inculpatei că dacă "o află" soțul său, o omoară.
Având în vedere că pașaportul său se afla la inculpată, închis în seif, nu avea banii necesari întoarcerii în România și nici nu cunoștea limba spaniolă, victima a fost constrânsă să racoleze 2-3 clienți, câștigând în total suma de 300-400 euro, care a fost însușită de inculpată.
Ulterior, victima a refuzat să se mai prostitueze plângând în permanență și rugând-o pe inculpata să-i dea voie să plece de la club. Până la urmă, victima a amenințată pe inculpată că o va denunța organelor de poliție.
Deoarece victima nu îi aducea nici un venit, inculpata i-a dat acesteia suma de 25 euro, o de cafea și două portocale și a trimis-o în țară.
Pentru a-și achiziționa biletul de călătorie, victima a fost nevoită să călătorească pe datorie, lăsând drept garanție șoferului autocarului, pașaportul său.
La data de 9 martie 2004 victima intrat în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei și de atunci nu a mai fost contactată de nici unul dintre inculpați.
Audiați fiind în faza de urmărire penală inculpații și au negat comiterea faptelor reținute în sarcina lor, arătând că nu au părăsit țara și că nu știau ce făcea inculpata în Spania.
Analizând probele admnistrate în cauză și în special declarațiile celor opt martore care au practicat prostituția în Spania, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
1. Martora a relatat că în anul 2003 avea o situație materială foarte grea și un copil dintr-o altă relație. A discutat cu ca să meargă împreună în Spania și să practice prostituția. prin intermediul lui a cunoscut-o pe, care le-a propus ca să meargă cu ea în Spania și să împartă cu ea câștigul realizat, pe Deoarece nu aveau nici un, aceasta le-a plătit c/val transportului și pașaportului, le-a ținut la locuința ei din pentru "a se mai aranja", deoarece proveneau din mediul rural. Conform calculelor estimative, a câștigat la prima deplasare cca. 10 000 euro, după scăderea taxei zilnice de 70 euro pe care o plătea la hotelul "Dallas" și care însemna cazare și două mese. Conform înțelegerii cu inculpata, la plecare, i-a dat J din suma efectiv câștigată, respectiv 5.200 euro. Cu această sumă, martora și-a cumpărat o casă în com, a plătit c/val. transportului la domiciliu.
De menționat este faptul că martora a mai achitat către inculpată, datoria inițială de 600 euro ( c/val. pașaport, deplasare, suma de 5000 lei pe care i-a lăsat-o familiei la plecare, 100 euro trimiși în țară familiei din Spania, cât și cheltuielile ocazionate cu întreținerea sa).
Deoarece nu mai avea bani, a mers împreună cu la inculpată și a rugat-o ca să le împrumute cu bani.
Aceasta le-a dat cca 50 euro la fiecare, și au plecat în Spania împreună pentru practica prostituția. Martora a stat în Spania cca 3 săptămâni, a cunoscut un francez și a plecat cu acesta. A obținut cca. 3000 euro, iar inculpata i-a dat la plecare 1.500 euro. Pe parcurs și-a plătit și datoria de 200 euro pe care a avut-o către inculpată odată cu plecarea sa din țară. Martora a mai precizat că banii câștigați erau strânși de către inculpată, deoarece în hotel se fura. Deci, conform declarației martorei, prima instanță a reținut că inculpata (fostă ) a câștigat de pe urma practicării prostituției de către martora ( fostă ) 6 500 euro.
2. Martora a mers în Spania crezând inițial că va lucra la spălat vase sau ca menajeră. A practicat însă prostituția cca două luni și a primit de la inculpată 650 euro. La plecare, c/val. transportului și pașaportului i-au fost plătite de către alte persoane( crede că de ). A mai precizat că a practicat prostituția de bună voie, că două săptămâni a muncit ca menajeră la sora inculpatei și că de la început, când a luat legătura cu inculpata, prin intermediul mătușii sale, i s-a spus că trebuie să împartă câștigul realizat J cu aceasta. În total, din declarația dată, rezultă că a câștigat efectiv, după plata zilnică la hotel a taxei de cazare și masă, suma de 1300 euro ( 650 euro x 2). Declarația acestei martore se coroborează și cu declarația martorei, sa.
3. Martora avea OG o situație materială grea, iar prin com se auzise faptul că practica prostituția în Spania. A luat legătura cu aceasta, i-a spus că dorește ca să meargă în Spania și a fost de acord apoi cu condițiile impuse de către inculpata () în sensul de a împărți câștigul realizat de aceasta pe J cu ea.
Inculpata a suportat contravaloarea transportului, a pașaportului și a lăsat familiei sale cca 10-11 milioane lei ROL spunându-i că îi datorează 20 milioane lei ROL.
In Spania a stat cca 2 luni și 3 săptămâni, câștigul zilnic era de 200-300 euro, uneori nu câștiga nimic, iar 4 zile lunar nu se prostitua. Taxa zilnică la hotel era de 80 euro. In medie a câștigat efectiv după scăderea tuturor datoriilor din Spania cca 5000 euro, pe care i-a împărțit J cu inculpata, revenindu-i 2500 euro. Inculpata i-a dat în țară 2000 euro deoarece i-a reținut datoria inițială, inculpata a câștigat 2500 euro de pe urma martorei OG, din practicarea prostituției.
4. Și martora - o cunoștea pe fiind consătene și știa cu ce se ocupa aceasta în Spania. A dorit ca să meargă și ea în Spania deoarece avea o situație materială precară, era măritată și avea copii. Atât fizicul său cât și vârsta și neștiința nu au ajutat-o ca să practice prostituția, așa că a stat în Spania circa 3 săptămâni câștigând în total 200-300 euro, situație în care nu putea să-și achite nici taxa zilnică de circa 70-80 euro.
In consecință a fost trimisă în țară și nici până în prezent nu și-a plătit contravaloarea transportului, șoferul de pe autocar reținându-i pașaportul.
Martora a mai precizat că pe inculpată nu a văzut-o decât o singură dată acasă la martora și nu a discutat nimic cu aceasta. Deci nu rezultă că inculpata a câștigat vreo sumă de bani din practicarea prostituției de către martora -.
5. Martora locuiește în aceeași comună cu și tot datorită condițiilor grele de trai a luat hotărârea cu aceasta, știind cu ce se ocupă și prin intermediul ei cunoscut-o pe inculpată.I-a dat inițial, la cererea ei, cca. 150-200 euro pentru a-și putea trimite copilul la școală, aceasta i-a mai plătit c/valoarea pașaportului și a deplasării, in total având o datorie de cca. 500-600 euro către inculpată.De la martora a aflat că trebuie să impartă cu inculpata câștigul realizat în și să-i restituie și datoria. La clubul DALLAS plătea zilnic 80 euro, i-a achitat in primele zile și datoriile inculpatei.Apreciază martora că a câștigat în perioada in care practicat prostituția, suma de cca 3500 euro din care apreciază că i-a plătit contravaloarea cazării la hotel. A primit de la inculpată, 1600 euro efectiv, după scăderea tuturor datoriilor și a dobânzilor. A doua, în aceleași condiții a primit de la inculpată 2400 euro.Cum ințelegerea dintre cele două a fost ca martora să primească din cștigul realizat efectiv, rezultă că inculpata încasat efectiv 4000 euro( 1600 euro+2400 euro).
6. Martora locuiește în comuna și avea o situație materială deosebit de grea, deoarece trebuia să îi asigure întreținerea mamei și a fiicei sale. Pentru că îl cunoștea pe inculpatul care avea și rude în comună, a luat legătura cu acesta și i-a spus că vrea să meargă în străinătate să câștige bani. Aceasta i-a făcut cunoștință cu inculpata care i-a explicat faptul că și ea merge în Spania unde se prostituează ca să câștige bani și că locuiește la un club. Martora a discutat cu cumnata sa, actuala (fostă ) și împreună au hotărât ca să meargă în Spania sub protecția inculpatei.
Prima dată a stat în Spania cca. 2 luni și trei săptămâni și primit de la inculpată 2500 euro în condițiile în care s-au înțeles ca să împartă câștigul realizat de către martoră în De precizat este faptul că inculpata i-a achitat contravaloarea pașaportului și la plecare a lăsat familiei cca. 3000-4000 lei RON și i-a mai trimis acasă cca. 300-400 euro .
A doua și a treia oară tot în aceleași condiții, a practicat prostituția și inculpata i-a dat 2500-3000 euro.
A patra oară nu a mai vrut să împartă câștigul cu aceasta, i-a dat 100 euro și a plecat cu un francez.
Deci, în total, inculpata i-a reținut cca.7.600 euro, luând în calcul 2.500 euro pentru fiecare perioadă de câte 3 luni plus 100 euro în ultima perioadă scurtă de.
7.Martora a cunoscut-o pe inculpată prin intermediul unui prieten, căruia i s-a confesat de faptul că nu are un loc de muncă. A mers în Spania cu inculpata și acolo a aflat că urmează să practice prostituția. Pentru a strânge bani de drum martora a fost nevoită ca să se prostituieze o perioadă scurtă de. Din banii câștigați și-a cumpărat o haină de piele în valoare de 300 euro, pe care o poartă și în prezent, acasă i s-a trimis 300 euro, iar la plecare i s-a dat 1200 euro și-a plătit datoria pe care o avea către inculpată de cca 300 euro, a făcut unele cumpărături și a rămas cu 4.200 euro, pe care i-a împărțit J cu un alt proxenet, care conviețuia cu sora inculpatei. Tribunalul a apreciat însă că și inculpata a beneficiat de pe urma martorei, în sensul că atunci când i-a dat 1200 euro, această sumă a reprezentat J din câștigul realizat, respectiv tot de 1200 euro.
8. Martora ( fostă ) a avea o situație materială grea și este rudă cu martora . A auzit că plecase de două ori în Spania și atunci a luat legătura cu aceasta și prin intermediul ei a cunoscut-o pe inculpată. Aceasta a fost de acord să o ducă în Spania pentru a practica prostituția, urmând ca banii câștigați să fie împărțiți pe
Așa cum rezultă din declarația acesteia, au socotit împreună câștigul realizat, care era în jur de 30 000 euro. Din această sumă inculpata a trimis în țară pentru familia martorei, cca. 250 euro, iar la plecare a lăsat cca.200-300 euro. I-a mai plătit contravaloarea transportului dus-întors, contravaloarea pașaportului și i-a procurat toate cele necesare întreținerii sale( sampon, săpun, îmbrăcăminte, etc.) însă la un preț exagerat, ceea ce o nemulțumea pe martoră.
Tribunalul a apreciat că toate cheltuielile făcute de inculpată valoarează cca 1000 euro respectiv 250 euro lăsați la plecare, 250 euro trimiși prin poștă, 100 euro contravaloarea transportului dus-întors, 100 euro contravaloare pașaport, deplasare la B și 300 euro contravaloare produse necesare pentru întreținere.
Prima instanță a concluzionat că inculpata a câștigat de pe urma practicării prostituției de către martora a suma de 25.000 euro.
Rezultă deci că în total inculpata a încasat necuvenit de pe urma practicării prostituției de la cele 7 martore (: 6500 euro,: 650 euro, OG: 2500 euro,: 4000 euro,: 7600 euro,: 1200 euro, ( ) a: 25.000 ) în total 47.450 euro.
Tribunalul a mai reținut că potrivit declarațiilor martorelor, datorită mediului din care proveneau, gradului de cultură avut, nu s-ar fi putut descurca singure în Spania, și nici nu aveau vreun ca să-și achite contravaloarea pașaportului și a drumului. De asemenea au mai declarat că faptele s-au petrecut în perioada anilor 2003-2004 și că, așa cum este și firesc, nu-și mai amintesc cu precizie sumele încasate, având în vedere că au fost chemate la parchet pentru a da declarații începând cu anul 2007.
Cert este că nici una din ele nu depus vreo plângere împotriva inculpatei, că au fost în mare parte mulțumite cu sumele primite de la aceasta, și-au cumpărat case, bunuri, lucruri și au început un altfel de trai; mai curajoasă, martora a declarat în instanță ( fila 207) că la urmărirea penală au fost jignite, insultate de către lucrătorii de poliție, aducâdu-li-se aminte de cele făcute în Spania, într-un limbaj vulgar, martorele au mai relatat că, de regulă, pentru că se făceau razii de către poliție, țineau asupra lor pașapoartele. Nici una dintre martore nu a discutat cu inculpatul, fostul concubin al inculpatei sau cu inculpatul referitor la condițiile în care trebuiau ca să plece în Spania. Inculpata le păzea pe martore care nu părăseau hotelul, le strângea banii și le procura ea cele necesare la prețuri exagerate.
Prima instanță a concluzionat că inculpata, le-a recrutat pe cele 8 martore și le-a înlesnit personal practicarea prostituției, obținând foloase de pe urma practicării prostituției de către aceste persoane.
Pentru aceste considerente, Tribunalul a apreciat că termenul care i se poate atribui inculpatei este cel de proxenetă, dat fiind că toate femeile care au mers în Spania și au stat la Hotelul "Dallas" au cunoscut de la început că vor întreține relații cu mai mulți bărbați, că vor obține bani pentru aceste servicii, că îi vor împărți pe J cu inculpata, care de asemenea era și prostituată și că vor venii în țară cu o parte din sume pentru a-și cumpăra cele necesare pentru un trai decent în mediul rural.
Situația de fapt reținută de către instanță este dovedită cu: declarațiile celor opt martore prostituate, care nu au vrut ca să figureze în proces ca "victime" sau " păți civile", procesele-verbale de verificare în baza de date intrări-ieșiri din țară pentru inculpată, procesele-verbale de recunoaștere din grup a fotografiilor efectuate cu cele opt martore, declarațiile martorilor și, procesele-verbale de efectuarea perchezițiilor domiciliare și planșele foto, precum și interogatoriul inculpatei.
În drept, prima instanță a reținut că faptele inculpatei ( fostă ) de a racola, recruta, în perioada anilor 2003-2004, prin asigurarea contravalorii pașapoartelor și transporturilor, pe martorele:, a, în vederea practicării prostituției în Spania, înlesnindu-le și trăgând foloase materiale de pe urma acestora, întrunește elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art.329 al.1 și 2 cu aplicarea art. 41 al.2
În legătură cu comiterea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 al. 1 și al.2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2, Tribunalul a reținut că fapta nu subzistă, deoarece așa cum rezultă din declarațiile martorelor date în instanță, la sesizarea organelor de urmărire penală după cca. 4 ani, acestea nu pot fi considerate "victime", deoarece nu au depus personal plângeri, au știut că merg în Spania pentru a se prostitua.
În consecință, în temeiul art. 334 prima C.P.P. instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata ( ) din cele două infracțiuni concurente de trafic de persoane prevăzută de art. 12 al. 1 și al.2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 și proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 al. 1 și al.2 cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 33 lit.a într-o singură infracțiune de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 al. 1și al. 2 cu aplicarea art. 41 al. 2
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpate inculpatei au fost avute în vedere conform principiilor înscrise în art. 72, dispoziții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială în codul penal, respectiv 3-10 ani și interzicerea unor drepturi, gradul de pericol social al faptei, izvorând din modalitatea în care a fost comisă, precum și persoana inculpatei
Privitor la inculpatul, prima instanță a reținut în expozitivul deciziei penale nr. 23/22.01.2009, că din nicio probă nu rezultă faptul că ar fi existat vreo înțelegere între acesta și inculpata ( ) privitoare la împărțirea banilor obținuți de către martore, cu atât mai mult cu cât nici una dintre martore nu confirmă faptul că inculpatul a discutat personal sau și-a spus părerea în prezența acestora.
De asemenea, prima instanță a considerat că infracțiunea de trafic de persoane nu poate fi reținută în sarcina inculpatului, deoarece acesta nu a fost plecat în Spania și nici nu a știut condițiile în care femeile urmau să practice prostituția.
A cunoscut însă cu ce se ocupa concubina sa, și a ajutat-o prin faptul că a condus-o la locurile unde trebuia ca să se întâlnească cu persoanele care urmau să practice prostituția, a mers cu aceasta și la domiciliul său din, unde au stat o perioadă de unele dintre ele, au mers în maxi-taxi care le transporta la B și le-a condus la autocar, în vederea deplasării în Spania, sau chiar le-a transportat personal până la locul plecării și a primit de la concubină 400 euro, fapt dovedit cu actele aflate la dosar.
Rezultă deci că faptele inculpatului așa cum au fost reținute mai sus, întrunesc în drept elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de proxenetism în formă calificată și continuată, prev. de art. 26.pen. raportat la art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2.pen.
În consecință în baza art. 334.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni concurente pentru care a fost trimis în judecată respectiv: trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. și proxenetism prev. de art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. într-o singură infracțiune în formă continuată, respectiv complicitate la comiterea infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 26.pen. raportat la art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. texte de lege în baza cărora s-a dispus condamnarea inculpatului.
Pentru inculpatul, prima instanță a reținut că, într-adevăr acesta a înlesnit în cursul anilor 2003-2004, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, recrutarea de către inculpata a martorelor: și, pentru ca acestea să practice prostituția în Spania.
Faptele comise de către inculpat întrunesc în drept elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de proxenetism prev. de art. 26.pen. raportat la art. 329 al. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2.pen.
În declarațiile date și la interogatoriul luat (fila 119 dosar fond) inculpatul a relatat că într-adevăr o cunoștea pe și că aceasta l-a întrebat dacă are cunoștință de niște fete care doresc să muncească în Spania
și în aceste condiții i-a făcut cunoștință cu martorele și. S-a apărat în sensul că nu a stat lângă aceasta în momentul discuției și că nu a știut ce urmează să facă în străinătate, afirmații care nu au însă nici un suport legal.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați au fost avute în vedere, conform principiilor înscrise în art. 72.pen. dispozițiile părții generale ale codului penal referitoare la limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor, generat de modalitatea în care au fost comise, precum și persoana inculpaților: inculpatul are 38 de ani, fără antecedente penale, studii 12 clase, fără ocupație stabilă, iar inculpatul are 30 de ani, studii 12 clase, este muncitor necalificat la SC " Textil" SRL
Pentru inculpatul, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, potrivit dispozițiilor art. 86/1 pen. pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 86/2 pen.
În baza art. 350 al. 1 și 3 lit. b prima C.P.P. instanță a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului și potrivit art. 88 al.1 și a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv, cuprins între 7 mai 2008- 22.01.2009.
În baza art. 329 al. 4 și art. 118 lit.e s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 400 euro și obligarea acestuia la plata către stat în echivalent în lei la cursul din 22.01.2009, a 400 euro.
Prima instanță a considerat că nu se poate confisca altă sumă de bani, întrucât nu rezultă din nici probă că inculpata ( ) împărțea banii cu inculpatul în mod egal cu atât mai mult cu cât martorele nu au cunoscut nimic legat de viața intimă a acesteia, doar faptul că se prostitua fără știința familiei.
Privitor la inculpatul pentru considerentul arătat în cuprinsul sentinței, prima instanță a dispus reținerea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74-76 lit. c pen. și a aplicat o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 71.pen. i s-a aplicat și pedeapsa accesorie, constând din interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b pen.
În baza art. 81 și art. 71 al. 5 prima instanță a dispus suspendarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82, respectiv 2 ani și 4 luni.
Împotriva sentinței penale nr. 49/11.03.2009 a Tribunalului Brăilaa declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, criticând-o ca nelegală și ca netemeinică, pentru următoarele motive:
- în mod nelegal prima instanță, dând o greșită interpretare probelor administrate în cauză, a dispus schimbarea încadrării juridice, reținând în sarcina inculpatei ( ) doar infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 1 și 2, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal;
- în mod greșit s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 47.450 euro; prima instanță ar fi trebuit să dispună confiscarea contravalorii în lei a acestei sume;
- pedeapsa aplicată inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism este greșit individualizată, fiind prea redusă în raport cu gradul de pericol social al infracțiunii.
De asemenea, a declarat apel inculpata ( ) criticând hotărârea primei instanțe ca nelegală; în dezvoltarea acestui motiv de apel inculpata a susținut că ea nu a făcut decât să le ajute pe martore să ajungă în Spania pentru a practica prostituția, la cererea lor, și nu a solicitat de la acestea nicio sumă de bani, în afara banilor reprezentând cheltuielile pentru obținerea pașaportului, cazare și transport la plecarea din țară.
Pentru acest motiv, inculpata a solicitat să fie achitată în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, ref. la art. 10 lit.a din Codul d e procedură penală.
În subsidiar, inculpata a solicitat reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării acesteia.
Sentința penală nr. 23/22.01.2009 a Tribunalului Brăilaa fost atacată cu apel numai de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, care a invocat:
- nelegala schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului;
- greșita stabilire a cuantumului sumei confiscate de la inculpat și greșita modalitate a confiscării; sub acest aspect parchetul a susținut că inculpatul a profitat de J din sumele obținute de inculpata () în urma exploatării sexuale a celor 8 persoane de sex feminin, astfel că trebuia confiscată de la el contravaloarea în lei a sumei de 23.725 euro, la data efectuării plății;
- greșita individualizare a pedepsei; sub acest aspect s-a susținut că, față de gravitatea faptelor săvârșite și de amploarea activității infracționale, s-ar fi impus o pedeapsă mai aspră, cu executare efectivă.
Apelurile împotriva celor două sentințe au fost înregistrate pe rolul Curții de APEL GALAȚI sub nr. 3152/113/07.04.2009 și respectiv nr. 1672/113/17.04.2009.
Prin încheierea de ședință din 29.06.2009, Curtea de APEL GALAȚIa dispus, în baza art. 35 din Codul d e procedură penală, reunirea celor două cauze, constatând existența cazului de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit.a din Codul d e procedură penală.
Criticile formulate prin motivele de apel ale Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA sunt în parte întemeiate, în ce apelul declarat de inculpata ( ) este nefondat.
La examinarea primului motiv de apel al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, care vizează greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații ( ) și, Curtea va porni de la criteriile de distincție dintre infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin.2 din Codul penal și infracțiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001, criterii stabilite de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. XVI din 19.03.2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii.
Prin această decizie s-a statuat că distincția dintre cele două infracțiuni este dată de obiectul juridic, generic diferit, respectiv de valoarea socială diferită protejată de legiuitor prin cele două texte incriminatorii: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 329 din Codul penal, apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.
Drept urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângeri, îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, săvârșește infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin.1 din Codul penal.
În cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituție ori trafichează persoane majore în acest scop, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin.2 tezele I și II din Codul penal.
În situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.
În cauza dedusă judecății, în mod corect prima instanță a reținut, în baza materialului probator, că în perioada anilor 2003 - 2004, inculpata ( ), ajutată de inculpatul și, în două cazuri, de inculpatul, a recrutat mai multe persoane majore, de sex feminin, din localități aflate pe raza județului B, cărora le-a asigurat pentru scurte perioade de cazarea la locuința sa ori la locuința inculpatului, le-a dat ajutor pentru obținerea pașapoartelor și le-a asigurat transportul în Spania, unde le-a înlesnit practicarea prostituției, trăgând foloase de pe urma acestei activități.
Contrar susținerilor din motivele de apel ale Parchetului, din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpata ar fi exercitat acte de constrângere, în vreuna dintre modalitățile specifice, prevăzute de art. 12 din legea nr. 678/2001, asupra persoanelor recrutate pentru practicarea prostituției.
Astfel, prin actul de sesizare s-a reținut că 4 dintre cele 8 persoane de sex feminin care au fost în Spania pentru a se prostitua în folosul inculpaților ( respectiv martorele, și a) și-au dat consimțământul liber în acest sens, în ce celelalte 4 persoane ( respectiv victimele, și OG -) au fost induse în eroare de către inculpați, care le-au promis că le vor găsi locuri de muncă, dar odată ajunse în Spania, au fost obligate să se prostitueze.
Principalele mijloace de probă în baza cărora Parchetul a făcut această distincție constau în declarațiile date de cele patru victime în cursul urmăririi penale, care însă nu sunt coroborate cu alte probe.
Trebuie observat că până la momentul când au fost chemate la Parchet pentru a da declarații (în cursul anului 2007) niciuna dintre victime nu a formulat plângere împotriva inculpaților pentru faptele petrecute în perioada anilor 2003 - 2004.
Fiind audiate în cursul cercetării judecătorești, trei dintre pretinsele victime (respectiv OG, și -) și-au retractat în mare parte declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând că la plecarea din țară inculpații nu le-au ascuns că scopul deplasării lor în Spania este practicarea prostituției și că nu le-au constrâns în nici un fel să se prostitueze.
Că așa stau lucrurile se deduce și din împrejurarea că niciuna dintre victime nu a fost racolată de inculpați, ci ele sunt cele care, datorită lipsei mijloacelor de trai, au făcut demersuri pentru aoc ontacta pe inculpata ( ) și i-au cerut să le ajute să meargă în Spania, în condițiile în care cunoșteau că inculpata practica prostituția în această țară și înlesnește practicarea prostituției de către alte persoane.
De asemenea, din declarațiile celor trei victime, cât și din declarațiile martorelor, rezultă că, pe durata de în care ele s-au aflat în Spania, au fost lungi perioade în care inculpata ( ) nu a locuit împreună cu ele la clubul în care se prostituau, situație în care activitatea le era dirijată de martora care se prostitua împreună cu ele.
În aceste condiții, inculpata nu avea cum să supravegheze îndeaproape activitatea pretinselor victime, așa cum se reține în actul de sesizare și, cu atât mai mult, nu avea cum să exercite acte de constrângere asupra acestora.
În sfârșit, relevantă privind raporturile dintre inculpata ( ) și femeile care au fost în Spania pentru practicarea prostituției este împrejurarea că, în cazul în care acestea nu au mai dorit să se prostitueze pentru inculpată, au fost lăsate să plece, așa cum a fost cazul victimei - și a martorelor și.
Singura dintre victime care și-a menținut în cursul cercetării judecătorești declarațiile date în faza urmăririi penale, în sensul că a fost constrânsă la practicarea prostituției, este.
Din declarația acesteia rezultă însă că cel care i-a dat asigurări că în Spania nu i se va cere să se prostitueze, ci va lucra într-un restaurant, la spălat vase, este prietenul său, care a pus-o în legătură cu inculpații și ( ), pentru aoa juta să ajungă în acea țară.
Odată ajunsă în Spania, a fost așteptată de, concubinul sorei inculpatei ( ), care i-a spus că "i-a fost vândută" de către martorul în vederea practicării prostituției, urmând să împartă cu el banii obținuți.
Prin urmare, activitățile relevante care ar putea constitui elementul material al infracțiunii de trafic de persoane, în raport cu victima, nu au fost comise de cei doi inculpați, ci de alte persoane, care nu au făcut obiectul cercetării în prezenta cauză.
Concluzionând, Curtea apreciază că în mod corect prima instanță, având în vedere împrejurările de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, a reținut că activitatea infracțională a inculpatei ( ), care, fără a întrebuința constrângerea, a recrutat mai multe persoane majore în vederea practicării prostituției, a îndemnat și a înlesnit practicarea prostituției de către acestea și a tras foloase de pe urma acestei activități, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin.2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Apărarea inculpatei (), în sensul că le-a ajutat în mod dezinteresat pe persoanele care au dorit să ajungă în Spania pentru a practica prostituția, nu poate fi primită, deoarece din toate declarațiile martorelor, cât și ale pretinselor victime, rezultă că, din bani câștigați prin practicarea prostituției au restituit inculpatei sumele pe care le-a plătit pentru obținerea pașaportului, cazare și transport, iar diferența au împărțit-o cu aceasta.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că este nefondat motivul de apel invocat de inculpata (), în sensul că nu se face vinovată de săvârșirea vreunei infracțiuni, cât și motivul de apel invocat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, vizând greșita încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei.
În ce-l privește pe inculpatul, se reține că, de asemenea în mod corect, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane și de proxenetism în complicitate la această din urmă infracțiune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 329 alin.1 și 2, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul, trăind în concubinaj cu inculpata ( ), a ajutat-o pe aceasta în activitățile care constituie elementul material al infracțiunii de proxenetism, prin faptul că a însoțit-o la locurile unde trebuia să se întâlnească cu persoanele care urmau să practice prostituția, a acceptat ca acele persoane să stea scurte perioade de în locuința sa, a mers cu microbuzul care le-a transportat pe femeile respective la B, în vederea deplasării în Spania sau chiar le-a transportat personal până la locul plecării.
Nici din declarațiile martorelor și ale pretinselor victime și nici din alte probe nu rezultă că inculpatul ar fi avut vreun rol determinant în discuțiile pe care le-au purtat cu inculpata ( ) - prin care au convenit asupra condițiilor în care vor practica prostituția - la fel cum nu rezultă că între cei doi inculpați ar fi existat vreo înțelegere privind împărțirea banilor obținuți.
Așa fiind, activitatea infracțională a inculpatului nu poate fi considerată decât ca o complicitate la infracțiunea de proxenetism săvârșită de inculpata ( ).
În consecință nu este întemeiată nici critica formulată de Parchet, privind greșita încadrare juridică a faptelor săvârșite de ().
De asemenea nu poate fi primită nici critica formulată de Parchet și de inculpata (), privind greșita individualizare a pedepselor - această operațiune fiind efectuată cu deplina respectare a criteriilor prevăzute de art. 72 din Codul penal.
Astfel, în ce o privește pe inculpata ( ), având în vedere amploarea activității infracționale, modalitatea și împrejurările în care faptele au fost săvârșite, importanța valorilor sociale lezate, cuantumul însemnat al sumelor dobândite de inculpată, dar și aspectele referitoare la persoana inculpatei, care nu are antecedente penale și care începând din anul 2005 locuiește în Franța unde este căsătorită, în mod corect prima instanță a apreciat că scopul și funcțiile prevăzute de art. 52 din Codul penal pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse orientată spre limita minimă specială, cu executare în regim privativ de libertate.
Privitor la inculpatul, Curtea reține, de asemenea, că în mod corect prima instanță - având în vedere activitatea infracțională mai redusă și mai puțin importantă, lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpatul este integrat social, având un loc de muncă la " Textil" B - a considerat că scopul sancțiunii penale poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoare situată la limita minimă specială prevăzută de lege, cu suspendarea sub supraveghere a executării.
Prin motivele de apel, Parchetul a criticat hotărârile primei instanțe și cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor legale privind confiscarea specială a sumelor obținute de inculpați de pe urma practicării prostituției.
Un prim aspect invocat de Parchet este acela că ar fi trebuit confiscate de la inculpații () și sume egale, de câte 23.725 euro, deoarece aceștia au săvârșit faptele în coautorat și au profitat în mod egal de sumele de bani obținute prin activitatea infracțională.
Această critică nu poate fi primită, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, activitatea infracțională a inculpatului constituie complicitate la infracțiunea de proxenetism comisă de inculpata (), nerezultând din probele administrate în cauză că cei doi inculpați ar fi împărțit între ei, în mod egal, sumele de bani obținute sau că ar fi existat vreo înțelegere în acest sens.
Singura sumă de bani pe care inculpata () i-a trimis-o inculpatului este, așa cum rezultă din declarațiile inculpatei și din actele privind tranzacțiile bancare (vol. III urmărire penală, filele 9-133), suma de 400 euro, care a profitat inculpatului și care în mod corect a fost confiscată de la acesta.
Dispoziția din sentința penală nr. 49 din 11.03.2009 a Tribunalului Brăila, privind confiscarea de la inculpata () a sumei de 47.450 euro, este însă pasibilă de a nu putea fi pusă în executare, deoarece instanța nu a prevăzut, în mod alternativ, confiscarea echivalentului în lei a acestei sume.
În ce-l privește pe inculpatul, prima instanță a dispus în mod corect prin sentința penală nr. 23 din 22.01.2009 a Tribunalului Brăila, confiscarea sumei de 400 euro sau a echivalentului în lei a acestei sume, dar la stabilirea acestei echivalențe instanța a avut în vedere cursul din ziua pronunțării sentinței și nu cel din ziua plății, astfel cum s-ar impune, pentru a-l lipsi efectiv și integral pe inculpat de folosul banilor obținuți de pe urma săvârșirii infracțiunii.
Pentru aceste ultime considerente, având în vedere dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod pr. penală, urmează a fi admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, vor fi desființate în parte sentința penală nr. 49 din 11.03.2009 și sentința penală nr. 23 din 22.01.2009 pronunțate de TRIBUNALUL BRĂILA, numai cu privire la dispozițiile referitoare la confiscarea specială, care vor fi modificate, în sensul că:
Se va dispune confiscarea de la inculpata () a sumei de 47.450 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR la data plății.
Se va dispune confiscarea de la inculpatul a sumei de 400 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la cursul oficial al BNR la data plății.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentințelor penale apelate.
Conform dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr.penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpata ().
Având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatei nu au dispărut și că ele impun în continuare privarea acesteia de libertate, urmează a se dispune, conform dispozițiilor art. 383 alin.11, cu referire la art. 350 alin. 1 Cod pr.penală, menținerea măsurii arestării preventive.
Vor fi deduse din pedeapsa aplicată inculpatei (), durata reținerii și arestării preventive de la 29.08.2008 până la 12.09.2008 și de la 23.01.2009 până la zi.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr.penală, va fi obligată inculpata () la plata cheltuielilor către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva sentințelor penale nr. 49 din 11.03.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (privind pe inculpata (fostă ), fiica lui și, născută la data de 24.09.1977 în B, domiciliată în com., jud.T, CNP - -, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) și nr. 23/22.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr- (privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 20.11.1973 în B, CNP - -, domiciliat în B,-, -B,. 2,.4,. 36).
Desființează în parte sentința penală nr. 49/11.03.2009 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr. 23/22.01.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Modifică dispozițiile din cele două sentințe privind confiscarea specială în sensul că:
- confiscă de la inculpata suma de 47.450 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR la data plății,
- confiscă de la inculpatul suma de 400 Euro sau echivalentul în lei al acestei sume la cursul oficial al BNR la data plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentințelor penale apelate.
RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 49/11.03.2009 a Tribunalului Brăila.
Menține măsura arestării preventive a inculpatei și deduce din pedeapsa aplicată acesteia durata reținerii și arestării preventive de la 29.08.2008 până la 12.09.2008 și de la 23.01.2009 la zi - 01.07.2009.
În baza art. 192 alin.2 Cod pr.penală, obligă pe inculpata la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelanta - inculpată, deținută în Penitenciarul Galați și de la pronunțare pentru intimatul inculpat.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.078.2009.
PREȘEDINTE, PT. JUDECĂTOR,
- - - - -
aflat înC.conf.art.312
C.P.P.PREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL GALAȚI,
Grefier,
- -
Red./15.07.2009
Tehnored./3 ex./20.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate
