Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 103/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 103
Ședința publică din data de 12 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Maria Tacea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI
PROCUROR -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul (deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva Deciziei penale nr. 406 din 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr- - Sentința penală nr. 314 din data de 13.02.2009, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat -, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 195 emisă de Baroul Galați la data de 13.01.2010.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Recurentul inculpat solicită să se ia act că își menține recursul declarat în cauză și nu are cereri prealabile de formulat.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat susține că acesta critică soluția pronunțată în cauză, fiind nemulțumit de sporul aplicat la pedeapsă, în urma operațiunilor efectuate în baza art. 33 și 34 Cod procedură penală, sens în care solicită a se aprecia, funcție de situația antecedentelor penale. Solicită onorariul din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat în cauză, ținându-se seama de fapta comisă, gravitatea deosebită a acesteia, modalitatea de acționare a inculpatului și atitudinea de nerecunoaștere adoptată pe parcursul procesului penal.
Arată că inculpatul a beneficiat de împrejurarea că instanța de fond a soluționat greșit antecedentele penale, în favoarea lui deși soluția corectă era condamnarea inculpatului pentru fapta ce face obiectul prezentului dosar, contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 5 ani aplicată prin sentința penală nr. 2102/2007 iar pedeapsa rezultantă contopită cu restul de 585 zile, însă fiind în recursul inculpatului, situația nu i se poate agrava.
Se arată că instanța de fond a omis să-i aplice inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi după executarea pedepsei de 5 ani, pedeapsă care i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2102/2007, împrejurare în care fiind incidente prevederile art. 35 Cod penal, sporul aplicat este minim.
Solicită să se constate că inculpatul este arestat în altă cauză.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care lasă la aprecierea instanței asupra motivului de recurs invocat.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 314/13.02.2009 pronunțată de Judecătoria Galația fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În temeiul art. 61 alin. 1 teza a II a Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 585 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 409/11.10.2002 a Tribunalului Galați.
Conform dispozițiilor art. 61 alin. 1 teza a-II-a a fost contopită pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată în cauză cu restul de pedeapsă de 585 zile închisoare mai sus menționat stabilindu-se că inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - aceea de 5 ani și 6 luni închisoare, sporită la 5 ani și 9 luni închisoare.
În temeiul art. 36 al. 1 Cod penal cu referire la art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a fost contopită pedeapsa rezultantă de 5 ani și 9 luni închisoare mai sus menționată cu pedeapsa de 5 ani închisoare - obiect al sentinței penale nr. 2102/2007 a Judecătoriei Galați definitivă la 30.05.2008 - și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, 5 ani și 9 luni închisoare, sporită la 6 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal i-a fost aplicată inculpatului pe perioada executării pedepsei - pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Conform dispozițiilor art. 36 alin. 3 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului perioada executată în intervalul 23.07.2007 - 28.11.2007 precum și perioada executată de la 10.06.2008 la zi.
S-a dispus anularea mandatului de executare nr. 2790/2007 emis în baza sentinței penale nr. 2102/26.11.2007 a Judecătoriei Galați și s-a dispus emiterea unui nou mandate de executare după rămânerea definitivă a sentinței penale.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentințelor penale sus menționate iar în conformitate cu dispozițiile art. 14 și art. 346 Cod procedură penală cu referire la art. 998 și următoarele Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei - despăgubiri materiale către partea civilă.
În baza dispozițiile art. 189 și art. 191 alin. 1 Cod procedură penală s-a dispus în privința cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre penală prima instanță de judecată a reținut următoarele:
Inculpatul - nu are nicio ocupație, fiind cunoscut cu antecedente penale.
În seara zilei de 06.02.2007, în jurul orei 18:30 - 18:45, partea vătămată se afla în stația de autobuz din zona G, împreună cu martorii, și.
La un moment dat, de grupul în care de afla partea vătămată s-a apropiat inculpatul -, însoțit de o altă persoană, rămasă neidentificată, care a rămas deoparte, în spatele inculpatului.
După ce i-a întrebat pe martori și pe partea vătămată în ce zonă locuiesc și dacă îi cunosc pe "șmecherii" din acele zone, inculpatul - i-a întrebat dacă au bani asupra lor. Cei în cauză au răspuns negativ, moment în care inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, a cuprins-o cu brațul de umeri și a condus-o în spatele unui autobuz. Aici, inculpatul i-a cerut părții vătămate să-i dea banii, amenințând-o că o va tăia cu un cuțit. Partea vătămată a precizat că nu a văzut însă niciun cuțit asupra inculpatului.
De frică, partea vătămată a scos ce avea în buzunare, iar inculpatul a observat telefonul mobil marca Nokia 6020 și i l-a cerut pentru a da un telefon. Partea vătămată i-a înmânat telefonul, iar inculpatul a schimbat cartela și a plecat având asupra sa telefonul.
Deși partea vătămată i-a cerut să-i restituie telefonul, inculpatul a refuzat și s-a urcat într-un autobuz, fiind urmat de către partea vătămată și de martorul, ceilalți doi martori plecând să anunțe organele de poliție. Deși i s-a solicitat să restituie telefonul, inculpatul a refuzat, iar în stația de autobuz din dreptul restaurantului "", i-a împins pe cei doi din autobuz, spunându-le că nu le va da telefonul.
Martorii și au confirmat aspectele relatate de către partea vătămată, însă nu au auzit când acesta a fost amenințat de către inculpat.
Pe parcursul urmării penale, a fost efectuată o cercetare la fața locului, iar inculpatul - a fost recunoscut din grup de persoane de către partea vătămată și martorii, și.
S-a apreciat ca fiind dovedită situația faptică mai sus expusă, implicit vinovăția inculpatului cu materialul probator administrat cauzei. La individualizarea/dozarea sancțiunii aplicate au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal și în mod deosebit pericolul social concret al faptei comise corelativ cu elementele ce caracterizează persoana inculpatului și antecedentele penale ale acestuia.
Sub aspectul laturii civile a cauzei prima instanță de judecată a apreciat ca fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale - partea vătămată reclamând pretenții civile în sumă de 600 lei.
Împotriva sentinței penale mai sus detaliate, în termen legal a promovat apel inculpatul apreciind soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
Astfel, a arătat partea apelantă în detalierea motivației căii de atac promovate faptul că probatoriul administrat cauzei nu conturează în mod clar sustragerea bunului părții vătămate de către inculpat prin amenințare și lovire; în consecință solicită inculpatul schimbarea încadrării faptei penale ce i-a fost reținută în sarcină în infracțiunea de furt și reindividualizarea pedepsei.
Verificând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate dar și, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. 2 Cod procedură penală s-a apreciat că prima instanță de judecată a evaluat corect împrejurarea dedusă judecății precum și criteriile de individualizare a sancțiunii în raport de persoana inculpatului.
Astfel, susținerile părții vătămate în sensul că a fost deposedat prin amenințare de telefonul mobil sunt confirmate prin declarațiile martorilor, și; depoziția ultimului martor relevă în mod clar că la momentul la care inculpatul, a abordat-o pe partea vătămată, ținea în mână un obiect tăios.
Totodată, martorii evidențiază în mod clar că inculpatul a mai fost însoțit de o altă persoană care. Deși nu a avut nici o implicare în comiterea faptei, a urcat împreună cu acesta în autobuz - situația fiind de natură a realiza o constrângere morală a părții vătămate și a realiza latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie.
Pe de altă parte - pedeapsa închisorii aplicată reflectă nu numai pericolul social concret al faptei comise dar și elementele care caracterizează persoana inculpatului - acesta fiind recidivist și - așa cum relevă fișa de cazier judiciar - având predilecție spre comiterea de infracțiuni contra patrimoniului.
Față de aceste considerente, Tribunalul Galați, prin decizia penală nr. 406/A/2009 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal, inculpatul, care apreciază hotărârile recurate ca fiind netemeinice sub aspectul cuantumului pedepsei rezultante, solicitând reducerea sporului aplicat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța, pe baza analizei probelor administrate în cauză (susținerile părții vătămate în sensul că a fost deposedat prin amenințare de telefonul mobil sunt confirmate prin declarațiile martorilor, și; depoziția ultimului martor relevă în mod clar că la momentul la care inculpatul, a abordat-o pe partea vătămată, ținea în mână un obiect tăios; totodată s-a reținut că martorii evidențiază în mod clar că inculpatul a mai fost însoțit de o altă persoană care, deși nu a avut nici o implicare în comiterea faptei, a urcat împreună cu acesta în autobuz - situația fiind de natură a realiza o constrângere morală a părții vătămate și a realiza latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie) au constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
De asemenea, instanțele au efectuat o justă operațiune de individualizare a pedepsei și au avut în vedere nu numai pericolul social al faptei comise, dar și persoana inculpatului care este recidivist, având o predilecție spre comiterea de infracțiuni contra patrimoniului. Mai concret, deși a executat o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani și 8 luni închisoare, inculpatul nu și-a schimbat comportamentul antisocial și a săvârșit fapta dedusă judecății pe durata restului de pedeapsă rămas neexecutat de 585 zile închisoare.
Această conduită și perseverență infracțională a fost în mod just sancționată de către instanțe prin aplicarea unui spor corespunzător.
În consecință, hotărârile recurate fiind legale și temeinice urmează a se respinge ca nefondat recurusl declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr. 406 din 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Văzând și prevederile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat deinculpatul(deținut în Penitenciarul Galați, fiul lui, născut la data de 14 mai 1983 în G, CNP: -, domiciliat în G,-, - 3 B,. 27) împotriva Deciziei penale nr. 406 din 28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr- - Sentința penală nr. 314 din data de 13.02.2009, pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publivcă azi, 12.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
Grefier,
- -
Red. /15.02.2010
Tehn. /20.02.2010
Apel: -
Fond: beligan
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Petruș Dumitru, Maria Tacea
