Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 136/
Ședința publică din 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Irina Alexandra Vicepreședintele Curții de Apel Galați
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva deciziei penale nr. 100/A din 24.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, privind pe inculpații ( "", fiul lui și, ns. la 17. 09. 1986,domiciliat în com., județul T ) și ( ""(fiul lui G, ns. la 19.07. 1990, domiciliat încom., județul T ), trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.211
Cod PenalLa apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. pentru inculpatul -lipsă- și, de asemenea, înțelege să răspundă și pentru inculpatului în substituirea doamnei avocat, lipsă fiind și intimata parte vătămată, intimații părți responsabile civilmente G, și intimatul reprezentant legal Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public susține motivele de recurs ale parchetului arătând că prin decizia penala nr.100/A/24.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gar espins apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați împotriva sentinței penale nr. 1126/23.06.2008 a Judecătoriei
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1330/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, inculpații au fost trimiși în judecată după cum urmează:
- - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b si c si al 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal;
- - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 al. 1 și 2 lit. b și c si al. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
Situația de fapt reținuta a fost aceea ca la data de 18.02.2007, in loc public,pe timp de seara, cei doi inculpați, au sustras de la partea vătămata, prin violenta, bunuri in valoare de 150 lei.
Prin sentința penala nr. 1126/23.06.2008 pronunțată in dosarul nr-, Judecătoria Galația condamnat pe inculpatul la 3 ani închisoare pentru infracțiunea dedusa judecații cu reținerea art. 74 lit. j Cod penal si pe inculpatul la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea dedusa judecății cu reținerea art. 74 lit. c Cod penal.
A fost aplicata pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 6f lit. a si b Cod penal.
Au fost suspendate pedepsele accesorii si principale aplicate inculpaților.
In temeiul art. 14 Cod procedura penala si art. 346 Cod procedura penală inculpații au fost obligați in solidar iar inculpatul minor cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 250 RON despăgubiri materiale către partea civilă .
A fost obligat fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat și minorul cu părțile responsabile civilmente.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria
Consideră că hotărârile instanțelor de fond si apel sunt nelegale și netemeinice.
Apreciază hotărârile ca fiind netemeinice in ceea ce privește reținerea de circumstanțe atenuante cu consecința coborârii pedepselor sub minimul special, al cuantumului pedepselor aplicate si al modalității de executare a pedepselor stabilite pentru cei doi inculpați, si.
S-a reținut in favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod penal, respectiv faptul ca au avut o atitudine sincera.
Stabilirea și aplicarea pedepselor și aprecierea unor împrejurări drept circumstanțe atenuate trebuie să se facă în raport de modul în care a fost săvârșită fapta, de pericolul social pe care îl prezintă aceasta si de persoana inculpaților.
In cauza de față, s-a stabilit ca inculpații au săvârșit o infracțiune de tâlhărie in forma calificata.
Aceasta infracțiune (tâlhăria) prin conținutul său complex prezintă o periculozitate sociala sporita in raport cu alte infracțiuni (ea aducând atingere atât patrimoniului, cat si persoanei).
Fiind săvârșită in forma agravanta, aceasta prezintă un pericol social mult mai ridicat. In acest sens, trebuie remarcate condițiile concrete in care fapta a fost comisa, respectiv de doua persoane, in baza unei înțelegeri prealabile, pe timp de noapte și in loc public.
Astfel, inculpații locuiesc în județul La data de 18.02.2007, s-au deplasat in mun. Au consumat alcool, apoi s-au hotărât să sustragă poșete de la persoane de sex feminin. S-au deplasat la magazinul, unde au consumat băuturi alcoolice direct de pe rafturi, fiind observați de agenții de paza care au anunțat organele de politie ce au procedat la sancționarea lor contravenționala. După aceea s-au deplasat in zona " de rocada" unde au observat-o pe partea vătămata care avea asupra sa o poșetă.
Au luat hotărârea de a-i sustrage poșeta, au urmărit-o pana pe str. -, unde i-au smuls poșeta.
Partea vătămată s-a opus pana a căzut, moment în care inculpații au fugit.
Au luat banii si telefonul mobil ce se aflau in poșetă, actele și restul bunurilor le-au aruncat.
Modul în care s-au comportat inculpații pe parcursul zilei, începând cu încălcarea normelor de conduita în societate și culminând cu săvârșirea unei infracțiuni grave denota o totala indiferență față de lege din partea inculpaților și o periculozitate sociala sporita.
In ceea ce privește persoanele inculpaților se constata ca ambii au dovedit perseverenta infracțională fiind anterior sancționați cu măsura educativă a mustrării pentru comiterea unor infracțiuni de furt.
Așadar, inculpații au persistat intr-un comportament infracțional, săvârșind infracțiuni de aceeași natură (care aduc atingere patrimoniului), dar cu un grad de pericol social tot mai ridicat.
Luând în considerare elementele ce caracterizează fapta și persoanele inculpaților, apreciază că nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuate sau chiar in situația reținerii acestora era justificata aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai ridicat.
Cu privire la modalitatea de executare consideram ca era oportun a instanțele sa fi dispus executarea efectiva a pedepselor.
Pe perioada privării de libertate un condamnat intră într-un ansamblu de măsuri fiind supus unor obligații privitoare la munca, ordine si disciplina recompense și sancțiuni menite sa influențeze pozitiv conduita acestuia.
Aceasta modalitate este în măsura să conducă la atingerea scopului preventiv educativ.
Din referatul de evaluare întocmit cu privire la inculpatul, rezulta ca nu conștientizează consecințele comportamentului său infracțional, ca nu a dezvoltat o modalitate reala pentru schimbarea comportamentului (fila 68 paragraful penultim).
Mai mult, s-a constatat ca in afara prezentei cauze si a celei pentru care i s-a aplicat măsura educativă a mustrării, inculpatul a mai săvârșit o faptă de distrugere, pentru care nu a fost cercetat penal pentru ca a achitat prejudiciul si a mai fost sancționat de câteva ori administrativ pentru scandal (fila 68 paragraful 3 - dosar urmărire penală).
Concluzia la care s-a ajuns este aceea ca se impune sprijin pentru autodisciplina si autoresponsabilizare.
Ori, acest lucru se poate realiza cel mai bine prin stabilirea unor obligații a căror respectare sa fie supravegheata de către judecător sau de serviciul de probațiune.
Apreciază așadar, ca existau temeiuri suficiente pentru aplicarea unor pedepse mai severe celor doi inculpați și stabilirea ca modalitate de executare a privării de libertate sau cel puțin a suspendării sub supraveghere.
Apreciază că hotărârile pronunțate de instanța de fond și apel ca fiind nelegale sub aspectul conținutului pedepsei accesorii aplicate celor doi inculpați.
Consideră că în raport de natura infracțiunii pentru care inculpații au fost condamnați (tâlhărie) nu se impunea și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza I din Cod penal.
Interzicerea acestui drept s-ar fi impus în situația în care inculpații ar fi săvârșit o infracțiune în legătură cu modul de exercitare al dreptului de a alege.
Motivarea instanței de apel cum ca a interzis acest drept in considerarea gravității infracțiunii este în discordanță cu cuantumul pedepselor principale foarte reduse aplicate inculpaților și al modalității de executare stabilite pentru acestea (cea mai permisiva).
Luând in considerare decizia nr. 74/2007 a Inaltei Curti de Casatie și Justitie si practica CEDO in materie (cauza Hirst contra Marii Britanii), consideră ca se impunea interzicerea ca si pedeapsa accesorie, doar a art. 64 lit, a teza II si lit. b Cod penal.
Pentru aceste argumente, in temeiul art. 38515pct. lit. d Cod procedura penala raportat la art. 3859pc. 14 Cod procedura penala, solicită admiterea recursului declarat, casarea deciziei penale nr.100/A/24.02.2009 a Tribunalului Galați pronunțata in dosarul nr-, desființarea sentinței penala nr. 1126/23.06.2008 a Judecatoriei G, privind pe inculpații si și, in rejudecare, să fie avute în vedere motivele invocate.
Avocat apreciază că Tribunalul Galația pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
În baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă situație de fapt, dându-se faptelor reținute în sarcina inculpaților o încadrare juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța a realizat și o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, conform criteriilor prev. de art. 72.pen, reținând în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prev de art.74 lit c, având ca efect aplicarea unor pedepse sub limitele minime prevăzute de textele incriminatoare.
De asemenea, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, s-a considerat pe bună dreptate că reeducarea ambilor inculpați se poate realiza și prin suspendarea condiționată a executării pedepselor.
Arată că muncește în străinătate și nu a putut să se prezinte din acest motiv și depune în acest sens o declarație notarială, din care rezultă că lucrează ca muncitor necalificat din anul 2007 în orașul.
Solicită să se aibă în vedere și faptul că inculpatul era minor la data săvârșirii faptelor, în prezent fiind în străinătate.
Solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1126/23.06.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin 1 și 2 lit b și c și alin 21lit a pen cu aplicarea art. 75 lit c pen și a art. 74 alin 1 lit c pen în ref la art. 76 alin 1 lit b pen (faptă săvârșită la data de 18.02.2007).
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare de 5 ani.
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin 1 și 2 lit b și c și alin 21lit a pen cu aplicarea art. 99.pen și a art. 74 alin 1 lit c pen în ref la art. 76 alin 1 lit c pen (faptă săvârșită la data de 18.02.2007).
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în condițiile art. 110 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 4 ani.
În temeiul art. 14 și 346.pr.pen, în referire la art. 998- 999 și 1000 alin. 2 Cod civil, cei doi inculpați au fost obligați în solidar, inculpatul minor în solidar și cu părțile responsabile civilmente G și, la plata sumei de 250 RON cu titlu de despăgubiri materiale, către partea civilă.
În temeiul art. 189 și art. 191 alin. 1, 2 și 3.pr.pen, fiecare inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente G și.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații și - sunt consăteni și prieteni. În ziua de 18.02.2007, cei doi inculpați s-au hotărât să se deplaseze din comuna, județul T, unde își au domiciliile, în municipiul G, urmând să stea o perioadă în apartamentul inculpatului.
În după-amiaza aceleiași zile, inculpații au consumat băuturi alcoolice în apartament, după care s-au hotărât să sustragă poșete de la femeile de pe stradă. Inculpații s-au deplasat la magazinul, unde au consumat în continuare băuturi alcoolice direct de pe rafturi, fiind surprinși de agenții de pază ai magazinului. Aceștia au anunțat poliția, care i-a sancționat contravențional pe inculpați, după ce aceștia au achitat contravaloarea produselor consumate.
În continuare, inculpații s-au deplasat în zona "inelul de rocadă". În jurul orei 22:00, cei doi au observat-o pe partea vătămată, care se deplasa pe jos, având o poșetă în mână. Inculpații s-au hotărât să sustragă poșeta părții vătămate, motiv pentru care au urmărit-o până pe strada -. Ajunși în această zonă, profitând de faptul că nu mai era nici o altă persoană în zonă, inculpații s-au apropiat de partea vătămată (venind din spatele acesteia) și i-au smuls poșeta din mână. Deși a încercat să se opună, partea vătămată a căzut, inculpații putând astfel să fugă cu bunul sustras.
Când au ajuns în zona de lângă stadionul "Oțelul", inculpații au luat din poșeta sustrasă suma de 120 RON, pe care au împărțit-o în mod egal, și un telefon mobil, pe care l-a luat inculpatul - (care l-a folosit apoi câteva zile). Poșeta (conținând actele și restul bunurilor care nu au prezentat interes) a fost abandonată în zona respectivă. Suma de bani sustrasă a fost cheltuită de inculpați în scop personal.
În cursul lunii martie 2007, inculpatul - i-a povestit martorului despre săvârșirea acestei fapte și i-a propus să săvârșească împreună alte fapte în același mod, fiind însă refuzat de martor.
În cursul urmăririi penale, telefonul mobil a fost recuperat de organele de poliție de la inculpatul -, fiind restituit părții vătămate (procese-verbale, filele 18-19 dosar urm. pen.).
Inițial, partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva inculpaților cu suma de 150 RON, reprezentând daune materiale, dar ulterior, în fața instanței, și-a majorat pretențiile civile la nivelul sumei de 250 RON.
Pe baza probatoriului administrat (plângerea și declarația părții vătămate, procesele-verbale de conducere în teren, însoțite de planșele fotografice, declarațiile martorilor -, și -, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților), prima instanță a reținut că existența faptei, săvârșirea ei de către inculpați și vinovăția acestora sunt pe deplin dovedite.
Prima instanță a reținut în drept că fapta inculpaților și - care, în seara zilei de 18.02.2007, în loc public au sustras împreună, prin smulgere, poșeta părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a pen, cu aplicarea art. 75 lit. c pen în cazul inculpatului major și respectiv cu aplicarea art. 99 și urm pen în cazul inculpatului minor.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen, respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, datele ce caracterizează persoana inculpaților, comportamentul fiecăruia avut anterior comiterii faptei (ambii inculpați au fost sancționați cu mustrare pentru fapte de furt calificat), dar și modalitatea concretă în care a fost comisă fapta dedusă judecății.
Întrucât ambii inculpați au avut o atitudine procesuală sinceră, prima instanță a apreciat că în favoarea acestora poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c pen.
În privința modalității de executare a pedepselor stabilite, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut în art. 52.pen (prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni), poate fi atins și fără privarea de libertate, condiții în care, în baza art 81.pen, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor pe durata termenelor de încercare calculate în conformitate cu dispozițiile art. 82.pen, respectiv ale art. 110.pen.
În considerarea naturii și a gravității infracțiunii reținute în sarcina inculpaților, prima instanța a aplicat acestora pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b pen, iar în temeiul art. 71 alin. 5.pen, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata acelorași termene de încercare stabilite cu privire la pedepsele principale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că în cursul procesului penal, inculpații au restituit părții vătămate numai telefonul sustras, rămânând parțial neacoperit un prejudiciu apreciat de partea vătămată la suma de 250 RON.
Cum în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, prima instanță i-a obligat în solidar pe cei doi inculpați, pe inculpatul minor - în solidar și cu părțile responsabile civilmente G și, la plata sumei de 250 RON cu titlu de despăgubiri materiale, către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, care a criticat-o pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților și a modalității de executare a pedepselor.
La termenul de judecată din 17.02.2009, procurorul de ședință a criticat soluția instanței de fond și în privința aplicării pedepsei accesorii, considerând că în mod greșit s-a făcut aplicarea art. 64 lit a teza I și II și lit b pen, când de fapt ar fi trebuit interzise, în raport de practica CEDO, doar drepturile prev de art. 64 lit a teza II și lit b pen.
Prin decizia penală nr. 100/24.02.2009 Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
Pentru hotărî astfel, instanța de apel reținut următoarele:
În baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, prima instanță a reținut o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanța de fond a realizat și o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, conform criteriilor prev de art. 72.pen, reținând în favoarea inculpaților circumstanța atenuantă prev de art.74 lit c, având ca efect aplicarea unor pedepse sub limitele minime prevăzute de textele incriminatoare.
Astfel, raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, la cuantumul prejudiciului cauzat (care a fost acoperit parțial încă din faza urmăririi penale), la persoana inculpaților care sunt tineri și au recunoscut faptul că au sustras, prin smulgere, poșeta părții vătămate, cu scopul de a-și însuși bunurile pe care aceasta le-ar fi putut conține, tribunalul apreciază că pedepsele stabilite de prima instanță (3 ani închisoare - în cazul inculpatului major și respectiv 2 ani închisoare - în cazul inculpatului minor I) sunt corect individualizate.
De asemenea, tribunalul constată că în mod judicios s-a apreciat și modalitatea de executare a pedepselor aplicate, considerându-se pe bună dreptate că reeducarea ambilor inculpați se poate realiza și prin suspendarea condiționată a executării pedepselor, în condițiile prevăzute de art. 81 - 82 și art. 110.pen.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, tribunalul constată că prima instanță a motivat aplicarea acesteia, arătând că în considerarea naturii și a gravității infracțiunii reținute în sarcina inculpaților se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit a și b pen.
Și din acest punct de vedere tribunalul apreciază că în speță se impunea interzicerea, față de ambii inculpați, și a dreptului de a alege, prev de art. 64 lit a teza I pen, pe lângă dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, considerând că inculpații nu sunt în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
Împotriva acestei hotărâri declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați criticând- pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de netemeinicie au vizat greșita reținere a circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpaților, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special precum și modalitatea de executare.
Față de modalitățile în care fost comisă infracțiunea, față de gravitatea acestei fapte, față de persoana fiecăruia dintre inculpați, s-a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante, sau în condițiile în care se vor reține aceste circumstanțe s-a solicitat majorarea pedepselor.
Cu privire la modalitatea de executare s-a solicitat să se dispună ca inculpații să execute efectiv pedepsele aplicate sau să se dispună suspendarea sub supraveghere.
Cu privire la nelegalitatea hotărârilor anterioare s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a interzis inculpaților exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 al.1 lit. teza I pen.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859.pr.pen. se constată că hotărârile anterioare sunt legale și temeinice.
Considerăm că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică faptelor și vinovăția inculpaților pe baza unei analize complete materialului probator.
Considerăm că prima instanță a procedat la o corectă individualizare răspunderii penale inculpaților, cu respectarea prevederilor art. 72 Cod penal.
Conform dispozițiilor legale arătate mai sus la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Având în vedere următoarele aspecte:
- gradul concret de pericol social al faptei comise, respectiv infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, 2 lit. b,c alin.21lit. Cod penal,
- modalitățile și împrejurările săvârșirii, așa cum au fost arătate mai sus,
- urmarea produsă, valoarea prejudiciului cauzat și acoperit parțial prin restituirea telefonului mobil,
- persoana și atitudinea inculpaților, în sensul că aceștia sunt tineri, au recunoscut și regretat fapta comisă,
Considerăm că în mod corect instanța de fond reținut în favoarea acestora circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit. c pen.
Față de cele de mai sus, având în vedere și dispozițiile art. 52 Cod penal, considerăm că îndreptarea și reeducarea inculpaților se poate realiza în bune condiții și prin suspendarea condiționată executării pedepsei în cuantumul stabilit de instanța de fond, neimpunându-se nici majorarea acestor pedepse și nici schimbarea modalității de executare.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de parchet considerăm că acesta este nefondat.
Astfel, atât instanța de fond cât și instanța de apel au argumentat dispoziția privind interzicerea față de inculpați exercitării dreptului prev. de art. 64 alin.1 lit. teza I Cod penal.
. punctul de vedere al instanțelor anterioare și considerăm că în raport cu natura și gravitatea infracțiunii deduse judecății se impunea interzicerea față de inculpați și a dreptului de alege prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza I pen.
Față de cele de mai sus, având în vedere împrejurarea că în speță nu este incident niciunul din cazurile de casare prev. de art. 3859.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
Conform art. 192 alin.2 pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva deciziei penale nr. 100/A/24.02.2009 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 1126/23.06.2008 a Judecătoriei Galați, privind pe inculpații, fiul lui și, născut la 17.09.1986, în T, domiciliat în com., jud. T, în G, cartier, -.14, CNP- - și, "", fiul lui G și, născut la 19.07.1990 în C, com., jud. T, CNP--).
Conform art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului recurs rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs - avocat, va fi virată în contul Baroului G din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /11.11.2009
Tehnored.T/2 ex./12.11.2009
Jud.fond.-
Jud.apel-,
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Irina Alexandra
