Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 152/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 152/2008
Ședința publică din 18 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Stanca Ioana Marcu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- Procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpații și împotriva deciziei penale nr. 307/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul asistat de apărătorii aleși avocat și avocat și inculpatul asistat de apărător ales, avocat, lipsă fiind partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, de către inculpați, prin apărători aleși, motivările recursurilor, motivarea recursul formulat de inculpatul recurent fiind însoțită de caracterizarea inculpatului întocmită de administratorul societății angajatoare a acestuia, numitul.
Față de împrejurarea că inculpații au în prezent apărător aleși, instanța constată că a încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, avocat.
Instanța procedează la audierea inculpaților recurenți inculpatul și, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separat atașate la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat depune la dosar biletul de ieșire din spital pe numele mamei inculpatului.
Reprezentantul Parchetului și apărătorii inculpaților arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 307/A/2007 pentru netemeinicie. Arată că în mod corect Parchetul a considerat că se impune majorarea pedepselor aplicate inculpaților atâta timp cât s-a reținut comiterea infracțiunii în mai multe forme agravante, motiv pentru care solicită să se dispună majorarea pedepselor și înlăturarea aplicării prevederilor art. 64 lit. c Cod penal. Solicită admiterea recursurilor declarate de inculpați doar în limita înlăturării art. 64 lit. c Cod penal.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat solicită în principal, admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 307/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, desființarea deciziei atacate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței penale nr. 292/02.03.2007 a Judecătoriei Deva iar în subsidiar solicită să se facă aplicarea prevederilor art. 861Cod penal. Arată că inculpații au fost trimiși în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru săvârșirea unei infracțiuni grave - tâlhărie. Astfel s-a reținut în sarcina inculpatului că în noaptea de 17/18.06.2006 după ce a consumat mai multe băuturi alcoolice, împreună cu coinculpatul s-au deplasat spre comuna, întâlnind partea vătămată care mergea în aceeași direcție și care i-a strigat crezând că sunt niște prieteni de-ai lui. După ce au parcurs o bucată din drumul de întoarcere, coinculpatul a lovit-o pe partea vătămată și i-a sustras telefonul mobil, moment în care inculpații s-au speriat și au fugit iar a doua zi, inculpatul a valorificat telefonul sustras. Mai arată că locuiește cu bunicii lui la, pe care îi întreține de la vârsta de 16 ani. Mai precizează că, comiterea faptei a fost doar un act instinctiv, lucru reținut și în încheierea penală nr. 60/2006 a Tribunalului Hunedoara,confirmată prin Decizia Curții de APEL ALBA IULIA de respingere a recursului formulat de Parchet, încheiere prin care s-a respins propunerea de arestare a inculpatului. De asemenea, arată că inculpatul nu știe ce l-a determinat să săvârșească această faptă, el fiind o persoană fără antecedente penale, care la momentul săvârșirii faptei era încadrat în muncă la o firmă de pază, loc de muncă pe care l-a pierdut în urma evenimentelor, în prezent fiind angajat la o spălătorie auto, a avut o atitudine sinceră și ar vrea să se însoare în vara aceasta. Apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 307/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, desființarea deciziei atacate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței penale nr. 292/02.03.2007 a Judecătoriei Deva iar în subsidiar solicită să se facă aplicarea prevederilor art. 861Cod penal. În completare, arată că sentința penală pronunțată de Judecătoria Deva este corectă având în vedere faptul că la pronunțarea acesteia s-a ținut cont de toate probele administrate în dosar, și anume, faptul că inculpatul doar a valorificat telefonul sustras, inculpatul fiind cel care a lovit partea vătămată, inculpatul este cunoscut ca o bună persoană în comuna de domiciliu, este o persoană pe care se poate baza așa cum rezultă din declarațiile martorilor și din caracterizarea făcută de șeful său, prejudiciul a fost recuperat în totalitate. Apreciază că reeducarea inculpatului s-a și întâmplat, acesta având în prezent loc de muncă, iar scopul preventiv al pedepsei a fost atins prin faptul că ziua petrecută de inculpat în arestul poliției a avut un impact deosebit asupra acestuia.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul, casarea deciziei penale nr. 307/A/2007 a Tribunalului Hunedoara și reținând cauza spre rejudecare aplicarea unei pedepse, fie cu suspendare condiționată a executării pedepsei, fie cu suspendarea sub supraveghere pentru motivele arătate în scris. De asemenea, solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 307/A/2007 a Tribunalului Hunedoara. Arată că îi nemulțumește modalitatea de executare a pedepsei stabilită prin decizia penală atacată, respectiv, executarea pedepsei în regim privativ de libertate apreciind că aceasta este disproporțională cu pedeapsa aplicată prin sentința penală - 2 ani cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere faptul că ambele instanțe, atât cea de fond, cât și cea de apel au reținut aceleași aspecte și incidența în cauză a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, 76 Cod penal, aplicându-se o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege. Totuși, instanța de apel, deși arată că sunt corect reținute de către instanța de fond aspectele prezentate mai sus, decide că raportat la infracțiunea comisă, la comportamentul inculpatului în timpul comiterii faptei, dar și actele de agresiune comise, se impune executarea în regim privativ de libertate a pedepsei de 2 ani. Solicită respingerea recursului Parchetului întrucât starea de fapt existentă raportat la persoana inculpatului nu justifică executarea în regim privativ de libertate a pedepsei aplicată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului ales și arată că regretă fapta comisă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința penală nr. 292/2 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr- au fost condamnați inculpații și la câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al.1 Cod penal, al.2lit.b,c și al. 2 ind.1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 74, 76 lit. b Cod penal. S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a,b,c, 71 al.1,2 Cod penal. În baza art.81-82 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 4 ani. De asemenea în baza art. 71 al. 5 Cod penal a fost suspendată condiționat pedeapsa accesorie aplicată inculpaților pe durata termenului de încercare. În baza art. 88 al. 1 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa închisorii aplicată inculpaților durata reținerii de la 21 iunie 2006 la 22 iunie 2006. în baza art. 14, 346 Cod procedură penală rap. la art. 298 cod civil inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 300 lei RON cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în noaptea de 17/18 iunie 2006 inculpații, după ce au părăsit discoteca din satul com., întâlnind pe partea vătămată s-au hotărât să-l deposedeze prin violență de un telefon mobil ce îl avea la gât prin cu ajutorul unui șnur. Astfel, inculpatul a lovit partea vătămată cu pumnul în zona capului, lovitură în urma căreia acesta a căzut iar, în timp ce se afla la pământ ambii inculpați au continuat să-l lovească cu picioarele. Inculpatul a introdus mâna în buzunarul de la spate al pantalonilor părții vătămate, dar nu a găsit nicio sumă de bani pe care eventual să o poată sustrage. Concomitent inculpatul i-a smuls părții vătămate telefonul mobil de la gât după care, ambii inculpați au lăsat victima căzută pe marginea drumului. Telefonul mobil a rămas în posesia inculpatului, care în data de 18 iunie 2006 l-a dat martorului în contul unei datorii mai vechi. Urmarea actelor de agresiune fizică exercitate de cei doi inculpați partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare aproximativ 5-7 zile de îngrijiri medicale.
Audiați fiind, inculpații au recunoscut comiterea faptelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, care a solicitat desființarea acestei hotărâri, majorarea pedepselor aplicate inculpaților și executarea acestor pedepse în regim de detenție, și inculpații și care au solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Prin decizia penală nr. 307/A/17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara Secția penală în dosar nr- în urma admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva și desființării hotărârii atacate a fost înlăturată aplicarea disp. art.81-82 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii,precum și a disp. art. 71 al. 4 Cod penal privind suspendarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal în condițiile art.71 Cod penal, urmând ca inculpații să execute pedepsele aplicate în regim de detenție.
Prin aceeași decizie au fost respinse ca nefondate apelurile introduse de inculpații și.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel pornind de la criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal și având în vedere pericolul social concret al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, în timpul nopții, într-un loc public, de două persoane împreună, actele de agresiune exercitate asupra părții vătămate, care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 5-7 zile de îngrijiri medicale și comportamentul inculpaților în timpul săvârșirii faptelor, a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților este nejustificată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpații și.
Prin recursul declarat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa solicitat casarea hotărârii atacate, majorarea pedepselor aplicate inculpaților, pedepse care să fie executate în regim de detenție.
Prin recursurile declarate inculpații au solicitat casarea hotărârii atacate și menținerea hotărârii primei instanțe, în subsidiar au solicitat suspendarea executării pedepselor aplicate sub supraveghere.
În esență, în motivarea recursurilor declarate au arătat că, față de modalitatea în care a fost comisă infracțiunea și persoana inculpaților, nu se impune executarea pedepselor în regim de detenție.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, Curtea reține următoarele:
În baza probelor administrate, coroborate cu declarațiile inculpaților, care au recunoscut faptele comise, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au stabilit o corectă stare de fapt, dând încadrarea juridică legală faptelor deduse judecății, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită.
Sub aspectul individualizării pedepselor, hotărârea instanței de apel este greșită, fiind dată prin încălcarea prev. art. 72, 52 Cod penal.
Potrivit art. 72 Cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pe de altă parte, art. 52 din Codul penal prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Curtea constată că pedeapsa de câte 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție aplicată de instanța de apel nu este în măsură să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 Cod penal, ceea ce evident nu este în spiritul legii.
Condițiile concrete în care a fost săvârșită infracțiunea - aplicarea unor lovituri cu pumnii victimei, aplicarea de lovituri repetate cu picioarele, după ce aceasta a căzut la pământ, sustragerea telefonului mobil prin smulgere de la gâtul victimei, producerea de leziuni care au necesitat 5-7 zile îngrijiri medicale - comiterea infracțiunii într-un loc public, de două persoane, în timpul nopții, precum și atitudinea inculpaților după agresiune, care au abandonat victima căzută la pământ, conferă faptelor un grad deosebit de ridicat de periculozitate socială, atât prin urmările traumatizante asupra victimei, care prezintă un grad de handicap I, cât și prin sentimentul de insecuritate difuzat în masa cetățenilor.
Pe de altă parte, având în vedere faptul că inculpații nu posedă antecedente penale, au recunoscut și regretat faptele săvârșite, se vor reține în sarcina lor circumstanțele atenuante prev. de art.74, 76 lit. d Cod penal.
Drept urmare, față de considerentele mai sus reținute, pedepsele aplicate inculpaților se vor majora de la pedeapsa de câte 2 ani închisoare la câte 3 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție.
Totodată, față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei și persoana inculpaților - inculpatul fiind vânzător iar inculpatul muncitor - Curtea apreciază că în speță nu se impune aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cod penal.
În consecință, în baza art. 385 ind.15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală recursurile declarate vor fi admise iar în urma casării hotărârilor atacate pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b,c și alin. 2 ind. 1 lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 74,76 lit. b Cod Penal, se vor majora de la câte 2 ani închisoare la câte 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
Se va înlătura aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c Cod penal.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 192 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpații și împotriva Deciziei penale nr. 307/A/17.09.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 292/2.03.2007 pronunțată de Judecătoria Deva în dosarul nr-, numai sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților și și aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c și Cod Penal rejudecând cauza în aceste limite:
Majorează cuantumul pedepselor aplicate inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b,c și alin. 2 ind. 1 lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 74,76 lit. b Cod Penal, de la câte 2 ani închisoare la câte 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
Înlătură aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod Penal, în condițiile art. 71.
Cod PenalMenține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Cu opinie separată în sensul semnează
admiterii recursurilor numai sub Președinte complet
aspectul înlăturării pedepsei accesorii - -
prev. de art. 64 lit. c
Cod PenalGrefier,
- -
MOTIVAREA OPINIEI SEPARATE
Apreciez că instanța de apel a efectuat o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților și, ținând seama și de modalitatea de executare stabilită prin decizia atacată ( în regim de detenție). Din acest punct de vedere, pedepsele de câte 2 ani închisoare la care au fost condamnați inculpații răspund criteriilor de individualizare stabilite de art.72 Cod penal și dispozițiilor art.52 Cod penal.
Sancțiunea de drept penal trebuie să fie strict individualizată, adică adaptată calitativ și cantitativ în raport cu gravitatea faptei și cu persoana făptuitorului. Numai cu această condiție sancțiunea este aptă să producă asupra celui căruia i se aplică acea influență transformatoare care să excludă săvârșirea de noi infracțiuni.
O pedeapsă care nu respectă principiul proporționalității are asupra persoanelor condamnate consecințe dăunătoare, contrare funcției și scopului pedepsei prev. de art.52 Cod penal.
Astfel, ținând seama de persoana inculpaților, care nu prezintă antecedente penale, au cooperat cu organele judiciare, s-au prezentat în fața instanței, au recunoscut săvârșirea faptei de care au fost acuzați, au o vârstă tânără, orice majorare a pedepsei are ca efect accentuarea nejustificată a rolului coercitiv al acesteia, în detrimentul celui educativ și preventiv.
În consecință, nu se impunea admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara sub acest aspect.
Judecător
- - -
Red.
Dact.
2 ex./ 04.04.2008
,
Președinte:Tiberiu PeterJudecători:Tiberiu Peter, Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu
