Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 181/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 211 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 181
Ședința publică de la 29 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: Valentina Trifănescu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L T, precum și de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 270 din 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați și, asistați de avocat - apărător desemnat din oficiu, lipsind intimata - parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, a fost audiat recurentul-inculpat, care a declarat că înțelege să-și retragă recursul formulat în cauză (declarația acestuia fiind consemnată și depusă la dosar), după care, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat admiterea recursului formulat de Parchet, casarea ambelor hotărâri și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
În privința inculpatului, a arătat că sunt aplicabile numai dispozițiile art. 37 lit. b și Cod Penal că nu se impunea aplicarea
Avocat, pentru recurenții - inculpați, a solicitat admiterea recursurilor declarate de aceștia și achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c C.P.P. întrucât, infracțiunea a fost săvârșită de inculpatul. În privința inculpatului, a solicitat reducerea pedepsei aplicate acestuia.
În raport cu declarația recurentului - inculpat, a solicitat instanței să ia act de retragerea de către acesta a recursului declarat.
Recurentul - inculpat, a arătat că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și că își retrage recursul formulat.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 378 din 05 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-, în baza art. 211 alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a cu C.P.P. aplic. art. 37 lit. a Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 ani închisoare.
În baza art. 83 pct.1, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1339/2004 pronunțată de Judecătoria Caracal, în total inculpatul va executa pedeapsa de 10 ani închisoare cu aplic.art. 71 și art. 64 lit. a și b
În baza art. 350 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88, s-a dedus din pedeapsa aplicată arestul preventiv, începând cu data de 10 iulie 2007.
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și c și al. 2/1 lit. a cu aplic. art. 37 lit. a și b, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa 8 ani închisoare cu aplic. art. 71 și art. 64 lit. a și b
S-a menținut liberarea condiționat privind restul de pedeapsă rămas neexecutat de 364 zile, din pedeapsa de 3 ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 149/2004 pronunțată de Judecătoria Caracal.
În baza art. 350 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88, s-a dedus din pedeapsa aplicată arestul începând cu data de 10.07.2007.
S-a constatat că prejudiciul produs părții vătămate, în valoare de 753,48 lei, a fost recuperat în totalitate și au fost obligați fiecare din inculpați la plata a câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând câte 100 lei onorariu de avocat din oficiu avansat Baroului O, de către Ministerul Justiției.
Pentru a se pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal cu nr. 1713/P/2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, pentru infracțiunea menționată mai sus.
Pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut în fapt că, în noaptea de 9/10.07.2007, partea vătămată, împreună cu martora, se deplasau cu terenul personal nr. 9004 către municipiul B, pentru a participa la o selecție în vederea obținerii unor locuri de muncă în Spania.
Datorită oboselii acumulate, cele două persoane - ce se aflau într-un compartiment al acestui tren - s-au așezat în poziție orizontală pe canapele, având obiectele de îmbrăcăminte și alimente în plasa bagajelor iar gențile cu acte și bani lângă ele. La un moment dat, partea vătămată și martora au adormit, iar după ce trenul personal a plecat din gara C, inculpații și - conform unei înțelegeri prealabile - profitând de întuneric și de faptul că partea vătămată și martora au adormit, au pătruns în interiorul compartimentului cu scopul de a sustrage bunurile acestora. Aici inculpatul a încercat să deschidă geamul compartimentului pentru a distrage atenția celor care îi descoperiseră prezența nepotrivită în acel loc, în timp ce inculpatul a sustras părții vătămate o plasă și geanta în care se afla un telefon mobil marca Motorola, suma de 416 lei, 2 bilete de călătorie, pașaportul, o pereche pantaloni, o forfecuță și alte obiecte.
În vederea realizării sustragerii, inculpații au cooperat, lucru care s-a reținut din relatările martorei oculare care a menționat că inculpații se înțelegeau din priviri iar atunci când această martoră s-a trezit din somn a observat în mâna inculpatului poșeta părții vătămate, astfel că a intenționat să strige spre a trezi pe partea vătămată care dormea. În aceste condiții se arată că inculpatul ce se afla lângă persoanele arătate a devenit violent în sensul că a imobilizat această martoră și i-a pus mâna în gât. Cu toate acestea se menționează că martora a depus eforturi susținute pentru a-l prinde pe inculpatul, alergând după acesta pe coridor deși violențele la adresa sa nu au încetat. În continuare se arată că pentru a-și asigura scăparea inculpatul a lovit atât pe martoră cât și pe partea vătămată afirmând față de acestea că trebuie să fie în întrucât nu el este acela care a furat geanta. Se menționează că partea vătămată și martora s-au rugat de cei doi inculpați să le restituie bunurile însă aceștia au refuzat categoric iar în cele din urmă au coborât din tren în mare grabă în apropierea stației CFR, jud. Se mai reține de prima instanță că un călător din tren a sesizat organele de poliție cu ajutorul telefonului mobil prin serviciul de urgență 112 iar ca urmare lucrătorii de poliție TF C au plecat în urmărirea inculpaților pe care i-au identificat pe DN 6, făcând semn la o mașină de ocazie pentru a-i transporta înapoi în municipiul După ce inculpații au urcat în mașina în care se aflau lucrătorii de poliție se arată că au recunoscut că au sustras geanta cu bunuri a părții vătămate și au indicat organelor de cercetare penală locul unde au aruncat geanta cu o parte din bunuri, păstrând asupra lor numai suma de 416 lei și telefonul mobil marca Motorola. Se arată că cei doi inculpați nu au putut justifica în fața organelor judiciare motivul prezenței lor în acel tren în noaptea în cauză și nici mobil călătoriei lor, cu atât mai mult cu cât nici unul din ei nu călătorea legal deoarece nu avea bilete de călătorie.Au caracter concludent în sensul situației de fapt de mai sus probele ce rezultă din declarațiile părții vătămate în coroborare cu declarațiile martorilor și dar și cu declarațiile inculpaților între care în mod expres a recunoscut comiterea infracțiunii de către ambii inculpați ca și cu acelea care rezultă din procesul verbal de depistare a inculpaților,cel de conducere în teren inculpaților dar și cu procesul verbal de recunoaștere din grup a inculpaților de către partea vătămată alături de martora.
Instanța de fond a constatat astfel că, fapta săvârșită de către cei doi inculpați, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, având încadrarea juridică menționată mai sus.
S-a reținut că cei doi inculpați au sustras prin violență bunurile părții vătămate, în condițiile în care inculpatul a fost cel care a comis acțiunea de deposedare a părții vătămate fără drept, pe când celălalt inculpat - - în scopul păstrării bunurilor dar și scăpării lor, a exercitat acte de violență fizică asupra părții vătămate și martorei.
Sub aspectul laturii subiective a acestei infracțiuni s-a reținut că a fost inclus scopul specific furtului dar și scopul folosirii violenței și a amenințării, în vederea realizării sustragerii și, totodată, că inculpații nu numai că au cooperat, dar pentru aceasta au avut la bază o înțelegere, în așa fel încât și-au completat acțiunile către un singur scop și anume de a-și asigur bunul sustras și de a scăpa de urmărire.
In aceste condiții s-a stabilit că se impune condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii care să depășească minimul special, cu executare efectivă a acesteia.
In sarcina inculpaților, s-a făcut aplicația prevederilor art.37 al. 1 lit. a, întrucât, în cazul inculpatului, s-a reținut că acesta are o condamnare la pedeapsa de 2 ani închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 1339/2004 a Judecătoriei Caracal cu suspendare condiționată a executării, ce constituie prim termen al recidivei, întrucât noua infracțiune a fost comisă în termenul de încercare.
Referitor la celălalt inculpat, s-a reținut ca prim termen al acestei recidive pedeapsa de 3 ani închisoare pronunțată pin sentința penală nr. 149/2004 a Judecătoriei Caracal, în condițiile în care a fost liberat condiționat, iar noua infracțiune a fost săvârșită până la împlinirea duratei acestei pedepse. În privința acestui din urmă inculpat s-a mai reținut și starea de recidivă post executorie prev. de art. 37 al. 1 lit. b pe baza condamnărilor la pedeapsa închisorii rezultând din cazierul judiciar al acestuia pentru care au fost executate pedepsele ( aplicate prin sentința penală 617/22.05.1996 a Judecătoriei Caracal și sentința penală nr. 113/1998 a Judecătoriei Caracal ).
Referitor la inculpatul, s-a reținut că acesta a mai fost condamnat prin sentința penală nr. 1339/2004 de Judecătoria Caracal la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și, întrucât noua infracțiune a fost comisă în termenul de încercare în baza art. 83 al. 1, s-a dispus revocarea acestei suspendări și executarea în întregime a acestei pedepse, cu stabilirea pedepsei totale de executat.
In privința inculpatului în baza constatării că noua infracțiune a fost comisă după liberarea condiționată până la împlinirea duratei pedepsei de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 149/2004 a Judecătoriei Caracal și pe temeiul art. 61 al. 1 și ținându-se cont de gravitatea noii infracțiuni, s-a dispus menținerea beneficiul liberării condiționate.
Sub aspectul laturii civile a procesului penal, instanța de fond a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost recuperat, prin restituirea lucrurilor.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel cei doi inculpați, iar prin decizia penală nr. 270 din 18 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Olta dispus admiterea apelurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 378 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr- și s-a desființat în parte sentința, sub aspect penal în sensul că:
În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin 2/1 lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod Penal, art. 74 alin. 1 lit. Cod Penal rap. la art. 76 alin. 1 lit. b și Cod Penal art. 80 alin. 1 și 2.Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la 20.11.1982 în S, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, la 5 ani închisoare.
În baza art. 83 alin. 1.Cod Penal pentru inculpatul, s-a dispus ca pedeapsa totală să fie de 7 ani închisoare.
În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și și alin. 2/1 lit. a Cod Penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a și b Cod Penal, art. 74 alin. 1 lit. c rap.Cod Penal la art. 76 alin. 1 lit. b și Cod Penal art. 80 alin. 1 și 2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 1.09.1977 în C, CNP - -, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, la 5 ani închisoare.
A fost menținută măsura arestului preventiv luată față de inculpați și s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată acestora, timpul arestării preventive scurs de la data pronunțării sentinței.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței, inclusiv cu privire la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare pronunțată în cazul inculpatului și s-a dispus executarea în întregime a acesteia și cu privire la menținerea liberării condiționate pentru restul de 364 zile din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 149/2004 a Judecătoriei Caracal.
Cheltuielile judiciare efectuate în apel, incluzând onorarii de avocați din oficiu avansate Baroului O, au rămas în sarcina statului
Pentru a pronunța această soluție, instanța de prim control judiciar a constatat că sentința apelată este temeinică și legală, sub aspectul constatării situației de fapt privind existența infracțiunii, dar și sub aspectul calității de infractori a inculpaților, vinovăția acestora rezultând în condiții de discernământ și responsabilitate a inculpaților din conduita avută, întrucât nu numai că au avut reprezentarea faptei penale, dar au urmărit și scopuri ilicite ținând de deposedarea părții vătămate și luarea în posesie a bunurilor ce constituie obiect material al infracțiunii.
S-a apreciat de instanța de apel că prima instanță a omis, din cuprinsul încadrării juridice a infracțiunii în baza căreia au fost condamnați inculpații, raportarea la al. 1 al art. 211, deoarece acest lucru era necesar întrucât, elementul material al infracțiunii se regăsește în textul menționat.
Pentru aceste considerente, sentința primei instanțe a fost reformată, pentru ca această raportare să se regăsească în încadrarea juridică a infracțiunii la care au fost condamnați.
Pedepsele pronunțate pentru fiecare din cei doi inculpați nu au fost temeinic individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72, cu caracter real și respectiv personal.
Astfel, chiar dacă prima instanță, în mod temeinic a constatat, pentru fiecare din inculpați, că operează starea de recidivă prev. de art. 37 al. 1 lit. a și respectiv - doar în cazul inculpatului - și aceea prevăzută de art. 37 al. 1 lit. b, totuși, inculpaților li s-a reținut împrejurarea că au vocație la circumstanța atenuantă judecătorească prev. de art. 74 al. 1 lit. c, avându-se la bază conduita procesuală cooperantă ținând de comportarea sinceră în timpul procesului, acestei vocații menționate, urmând să i se recunoască valoarea de circumstanță atenuantă prev. de art. 74 al. 1 lit. c, în concurs cu recidiva în cazul fiecărui inculpat.
În plus, în vederea realizării scopului pedepsei prin nivelul acestei sancțiuni s-a făcut de către instanța de apel și aplicația normelor cu caracter dispozitiv prev. de art. 80 al. 1 și 2, prin raportare la art. 76 al. 1 lit. b, în sensul coborârii pedeapsa sub minimul special, în situația expusă de concurs de cauze de agravare și de atenuare.
Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat că un nivel de pedeapsă cu închisoarea de câte 5 ani, asigură scopul menționat, cu reținerea și a unor criterii referitoare la mediul de proveniență al inculpaților, etnia acestora, lipsa locului de muncă dar și starea civilă.
In cazul inculpatul, ca urmare a dispoziției de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 1339/2004 a Judecătoriei Caracal, s- constatat că este temeinică, întrucât sunt dovedite condițiile prev. de art. 83 al. 1, stabilindu-se pedeapsa totală de executat, în noile condiții.
Motivele invocate de către apelanți, altele decât cele reținute mai sus în favoarea lor, s-au constatat a fi neîntemeiate, solicitarea de diferențiere a pedepselor cu închisoarea pronunțate pentru inculpați în privința nivelului acestora, fiind nejustificată întrucât, contribuția reală și personală la comiterea infracțiunii este relativ egală, chiar dacă inculpatul a comis infracțiunea cu reținerea recidivei, în ambele sale forme, iar pentru celălalt inculpat operează doar recidiva prev. de art. 37 al. 1 lit. a. Acest aspect s-a apreciat a fi nesemnificativ, atâta timp cât, în sensul pronunțării unor pedepse cu închisoarea egale, converg celelalte criterii de individualizare menționate anterior.
Solicitarea de a se desfășura în continuare judecarea procesului, cu inculpații în stare de liberate, s-a apreciat de asemenea a fi nefondată, întrucât, cu privire la menținerea măsurii preventive, instanța de apel a apreciat că au caracter concludent constatările de mai sus, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică ce îl prezintă potențialul infracțional cert al inculpaților.
Solicitarea de achitare a inculpatului, susținută de acesta în apel, s-a apreciat de instanța de control judiciar a fi nefondată, întrucât există probe concludente - menționate anterior pe bază de mijloace de probă - ce atestă că inculpatul a comis acte materiale ce țin de acțiunea de sustragere ce constituie infracțiunea scop în cadrul infracțiunii complexe de tâlhărie, în condițiile în care acesta a cooperat cu celălalt inculpat, pe baza unei înțelegeri prealabile, iar cel din urmă i-a asigurat scăparea și posesia bunurilor, prin actele de violență comise la adresa părții vătămate.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, cât și inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul, în motivele scrise de recurs, a susținut în esență că instanța de apel trebuia să constate că, pentru inculpatul sunt aplicabile numai dispozițiile art. 37 lit. b Cod Penal, așa încât, se impune înlăturarea disp. art. 37 lit. a Cod Penal, precum și a dispozițiilor art. 61 Cod Penal, în sensul menținerii beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de pedeapsă de 364 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani aplicată prin sentința penală nr. 149/2004 a Judecătoriei Caracal; vocația la circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c reținută Cod Penal de instanța de prim control judiciar, nu este întemeiată, raportat la forma calificată a infracțiunii de tâlhărie pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, de limitele de pedeapsă, de obiectul infracțiunii și prejudiciul infracțional, de statutul de recidivist al fiecăruia dintre inculpați și antecedentele penale, de atitudinea avută față de fapta comisă.
S-a solicitat astfel admiterea recursului, casarea deciziei și înlăturarea prev. art. 37 lit. a și Cod Penal a art. 61 Cod Penal- pentru inculpatul, precum și înlăturarea art. 74 lit. c Cod Penal- pentru ambii inculpați.
Inculpații nu au formulat în scris motivele de apel, oral, prin apărătorul desemnat din oficiu, solicitând admiterea recursurilor și achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c C.P.P. întrucât, infracțiunea a fost săvârșită de inculpatul.
Inculpatul, a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul formulat de Parchet urmează să fie admis, iar recursul formulat de inculpatul este nefondat, urmând să fie respins, pentru următoarele considerente:
În mod corect s-a reținut de către instanțele de fond și de apel că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 21lit. a
Cod PenalSusținerile inculpatului, în sensul că el nu a săvârșit infracțiunea, ci numai inculpatul, sunt neîntemeiate.
În declarațiile date în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, precum și cu ocazia recunoașterii din grup, martora a arătat că se afla în compartiment împreună cu partea vătămată și că inculpatul a sustras poșeta părții vătămate, iar inculpatul a lovit atât martora câtși partea vătămată, pentru a-și asigura scăparea și pentru a le împiedica să urmărească pe inculpatul.
În declarația dată în faza de urmărire penală, inculpatul a declarat că inculpatul a sustras geanta părții vătămate, după care, amândoi au coborât din tren și au împărțit bunurile găsite în geantă, inculpatul luând suma de bani, iar inculpatul un telefon mobil marca "Motorola".
Prejudiciul a fost recuperat, bunurile sustrase fiind restituite părții vătămate.
Sunt întemeiate criticile formulate de Parchet în privința greșitei individualizări a pedepselor aplicate.
În raport cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite, împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, circumstanțele ce caracterizează inculpații, săvârșirea infracțiunilor în stare de recidivă, precum și atitudinea acestora în cursul procesului penal, Curtea, apreciază că aplicarea unor pedepse de 8 ani închisoare pentru fiecare dintre inculpați, va fi de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52
Cod PenalAvând în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 3859alin. 1 pct. 14 raportat C.P.P. la art. 38515pct. 2 lit. d C.P.P. va admite recursul formulat de Parchet, iar în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge recursul formulat de inculpatul.
Astfel, va fi casată în parte decizia și sentința instanței de fond, iar în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a Cp. cu aplic. art. 37 lit. a Cp. va fi condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art.83 alin.1 Cp. se va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.1339/2004, pronunțată de Judecătoria Caracal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
Se vor aplică inculpatului dispozițiile art. 71 Cp. art. 64 lit. a și b Cp.
In baza art.211 alin. 1, alin.2 lit. b și c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cp. cu aplic.art.37 lit. b Cp. va fi condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare, iar în baza art. 61 alin.1 Cp. se va dispune revocarea beneficiului liberării condiționate privind restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 364 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 149/2004 pronunțată de Judecătoria Caracal și va fi contopit acest rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 8 ani închisoare, în condițiile aplicării dispozițiilor art.71, art. 64 lit. a și b Cp.
Va fi dedusă detenția preventivă, pentru fiecare dintre recurenții - inculpați, în continuare, la zi și se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Se va lua act de retragerea recursului formulat de recurentul inculpat, în ședința publică de azi - 29.02.2008 - acesta învederând instanței că înțelege să-și retragă recursul.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.P.P. vor fi obligați recurenții - inculpați la câte 160 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de câte 140 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L T, împotriva deciziei penale nr. 270 din 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul cu nr-.
Respinge recursul declarat de recurentul - inculpatul, împotriva deciziei penale menționate anterior.
Ia act de retragerea recursului declarat de recurentul inculpat.
Casează în parte decizia instanței de apel și sentința penală nr. 378 din 05 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr-.
In baza art.211 alin.1, alin.2 lit. b și c și alin.21lit. a Cp. cu aplic. art. 37 lit. a Cp.;
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art. 83 alin. 1 Cp.;
Dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1339/2004 pronunțată de Judecătoria Caracal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
Aplică inculpatului dispozițiile art. 71 Cp. art. 64 lit. a și b Cp.
In baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 21lit. a Cp. cu aplic. art. 37 lit. b Cp.;
Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art. 61 alin. 1 Cp.;
Dispune revocarea beneficiului liberării condiționate privind restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 364 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 149/2004 pronunțată de Judecătoria Caracal și contopește acest rest cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
Aplică inculpatului dispozițiile art. 71, art. 64 lit. a și b Cp.
Deduce detenția preventivă pentru fiecare dintre inculpați, în continuare, la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Obligă recurenții - inculpați la câte 160 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, câte 140 lei pentru fiecare recurent-inculpat, reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Februarie 2008
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. apel:.
.
Dact. 3 ex.//
-03.03.2008 -
- C, va urmări și încasa de la recurenții - inculpați, suma de câte 460 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Doru Filimon, Valentina Trifănescu
