Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 211.Cod Penal -
(Număr în format vechi 17/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 19
Ședința separată și nepublică de la 14 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu judecător
- - JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
- - JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
********************
Pe rol, judecarea recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L T, împotriva deciziei penale nr. 255 din data de 05 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL O L în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința ne publică au răspuns intimatul inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsind recurentul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L T, partea civilă, partea civilă și SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrucât nu mai sunt excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, instanța, apreciind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 340 Cod. procedură penală, declarând terminată cercetarea judecătorească a acordat cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului formulat de recurentul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL O L T, desființarea sentinței și deciziei atacate, majorarea pedepsei aplicate inculpatului și schimbarea modalității de executare, considerând că cele două hotărâri pronunțate în cauză ca fiind netemeinice întrucât instanța a aplicat o pedeapsă prea blândă față de inculpat fără să facă o aplicare corectă a dispozițiilor art. 52 și 72 din Codul penal, privind scopul pedepsei și criteriile de individualizare ale acesteia.
Avocat, pentru intimatul inculpat, depune delegație pentru asistență juridică obligatorie, solicită instanței respingerea recursului formulat de recurentul Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL O L T, menținerea deciziei nr. 255 din data de 05 decembrie 2007 Tribunalului Olt ca temeinică și legală, având în vedere și vârsta minorului, atitudinea acestuia după săvârșirea faptei- recunoașterea, disponibilitatea acestuia de a acoperi prejudiciul cauzat părții civile.
Inculpatul având ultimul cuvânt în raport de dispozițiile art.341 Cod procedură penală, arată că își însușește concluziile apărătorului său, solicitând respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr.706/27 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-, în baza art.211 alin.1 lit. b și c raportat Cod Penal la art. 99 și următoarele cu Cod Penal aplicarea art.74 lit. c în condițiile art. 76 lit. d Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, la 1 an închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie săvârșită la data de 1.04.2007 în dauna părții vătămate -.
În baza art.81 și 110 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite prin prezenta sentință, pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art.110
Cod PenalÎn baza art. 359 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 88 Cod Penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 02.04.2007 la 03.04.2007.
În baza art. 14 și 346.C.P.P. cu aplic. art. 998 și 1000 civ. a fost obligat inculpatul - în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata către partea vătămată a sumei de 54 lei reprezentând drepturi materiale.
În baza art. 191 alin. 3 C.P.P. a fost obligat inculpatul - în solidar cu partea responsabilă civilmente - la plata sumei de 450 lei, cheltuieli avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, la data de 1.04.2007, inculpatul, sesizând că partea vătămată - se deplasa singură pe o alee de lângă S, a încercat să-i smulgă geanta de pe umăr și, întrucât partea vătămată a opus rezistență, inculpatul a tras cu putere de geantă, partea vătămată dezechilibrându-se și căzând la pământ, lovindu-se astfel și suferind leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 3-4 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul a sustras o parte din bunurile pe care le-a găsit în geanta părții vătămate.
În urma administrării probelor cu martori instanța de fond a reținut că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, de altfel acesta recunoscând săvârșirea faptei.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod Penal, pe care le-a coroborat cu dispozițiile art.74 și 76 Cod Penal, în sensul că inculpatul a avut o conduită sinceră pe parcursul judecății, a recunoscut fapta și a achitat integral prejudiciul.
S-a reținut și împrejurarea că la data săvârșirii faptei inculpatul era minor.
În acest context, instanța de fond, ca modalitate de executare, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în conformitate cu dispozițiile art. 81 și Cod Penal art. 110
Cod PenalÎmpotriva acestei sentințe, a formulat cerere de apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, criticând sentința ca netemeinică și nelegală, atât sub aspectul individualizării pedepsei, apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea blândă în raport de gravitatea faptei și a consecințelor acesteia, cât și sub aspectul modalității de executare a pedepsei, în sensul că, în cauză nu se impunea suspendarea condiționată a executării pedepsei, aceasta trebuind să fie executată într-un loc de detenție.
Prin decizia penală nr. 255 din data de 05 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL O L în dosarul nr-, s-a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, cheltuielile judiciare în cuantum de 150 lei - din care 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu - rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, din examinarea întregului material probatoriu aflat la dosar atât în faza de cercetare judecătorească, cât și în cea de urmărire penală, instanța de apel a reținut cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev și ped. de art. 211 alin. 2 lit. b și c raportat Cod Penal la art. 99 și următorii Cod Penal, la data comiterii faptei acesta fiind minor.
Instanța de apel a apreciat că, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, prima instanță a apreciat corect că, în raport de conduita sinceră a inculpatului pe parcursul judecății - în sensul că a fost prezent constant în fața autorităților, a recunoscut și regretat fapta - a achitat integral prejudiciul și nu a mai fost sancționat penal, sunt incidente dispozițiile art.74 lit. c și Cod Penal, în condițiile art. 76 lit. d Cod Penal, a scăzut pedeapsa sub textul incriminator, iar ca modalitate de executare a acestei pedepse, a dispus suspendarea condiționată.
Instanța de apel a apreciat că, în mod corect instanța de fond a acordat largi circumstanțe atenuante, atât la dozarea pedepsei cât și la modalitatea de executare, având în vedere în acest sens criteriile prev. de art. 72 și Cod Penal anume: conduita sinceră a inculpatului, prin recunoașterea săvârșirii faptei și a regretului acestuia, cât și prin achitarea despăgubirilor civile către partea vătămată.
Totodată s-a ținut cont și de împrejurarea că inculpatul, la data săvârșirii infracțiunii era minor și nu a mai săvârșit anterior fapte cu caracter penal.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL O L T, criticând-o ca fiind netemeinică la fel ca și sentința penală pronunțată în cauză, în sensul că instanțele au aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, fără a se face aplicare corectă a dispozițiilor art.52 și 72 Cod penal, referitoare la scopul pedepsei și criteriile de individualizare a acesteia.
Nu s-au avut în vedere pericolul social ridicat al infracțiunii, împrejurările și modul în care a fost comisă fapta, urmările produse, faptul că inculpatul a atacat victima - femeie, pe un drum public, prejudiciul cauzat relativ mic neavând relevanță pentru aprecierea gradului de pericol social al faptei și nu în ultimul rând concluziile referatului de evaluare.
S-a precizat în finalul motivelor de recurs că inculpatului trebuia să i se aplice o pedeapsă mai mare, iar ca modalitate de executare - suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Analizând decizia penală prin prisma motivelor de recurs invocate și în raport cu dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerente ce vor fi prezentate în continuare.
În baza art.211 alin.2 lit.b și c Cod penal, cu aplic.art.99 și 74 lit.c și în condițiile art.76 lit.d Cod penal, minorul a fost condamnat la 1 an închisoare, cu aplic.art.81 și 110 Cod penal, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
Curtea constată că atât dispozițiile art.52, cât și cele ale art.72 Cod penal, au fost corect aplicate, instanțele anterioare constatând în temeiul art.100 alin.2 Cod penal, insuficiența aplicării unei măsuri educative inculpatului minor, tocmai prin analiza coroborată a datelor referitoare la persoana inculpatului, astfel cum rezultă ele din referatul de evaluare întocmit în cauză, dar și al modalității și circumstanțelor săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, în dauna părții civile -.
Criticile aduse atât deciziei, cât și sentinței penale apar ca fiind nefondate, căci constatarea de către instanță a unora sau mai multor împrejurări din cele enumerate în art.74 Cod penal ori a altora asemănătoare, justifică în raport cu vârsta inculpatului - minor la data săvârșirii faptei-, aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Instanțele anterioare au avut în vedere faptul că minorul nu a mai compărut în fața organelor judiciare, și-a manifestat dorința de îndreptarea prin desfășurarea unor activități care să-i asigure obținerea de venituri în mod licit, că familia sa și-a manifestat sprijinul pentru acoperirea prejudiciului.
Față de atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei - prezentarea la organele de cercetare penală și în fața instanțelor de judecată, recunoașterea faptei și regretula cesteia reprezintă argumente că acest prim contact cu legea penală, îl poate convinge pe inculpatul minor să abandoneze orice intenție de a mai săvârși alte infracțiuni, ceea ce conduce în cele din urmă la reeducarea acestuia, în concordanță cu scopul preventiv-educativ al legii penale.
Curtea, reamintește că recunoașterea circumstanțelor atenuante este atributul instanțelor de judecată, acestea fiind lăsate de lege la aprecierea judecătorului, care va ține cont întotdeauna de persoana inculpatului, conduita acestuia, ca rezultantă a acțiunii reciproce între factorii obiectivi: mediul din care provine inculpatul, vârsta acestuia, nivelul educațional și sprijinul efectiv din partea familiei și a comunității și factorii subiectivi: capacitatea de valorizare - în cauză aceasta fiind informarea inculpatul fiind minor -, concepția morală a acestuia - destructurată față de modelele familiale pe care le are inculpatul din cauza de față (tată alcoolic, nesancționarea abandonului școlar, lipsa veniturilor resimțite în mod acut de inculpat, ceea ce determină în mod direct o redusă aptitudine psihică de a înțelege și a-și dirija viața în sensul respectului față de lege).
Cu toate acestea, atitudinea inculpatului, ulterior săvârșirii faptei, dublată de existența termenului de încercare de 2 ani și 6 luni - interval ce reprezintă o verificare a clemenței de care s-a dat dovadă la primul contact al inculpatului minor cu legea penală căruia i s-a atras totodată atenția asupra dispozițiilor art. 83 CP. referitoare la revocarea suspendării condiționate a pedepsei - conduce la concluzia că hotărârile pronunțate sunt temeinice, în cauză nefiind identificate motive de casare ale acestora, astfel încât în baza dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod pr.penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursului declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL O L T, împotriva deciziei penale nr. 255 din data de 05 decembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL O L în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare privind pe inculpat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. apel: și
Dact. 2 ex./()/ 5 martie 2008
-15.02.2008 -
- S va urmări și încasa de la inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, suma de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Ligia Epure, Elena Stan
