Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
2033/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.195/
Ședința publică din data de 02 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Magdalena Iordache
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-revizuient - împotriva Sentinței penale nr.758/F/07.VIII.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-revizuient, personal, în stare de detenție, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.027.123/26.VIII.2009, aflată la fila 7.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-revizuient arată că acesta solicită revizuirea Sentinței penale nr.155/2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fiind incident cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală, în sensul existenței unor fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanțele care au dispus condamnarea sa, ce pot fi dovedite prin audierea părții vătămate și a martorilor, considerente pentru care solicită admiterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului, arătând că în mod corect a apreciat instanța de fond că motivul invocat nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.394 Cod procedură penală.
Apelantul-revizuient, personal, arată că partea vătămată nu a fost niciodată audiată.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.758/F din 07 august 2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva sentinței penale nr.155/06.02.2007 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală și l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București sub nr.2712/111-6/2009 revizuientul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 155/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr-.
În motivarea cererii, revizuientul a solicitat a se audia partea vătămată și reaudierea celorlalți doi inculpați din dosar și de asemenea mai solicită redozarea pedepsei, întrucât o consideră prea mare în raport cu fapta pentru care a fost condamnat. Avănd în vedere că în mod greșit petentul de adresase Tribunalului, prin încheierea din 20 noiembrie 2008, s-a trimis cauza la Parchetul B pentru ca instanța să fie legal sesizată.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia întocmit referatul cu propunerea de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât motivele de revizuire invocate nu se încadrează în nici unul din cazurile limitativ și restrictiv prev. de art. 394 Cod procedură penală
Referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București însoțit de cererea de revizuire și de copia sentinței penale nr. 155/06.02.2007 a Tribunalului București Secția II Penală a fost înaintat Tribunalului București cu adresa nr. 2712/III-6/2009, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.07.2009 sub nr-.
Examinând cererea de revizuire sub aspectul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate în principiu, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 155/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a Il-a Penală în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 21 1 alin. 2 lit. b, c și alin. 2/1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal condamnarea inculpatului la pedeapsa de 9 ani închisoare; în baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale; în baza art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 91/2001 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin neapelare la 12.04.2001 și s-a contopit restul rămas neexecutat de 2 ani 7 luni și 6 zile închisoare cu pedeapsa de 9 ani, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, cu aplic. art. 71, 64 lit. a, b Cod penal; în baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod procedură penală s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 08.10.2005 la zi; în baza art. 116 Cod penal, s-a aplicat inculpatului măsura de siguranță a interzicerii dreptului de a se afla în B pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale; s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Această sentința penală a rămas definitivă prin decizia penală nr.5627 din data de 23.11.2007 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, prin care s-au respins recursurile declarate de procuror și de inculpat.
Pentru a fi admisă în principiu cererea de revizuire, trebuie ca motivele invocate de revizuient să se încadreze în vreunul dintre cazurile de revizuire prevăzute în mod expres și limitativ de disp. art. 394 Cod procedură penală.
Analizând motivele invocate de revizuient în raport cu disp. art. 394 Cod procedură penală, instanța constată că acestea nu se încadrează în niciunul dintre cazurile în care revizuirea poate fi cerută.
Astfel, potrivit disp. art. 394 din Cod procedură penală revizuirea poate fi cerută în următoarele situații:
a)când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei;
b)un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasa în cauza a cărei revizuire se cere;
c)un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d)un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e)când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Prin cererea de revizuire formulată de revizuientul a arătat că dorește audierea părții vătămate care nu a fost audiată de nicio instanță, reaudierea coinculpaților și martorilor din dosar și reducerea pedepsei aplicate.
Față de motivele invocate de către revizuient, instanța a reținut că acestea nu pot fi considerate ca fiind fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la data judecării cauzei, ci revizuientul tinde la o prelungire a probațiunii (prin audierea pârtii vătămate, audiere ce a fost imposibil de realizat în faza judecății, reaudierea coinculpaților și martorilor) pentru fapte și împrejurări deja cunoscute de instanțele care au soluționat definitiv cauza. Or. prin revizuire, cale de atac extraordinară, nu se poate obține o prelungire a probațiunii pentru fapte și împrejurări deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza, astfel că este inadmisibilă cererea revizuientului.
De asemenea, revizuientul a mai solicitat ca prin revizuire să se procedeze la reindividualizarea pedepsei aplicate. Sub acest aspect trebuie precizat faptul că în jurisprudență și practica judiciară s-a statuat în mod unanim că individualizarea judiciară a pedepsei nu poate constitui un motiv de revizuire conform art. 394 al. 1 lit. a Cod procedură penală, astfel că este inadmisibilă cererea revizuientului și sub acest aspect.
Constatând că motivele de revizuire invocate în cauză nu se circumscriu nici celorlalte cazuri de revizuire reglementate de art. 394 Cod procedură penală, în temeiul art. 403 alin. 3 Cod procedură penală, s-a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 155/06.02.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a Il-a Penală, formulată de revizuientul, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel revizuientul, solicitând Curții a constata incidența cazului de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, și criticând soluția Tribunalului ca fiind nelegală și netemeinică.
Examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, în temeiul art. 371 Cod procedură penală, Curtea îl consideră nefondat și sub incidența art.379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală îl va respinge în virtutea considerentelor ce urmează:
Sentința penală nr.155/06.02.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală ce a constituit fundamentul condamnării apelantului revizuient la pedeapsa de 9 ani închisoare, precum și al aplicării pedepsei complementare și accesorii, a măsurii de siguranță a rămas definitivă prin decizia penală nr.5627/23.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală.
Revizuirea constituie mijlocul procesual prin care sunt atacate hotărârile judecătorești definitive ce conțin grave erori de fapt, urmărindu-se prin această cale extraordinară de atac o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Legiuitorul a limitat situațiile în care se poate declanșa acest remediu procesual la cinci cazuri pe care le-a reglementat în art. 394 în mod explicit.
În speța de față revizuientul solicită audierea părții vătămate și reaudierea celorlalți doi inculpați din cauza în care a fost condamnat și de asemenea cere redozarea pedepsei, întrucât o consideră prea mare.
Curtea analizând soluția dispusă de Tribunalul București - Secția I-a Penală prin sentința penală nr.758/F din 07 august 2008, constată că aceasta este legală și temeinică, în cauză motivele invocate de revizuient neputând fi considerate ca fiind fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționare.
În fapt, prin cererea de revizuire apelantul revizuient tinde la prelungirea probatoriului, reclamând fapte și împrejurări deja cunoscute de instanța ce a soluționat cauza.
Un al doilea motiv de revizuire invocat se fundamentează pe greșita individualizare a pedepsei, în sensul de a se proceda pe calea acestei căi extraordinare de atac, la redozarea pedepsei aplicate.
Cererea de revizuire fundamentată pe greșita individualizare a pedepsei este inadmisibilă, Curtea observă că în vederea limitării introducerii de cereri de revizuire pentru erori de fapt minore, legiuitorul a reglementat în amănunt fiecare caz în parte, instituind condițiile de fond și de formă ce se cer a fi îndeplinite, de natură să convingă despre necesitatea înlăturării erorilor juridice.
De asemenea, legea condiționează dovedirea cazurilor de revizuire de folosirea anumitor mijloace de probă.
Analizând erorile juridice ce pot determina admiterea procedurii de revizuire, folosirea căii de atac a trebuit să fie limitată la anumite cazuri în care presupunerea că s-a comis o eroare juridică prezintă serioase aparențe de temeinice.
Argumentul rezidă în aceea că revizuirea fiind o cale de atac extraordinară, provoacă o amplificare în desfășurarea procesului penal dincolo de limita sa obișnuită, punând în discuție autoritatea unor hotărâri penale definitive.
Revenind la primul motiv invocat de apelantul revizuient referitor la "probe noi", Curtea apreciază că nu pot fi considerate astfel de probe, în înțelesul art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate.
Împrejurarea că în dovedirea susținerilor sale, revizuientul a propus pe lângă audierea părții vătămate și reaudierea unor martori, ascultați anterior de instanță, nu poate determina admiterea cererii, deoarece prin textul art. 397 alin. 1 lit. a Cod procedură penală se cere ca faptele probatorii să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obțină o prelungire a probatoriului pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele ce au soluționat cauza.
înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a statuat în aplicarea dispozițiilor art. 394 Cod procedură penală că cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile precizate de lege pentru declararea acestei căi extraordinare de atac este inadmisibilă (decizia nr. 60/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 574/2008).
În motivarea deciziei s-a arătat că din conținutul prevăzut în art. 394 Cod procedură penală rezultă caracterul de cale extraordinară de atac a revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judecătorești comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Prin urmare, Curtea examinând sentința penală nr.758/F din 07 august 2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, constată că prima instanță a procedat în mod corect - după verificarea cererii de revizuire sub aspectul reglementării sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii, termenul de introducere - la respingerea ca inadmisibilă a acestei cereri în contextul reglementat în art. 403 alin. 3 Cod procedură penală.
De altfel, cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de Tribunalul București - Secția I-a Penală nu putea fi decât de respingere ca inadmisibilă, în cazul în care ea nu se înscria în registrul procesual reglementat în art. 394 Cod procedură penală, normă ce statuează cazurilor de revizuire.
În virtutea considerentelor ce preced, Curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul revizuient - împotriva sentinței penale nr. 758 /F din 07.08.2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelantul revizuient la - la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei reprezentând onorariul avocat oficiu ce urmează a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul revizuient - împotriva sentinței penale nr. 758 /F din 07.08.2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul revizuient la - la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei reprezentând onorariul avocat oficiu ce urmează a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /09.10.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Magdalena Iordache
