Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 222/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 10996/299/2009
55/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 222
Ședința nepublică de la 05 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florică Duță
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Elena Ursulescu
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, G, împotriva sentinței penale nr. 637/30.10.2009, pronunțată de Judecătoria sector 1 B și a deciziei penale nr. 704/A, din data de 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință nepublică, a răspuns recurentul - inculpat, G, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, lipsind intimat - parte vătămată, intimat - parte responsabilă civilmente G și intimat, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere vârsta acestuia, faptul că și-a recunoscut și regretat fapta și că, bunurile au fost restituite părții vătămate.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului, ca nefondat, considerând corect cuantumul pedepsei aplicată inculpatului, având în vedere natura și modalitatea de comitere a infracțiunii, tâlhărie în formă agravantă, gradul de pericol social al acesteia, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, care, a abandonat școala, a fugit de-acasă și a început să consume ocazional droguri.
Recurentul - inculpat având cuvântul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
CURTEA,
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.637/30.10.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în dosarul penal nr-, conform art.211 al.1, al.2 lit.c, art.109 Cod penal, a fost condamnat la 4 ani închisoare inculpatul minor G pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă.
S-a făcut aplicarea art,71 al.1, art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal, urmând ca pedeapsa să fie pusă în executare după împlinirea vârstei de 18 ani.
Conform art.14, art.346 Cod procedură penală, s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Conform art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Conform art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 13.04.2009 la zi.
Conform art.189 Cod procedură penală, onorariul avocat din oficiu, în sumă de 200 lei, a fost acordat din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, din analiza materialului probator administrat în cauză, că la data de 13.04.2009, în jurul orei 10.00, inculpatul G, în timp ce se afla pe Bd.- - din B, în dreptul imobilului cu nr.23-25, sector 1 (proces verbal de cercetare la fața locului și planșă foto), după ce a observat pe partea vătămată, care purta la o pereche de cercei rotunzi, cu tortiță, ce i s-au părut a fi din aur, a luat hotărârea de a sustrage (smulge) respectivii cercei.
La stabilirea limitelor instanța de fond a avut în vedere criteriile enumerate de art.72 și Cod Penal anume: pedepsele fixate de partea specială a codului penal în cazul minorului se reduc la J potrivit art.109 Cod Penal, circumstanțele reale, gradul de pericol social, urmarea produsă și circumstanțele personale, sub acest ultim aspect, urmând a se reține elementele deja expuse în analiza referatului de evaluare, precum și faptul că inculpatul nu are antecedente penale.
Punând în balanță ansamblul acestor considerente, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul intervalului prevăzut de lege, cu executare, în regim de detenție, este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii (în concret 4 ani).
Față de solicitarea inculpatului de a se reține ca circumstanțe atenuante lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră, instanța a reținut că aceste împrejurări pot fi primite ca circumstanțe atenuante doar dacă împrejurările cauzei în ansamblul lor conduc la concluzia unei periculozități sociale mai scăzute a inculpatului și a unui pericol concret mai scăzut al faptei, în raport de limita maximă a pedepsei prevăzute de legea pentru această infracțiune.
Or, în speță pe fondul consumului de droguri și aflându-se în anturajul unor persoane care se adăpostesc în rețeaua de canalizare, inculpatul a identificat-o pe partea vătămată, ca pe o potențială victimă ce avea mijloace limitate de reacție, de apărare și prin violență i-a smuls cerceii de la ambele, asigurându-și apoi scăparea prin fuga în rețeaua de canale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei.
În apel nu s-au mai administrat probe noi.
Prin decizia penală nr. 704/A din 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală s-a respins apelul declarat de inculpatul minor G împotriva sentinței penale nr.637/30.10.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
A obligat apelantul la 500 RON cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 RON va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
A menținut măsura arestării preventive a inculpatului G.
A dedus prevenția de la 13.04.2009 la zi.
Reanalizând materialul probator administrat în faza urmăririi penale și a cercetării judecătorești la prima instanță, apreciază că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt.
Tribunalul a reținut că în data de 13.04.2009, în jurul orei 10,00, în timp ce se afla pe Bd. - - în dreptul imobilului nr. 23- 25, inculpatul Gad eposedat-o prin violență pe partea vătămată de cerceii pe care îi purta în.
Existența faptei și a vinovăției inculpatului a rezultat din declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, declarații ce se coroborează cu cele ale părții vătămate, recunoașterea din grup efectuată în cauză, ocazie cu care partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care i-a sustras cerceii, și declarațiile martorilor și, cărora inculpatul le-a relatat că a sustras o pereche de cercei din aur de la le unei femei și le-a și dat aceste bunuri, martora fiind cea care a înapoiat părții vătămate, imediat, bunurile sustrase.
Criticile aduse de inculpat individualizării judiciare a pedepsei sunt neîntemeiate.
Instanța de fond a realizat o amplă și judicioasă analiză a criteriile de individualizare prevăzute de art. 72, având în vedere atât gravitatea concretă ridicată a faptei, cât și datele personale ale inculpatului, care nu beneficiază de o supraveghere corespunzătoare din partea părinților și se află sub influența negativă a anturajului, condiții în care a și început să consume droguri și a abandonat cursurile școlare.
În mod judicios reținut instanța de fond că nici lipsa antecedentelor penale și nici atitudinea procesuală sinceră nu pot avea valoarea unor circumstanțe atenuante, aceste împrejurări putând fi primite ca atare doar dacă împrejurările cauzei în ansamblul lor conduc la concluzia unei periculozități sociale mai scăzute a inculpatului și a unui pericol concret mai scăzut al faptei, în raport de limitele pedepsei prevăzute de lege pentru această infracțiune.
Tribunalul a apreciat că pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanța de fond corespunde necesității atingerii scopurilor reeducativ și de exemplaritate al pedepsei, reducerea acestui cuantum lipsind de eficiență funcțiile pedepsei.
Pentru motivele arătate a respins apelul inculpatului ca nefondat.
A apreciat că și la acest moment procesual se mențin temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive, respectiv condițiile prevăzute cumulativ de art. 148 lit. f
C.P.P.În privința condiției pericolului social, Tribunalul a apreciat că aceasta reiese cu prisosință din modalitatea concretă de comitere a faptei, inculpatul identificând victima și creându-și condițiile comiterii faptei, natura infracțiunii (furt prin violență), starea inculpatului, neșcolarizat, lipsit de supraveghere din partea familiei, consumator ocazional de heroină, toate aceste împrejurări relevând gravitatea sporită a faptei și a inculpatului, motiv pentru care se impune menținerea acestuia în stare de arest preventiv.
A dedus prevenția de la 13.04.2009 la zi.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală a obligat apelantul - inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondurile MJ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inc. G care a solicitat redozarea pedepsei motivând că a recunoscut și regretat fapta comisă, iar prejudiciul a fost acoperit integral.
Curtea examinând hotărârile atacate pe baza materialului probator din dosar, în raport de motivul de recurs invocat și întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constată nefondat recursul.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și este, atât prin cuantum, cât și modalitate de executare, de natură a-și realiza scopul așa cum acesta este circumscris în art. 52 Cod penal.
În raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpat, tâlhărie, se constată că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate acestuia și care a fost orientat spre minimul special.
Ca urmare, se constată că nu este întemeiată critica formulată de inculpat, iar hotărârile atacate sunt legale și temeinice, considerente față de care recursul va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală se va deduce prevenția de la 13.04.2009, la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul inculpatului G împotriva sentinței penale nr.637/30.10.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr. 704/A din 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
Deduce prevenția de la 13.04.2009,la zi.
Obligă inculpatul al 500 lei din are 200 lei onorariu apărător oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-05.03.2010
Președinte:Florică DuțăJudecători:Florică Duță, Cristina Rotaru, Elena Ursulescu
