Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 249/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 249
Ședința publică de la 06 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea recursului penal " tâlhărie " promovat de inculpatul recurent, fiul lui și -, născut la data de o6.o3.1978, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță I împotriva deciziei penale nr.62 din 12.o2.2oo8 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
Conform art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se prezintă inculpatul recurent, aflat sub stare de arest, asistat de avocat ( apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind părțile vătămate și
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, nemaifiind cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursului promovat de inculpat.
Avocat pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că recursul promovat vizează doar redozarea sancțiunii aplicată de in stanța de fond și menținută de instanța de apel.
Apreciază apărarea că raportat la împrejurările concrete de săvârșire a faptelor ce se rețin în sarcina inculpatului, pedeapsa de 8 ani închisoare este prea severă. Chiar dacă inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală merită a i se mai da o șansă. Solicită instanței a avea în vedere că inculpatul era singurul întreținător al familiei atunci când se afla în libertate, are trei copii minori care au nevoie de sprijinul și ajutorul lui.
Reiterează cererea de admitere a recursului în sensul diminuării sancțiunii atât cât legea mai permite. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, decizia recurată fiind temeinică și legală. Sancțiunea aplicată inculpatului care este și recidivist, am putea spune că este chiar blândă.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 3241 din 07.11.2007 Judecătoria Iașia respins cererea formulată de inculpatul și având ca obiect schimbarea încadrării juridice a situației de fapt din infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin 1, 2 ind. 1 lit. Cod penal cu aplic. art. 37 lit. "B" Cod penal în infracțiunea de furt prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal.
In baza art. 211 alin 1, 2 ind. 1 lit. "B" Cod penal cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și -, născut la 06.03.1978 în I, -, domiciliat în I,-,. 504,. B,. 3, deținut în Penitenciarul Iași, fără ocupație, recidivist, la pedeapsa de 8 (opt ) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la data de 13.06.2007.
În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice la data de 13.06.2007.
În baza art. 1 ind. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/ 1991 fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. "A" Cod penal si art. 34 lit. "B" Cod penal s-au contopit cele trei pedepse aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.
In baza art. 71 Cod penal s-au interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a si b" Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 350 Cod procedură penală s- menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal s-a dedus durata reținerii și a arestării preventive de la 14.06.2007 la zi.
S-a constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părților vătămate G și, domiciliate in sat, comuna, județul
In baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru hotărî astfel, prima instanță reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7201/P/2007 din data de 28.06.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29.06.2007 sub nr-, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1) și alin. 21) lit. (b) Cod penal, a infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 Cod penal și a portului, fără drept, a cuțitului, prevăzută de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, modificată și republicată, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. (b), toate cu aplicarea art. 33 lit. (a) Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în seara zilei de 13.06.2007, în jurul orei 21.00, inculpatul a sustras un priponit pe imașul din apropierea satului, comuna, județul I și, în timp ce se depărta de la locul faptei a fost oprit de partea vătămată, iar pentru a-și asigura scăparea a întrebuințat amenințări și acte de violență, folosind un cuțit pe care îl purta, fără drept, asupra sa.
În aceeași seară, după un scurt interval de timp, în jurul orei 21.45, folosind același cuțit, în loc public, pe raza localității, comuna, județul I, a amenințat cu cuțitul pe orice persoană care s-ar fi apropiat de acesta și a produs o stare de indignare în rândul locuitorilor caselor din vecinătate, astfel producând scandal public și tulburând ordinea și liniștea publică.
Situația de fapt reținută prin rechizitoriu a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu ( 10 ), proces-verbal de cercetare la fața locului, de ridicare a cuțitului și a funiei și planșe foto anexe, declarațiile părților vătămate și G, declarațiile martorilor, și, declarațiile inculpatului, proces-verbal de confruntare)
În cursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 Cod procedură penală, a fost audiat inculpatul, în conformitate cu dispozițiile art. 323 Cod procedură penală, părțile vătămate G si, în conformitate cu dispozițiile art. 326 raportat la art. 323 Cod procedură penală precum și martorii, și și, în conformitate cu dispozițiile art. 327 Cod procedură penală, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Părțile vătămate au declarat că nu se constituie părți civile în cadrul procesului penal, arătând că nu au nicio pretenție față de inculpat, prejudiciul cauzat prin infracțiune fiind reparat prin restituire.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reținut următoarea situație de fapt:
La data de 13.06.2007, după un conflict cu concubina sa -, inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a plecat de acasă luând cu el un cuțit. În aceeași zi, în jurul orei 21.00-21.30, inculpatul a ajuns în apropierea stânei care era amplasată pe imașul satului, comuna, județul Observând în apropierea stânei trei cai care erau legați cu funii, s-a apropiat de unul dintre cai, a tăiat funia cu care era lei cu ajutorul cuțitului pe care îl luase asupra sa, a încălecat pe și a pornit în direcția în care se afla satul.
În timp ce inculpatul a tăiat funia cu care era priponit calul, acesta a fost observat de partea vătămată, fiul părții vătămate G, cei doi fiind la stâna în apropierea căreia se găseau priponiți cei trei cai. În acel moment, părțile vătămate au strigat câinii pe care îi aveau la și au plecat în urmărirea inculpatului. După aproximativ 150-200 de metri, partea vătămată, însoțit de câini, l-a ajuns din urmă pe inculpat pe drumul ce face legătura între satele și.
Fiind înconjurat de câini, inculpatul a oprit calul și a început să o amenințe pe partea vătămată, avertizându-l că, dacă se va apropia de el sau de, îl va tăia. În același timp, inculpatul a descălecat și a luat de pe jos câteva pietre pe care l-a aruncat în direcția câinilor, în scopul de a-i alunga. . de câini, inculpatul a fost nevoit să lase calul, de care s-a și îndepărtat, moment în care partea vătămată a reușit să prindă animalul de căpăstru, după care a fugit cu acesta spre de frică să nu fie lovit.
Această situație de fapt a fost reținută de instanță în urma coroborării aspectelor și împrejurărilor de fapt prezentate în declarațiile date de părțile vătămate G și, și în procesului-verbal de confruntare a inculpatului cu partea vătămată, proces-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, anexe și declarațiile inculpatului.
În aceeași seară, la scurt timp, inculpatul a ajuns în dreptul locuinței martorului, pe care îl cunoștea de câțiva ani, cerându-i acestuia o țigaretă. În timp ce stătea de vorbă cu martorul, inculpatul a scos cuțitul de la brâu și i-a spus acestuia că, dacă poliția nu~i va pune la dispoziție un automobil care să-l transporte la domiciliul său din mun. I, îi va tăia pe toți de vii.
Fiind sesizate în acest sens de partea vătămată G, așa cum reiese din procesul verbal de constatare infracțiunii flagrante, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție s~au deplasat pe raza satului și l-au depistat pe inculpatul pe drumul comunal DC 8, în apropiere de locuința lui. La solicitarea polițiștilor de a se legitima, inculpatul a început să profereze injurii și cuvinte obscene, și-a pus cuțitul la gât și, răcnind, a avertizat că, dacă se va apropia cineva, își va tăia gâtul sau va tăia pe orice persoană care va trece pe drum.
Datorită larmei care se crease pe drum, proprietarii caselor din apropiere au ieșit fiecare la porți să vadă ce se petrece, fiind indignați de comportamentul amenințător al inculpatului.
Deși polițiștii l-au somat să lase cuțitul și să nu mai amenințe cu moartea, apreciind că inculpatul reprezintă un factor care tulbură ordinea și liniștea publică, acesta a continuat, având același comportament agresiv, situație în care acesta a fost imobilizat, încătușat și condus la sediul postului de poliție.
Cu aceeași ocazie, s-a efectuat o percheziție corporală a inculpatului, fiind găsit asupra acestuia un cuțit cu din material plastic de culoare neagră, având lungime de 13 cm. și cu lamă metalică cu lungimea de 19 cm. și lățimea de 3 cm. Organele de poliție au procedat la ridicarea cuțitului găsit asupra inculpatului.
Această situație de fapt a fost reținută de instanță în urma coroborării aspectelor și împrejurărilor de fapt prezentate în declarația martorilor, si și în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, planșele fotografice de examinare a cuțitului ridicat, anexe si declarațiile inculpatului.
În drept, fapta inculpatului, care la data de 13.06.2007, în jurul orei 21.00, a sustras un priponit pe imașul din apropierea satului, comuna, județul I și care, în timp ce se depărta de la locul faptei, fiind oprit de partea vătămată, a amenințat-o pe aceasta să nu se apropie, folosind un cuțit pe care îl avea asupra sa și, în același timp, întrebuințat acte de violență față de câinii pe care partea vătămată îi asmuțise asupra inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1 și 21lit. (b).
Fapta inculpatului care, în aceeași seară, fiind depistat de organele de poliție pe DC 8, pe raza localității, a început să profereze injurii, cuvinte obscene și amenințări cu moartea față de orice persoană care s-ar fi apropiat de acesta, punându-și cuțitul pe care îl avea asupra sa la gât și amenințând că î-și va provoca singur moartea, în scopul de a determina organele de poliție prezente să renunțe a-l reține, astfel aducând atingere bunelor moravuri și tulburând liniștea publică, producând o stare de indignare în rândul locuitorilor caselor din apropiere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburare ordinii și liniștii publice, prevăzută de art. 321 Cod penal.
Fapta inculpatului, care la data de 13.06.2007, fără drept, a purtat asupra sa un cuțit, în loc public, amenințând cu moartea pe toți cei care s-ar fi apropiat de acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, modificată și republicată.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 211 alin. 1) și 21) lit. (b) Cod penal, instanța a constatat ca are o structură complexă, latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie fiind alcătuită din elementul material al infracțiunii de furt și elementul material al infracțiunilor de amenințare și lovire sau alte violențe. Elementul material al infracțiunii de furt constă în acțiunea de luarea a unui bun mobil din posesia sau detenția altuia. Acțiunea inculpatului, constând în aceea că a sustras calul care era în posesia părților vătămate, acestea având paza materială a acestuia, realizează elementul material al infracțiunii de furt. De asemenea, instanța a constatat că, în scopul de a-și asigura scăparea, inculpatul a amenințat partea vătămată, care îl văzuse și urmărise pe inculpat în scopul de a recupera animalul furat, folosindu-se de cuțitul pe care îl avea asupra sa și, în aceeași împrejurare, a aruncat cu pietre spre câinii pe care partea vătămată îi asmuțise asupra inculpatului, acestea reprezentând violențe și amenințări în sensul art. 211 Cod penal. Având în vedere faptul că, în momentul în care a exercitat actele de violență și amenințare, inculpatul avea supra sa un cuțit, aceasta fiind o armă în sensul art. 151 Cod penal, instanța a constatat că sunt întrunite și cerințele textului legal în ceea ce privește săvârșirea faptei "de o persoană având asupra sa o armă", conform dispozițiilor art. 211 alin. 21) lit. (b) Cod penal.
Latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie, presupune existența vinovăției sub forma intenției. Inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. 1) pct. 1 lit. (a) Cod penal, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei. Inculpatul a urmărit sustragerea calului în scopul însușirii, pe nedrept, a acestuia, a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate și a întrebuințat violențe și amenințări în scopul de a-și asigura scăparea.
Pentru aceste motive instanța, a respins cererea formulată de inculpatul pentru schimbarea încadrării juridice a faptei, respectiv din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin 1, 2 ind. 1 lit. "B" Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal în infracțiunea de furt prevăzută de art. 208 alin. 1 Cod penal.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, instanța a reținut că elementul material al acesteia constă în fapta unei persoane de a săvârși acte sau gesturi, de a profera cuvinte sau expresii sau de a se deda la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniștea publică.
Din interpretarea prevederilor art. 321 Cod penal, instanța a reținut că, pentru realizarea laturii obiective a conținutului constitutiv al acestei infracțiuni, este suficientă producerea unuia dintre cele trei rezultate prevăzute de lege, respectiv sau o atingere adusă bunelor moravuri sau producerea unui scandal public sau tulburarea, în alt mod, a liniștii publice, realizarea acestora fiind avută alternativ în vedere, iar nu cumulativ.
Fapta inculpatului, care la data de 13.06.2007 a proferat injurii, cuvinte obscene și amenințări cu moartea față de orice persoană care s-ar fi apropiat de acesta, punându-și cuțitul pe care îl avea asupra sa la gât și amenințând că î-și va provoca singur moartea, în scopul de a determina organele de poliție prezente să renunțe a-l reține, datorită larmei produse, proprietarii caselor din apropiere ieșind fiecare la porți să vadă ce se petrece, fiind indignați de comportamentul amenințător al inculpatului, a adus atingere bunelor moravuri și a tulburat liniștea publică.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în forma intenției indirecte, conform art. 19 alin 1) pct. 1 lit. (b) Cod penal. Inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui, acesta proferând cuvinte și expresii, dedându-se la manifestări prin care s-a adus atingere bunelor moravuri și s-a tulburat liniștea publică.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, modificată și republicată, instanța a reținut că elementul material al aceștia constă în fapta celui care, fără drept, poartă cuțit asupra sa în locuri în care s-ar putea pune în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s~ar tulbura ordinea publică. Instanța a constatat că, în seara de 13.06.2007, inculpatul a fost văzut de mai multe persoane purtând, fără drept, asupra sa un cuțit și că, la un moment dat, inculpatul a amenințat cu moartea pe orice persoană care s-ar fi apropiat de acesta, într-un loc public - drumul comunal DC 8, care face legătura între satele și, comuna, județul I - în acest fel fapta inculpatului tulburând ordinea publică. Această acțiune a inculpatei realizează elementul material al infracțiunii de port, fără drept, al cuțitului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în forma intenției indirecte, conform art. 19 alin. 1) pct. 1 lit. (b) Cod penal. Inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit, prin fapta acestuia aducându-se creându-se o stare de pericol asupra valorilor sociale privitoare la liniștea și ordinea unei comunități, precum și desfășurării în mod firesc a relațiilor sociale născute în jurul și datorită acestor valori.
Instanța a reținut că săvârșirea infracțiunii a avut loc în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. (b) Cod penal.
Astfel, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 43), prin sentința penală nr. 2866/06.06.2003 Judecătoriei Iași, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare și a fost menținut beneficiul liberării condiționate privind restul de 837 zile, rămas neexecutat. Inculpatul a fost liberat condiționat pe 14.04.2004, rămânând un rest de pedeapsă de 169 zile. Pedeapsa se consideră a fi fost executată la data de 20.04.2004.
Întrucât după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, inculpatul a săvârșit cu intenție trei infracțiuni, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. (b) Cod penal privind recidiva postexecutorie, în raport de fiecare infracțiune.
De asemenea, instanța a constatat că faptele săvârșite de inculpat la data de 13.06.2007 constituie o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului real.
Astfel, există concurs real de infracțiuni atunci când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Având în vedere faptul că pentru niciuna dintre cele trei infracțiuni săvârșite de inculpat la data de 13.06.2007 inculpatul nu a fost condamnat definitiv, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 33 lit. (a) Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În concret instanța a reținut că faptele inculpatului prezintă un pericol social grav prin aceea că a adus atingere unor relații sociale multiple, respectiv relațiilor sociale patrimoniale, relații sociale a căror desfășurare normală este deosebit de importantă, precum și relațiilor sociale referitoare la bunele moravuri, ordinea și liniștea și securitatea publică. Instanța a mai reținut perseverența infracțională a inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale anterioare multiple.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 211 alin. 1) și alin. 21) lit. (b), cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în forma agravată și în stare de recidivă postexecutorie.
Instanța, în baza art. 321 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
De asemenea, instanța, în baza art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire sociala, a ordinii și liniștii publice, modificată și republicată, cu aplicarea art. 37 lit. (b) Cod penal, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de port, fără drept, al cuțitului.
În baza art. 33 lit. (a), art. 34 lit. (b) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 8 (opt) ani închisoare.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a avut în vedere atât art. 71 și 64 Cod penal cât și prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2) și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern.
Potrivit art. 71 Cod penal "condamnarea la pedeapsa. închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a-c.". In aplicarea acestui articol instanța a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și dispozițiile art. 53 alin. 2 din Constituția României potrivit cărora restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat- Totodată, instanța a reținut și considerentele hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului dată în cauza Hirst împotriva Marii Britanii în care s-a reținut că interzicereaope legisa drepturilor electorale ale unei persoane condamnate la pedeapsa închisorii reprezintă o încălcare a art. 3 din Protocolul 1 al Convenției.
Pedeapsa principala a fost aplicată inculpatului prin prezenta sentință, îl face pe acesta incompatibil cu exercitarea drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în elective publice și dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat (prevăzute la art. 64 lit. "a si b" Cod penal) întrucât exercitarea acestor drepturi presupune o ținută morală ireproșabilă. Aceasta soluție este justificată și de perseverența infracțională de care a dat dovada inculpatul.
Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție, profesie sau activitate, instanța nu i-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. "c"Cod penal.
Având în vedere natura faptei săvârșite, instanța a interzis în baza art. 71 Cod penal exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. (a), și lit. (b) Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal instanța a dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 13.06.2007 la zi, iar în baza art. 350 Cod procedură penală și 160 Cod procedură penală constatând că subzistă temeiurile ce au dus la luarea măsurii preventive, instanța a menținut starea de arest a inculpatului aflat in Penitenciarul Iași.
Pe latură civilă, instanța a luat act că părțile vătămate G și nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul infracțional fiind acoperit prin restituire.
Împotriva sentinței penale indicate mai sus declarat apel inculpatul, criticând cuantumul prea mare al pedepsei aplicate în raport cu fapta săvârșită.
Analizând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constatat că apelul este nefondat.
Prima instanță administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapte și la persoana inculpatului, solicitând corect situația de fapt și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de ridicare cuțitului și furcii, declarațiile părților vătămate și G, declarațiile martorilor, și, procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată și rezultă că în seara zilei de 13.06.2007, în jurul orei 2100- 2130, inculpatul sustras de pe imașul satului, comuna, județul un aparținând părții vătămate G, încălecat pe, deplasându-se spre satul și, fiind ajuns din urmă de (fiul lui G), pentru a-și asigura scăparea l- amenințat pe acesta din urmă că dacă se apropie îl va tăia cu un cuțit pe care îl avea asupra sa.
În aceeași seară, la scurt timp, ajungând în satul, inculpatul strigat la poarta martorului și după ce acesta ieșit, în timp ce stătea de vorbă cu el, scos cuțitul de la brâu și i-a spus martorului că îi va tăia pe toți, dacă poliția nu îi pune la dispoziție un autovehicul care să îl transporte la locuința sa din
În aceste împrejurări fost găsit inculpatul de organele de poliție care, fiind sesizate de în legătură cu sustragerea cabalinei, îl căutau. La vederea polițiștilor și la solicitarea acestora de se legitima, inculpatul început să înjure și să adreseze cuvinte obscene, punându-și cuțitul la gât și avertizându- pe polițiști că își va tăia gâtul, sau va tăia pe orice va trece pe drum, dacă se apropie cineva de el. Scandalul provocat de inculpat scos în drum pe proprietarii caselor din apropiere, care au fost revoltați de lipsa de decență cuvintelor și atitudinii inculpatului.
Fapta inculpatului de sustragere calului părții vătămate urmată de întrebuințarea de amenințări la adresa părții vătămate pentru a-și asigura scăparea fost corect încadrată juridic în dispozițiile art. 211 al. 1 și 21lit. "b" Cod penal, având în vedere și faptul că în aceste împrejurări inculpatul avut asupra sa armă pe care și folosit- în acțiunea sa de amenințare părții vătămate. Întemeiat reținut prima instanță din declarațiile date de în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, dar și din confruntarea acestuia cu inculpatul că după acțiunea de luare în stăpânire calului fără consimțământul proprietarului acestuia, inculpatul amenințat cu un cuțit pe, prin aceste amenințări urmărind să își asigure scăparea.
Prin urmare, consumându-se pe lângă acțiunea principală de sustragere calului și acțiunea adiacentă de amenințare, fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale unei simple infracțiuni de furt, ci este infracțiune complexă de tâlhărie, care pe lângă infracțiunea de furt reunește în conținutul său și infracțiunea de amenințare.
Astfel, în mod legal și temeinic considerat prima instanță că nu se impune schimbarea încadrării juridice din art. 211 al. 1 și 21lit. "b" Cod penal în art. 208 al. 1 Cod penal.
Pedeapsa pentru infracțiunea de tâlhărie fost individualizată judiciar în acord cu dispozițiile art. 72 Cod penal. Având în vedere împrejurările concrete în care inculpatul săvârșit fapta de tâlhărie, gradul ridicat de pericol social dar mai ales faptul că inculpatul săvârșit această infracțiune în stare de recidivă mare postexecutorie și în concurs real cu infracțiunile prevăzute de art. 321 al. 1 Cod penal și art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, acestea fiind două stări de agravare a pedepsei, tribunalul a considerat că aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mare cu doar un an față de minimul special prevăzut de lege este necesară pentru formarea unei noi atitudini inculpatului față de valorile sociale ocrotite de norma penală. Având în vedere că regimul sancționator al recidivei postexecutorii și al concursului de infracțiuni permite agravarea pedepsei prin aplicarea unui spor de 10 și respectiv 5 ani peste maximul special prevăzut de lege, Tribunalul consideră că pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, pedeapsă de legiuitor cu închisoarea de la 7 ani la 20 de ani, este chiar blândă, însă nu va putea fi majorată pentru nu se agrava situația inculpatului în propria sa cale de atac.
Și celelalte două infracțiuni săvârșite de inculpatul în seara zilei de 13.06.2007 au primit corectă încadrare juridică, fiind sancționate cu pedepse individualizate judiciar conform dispozițiilor art. 72 Cod penal și ținând cont de cele două stări de agravare anterior menționate - recidiva și concursul de infracțiuni.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și faptul că, în urma contopirii celor trei pedepse individuale, prima instanță dat spre executare pedeapsa de 8 ani închisoare stabilită pentru infracțiunea de tâlhărie, fără mai adăuga un spor de natură să substituie cele două pedepse de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, care urmare operațiunii de contopire nu se mai execute, tribunalul a constatat că nu este întemeiată critica inculpatului referitoare la aplicarea unei pedepse prea aspre, astfel că, în temeiul art. 379 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală, a respins apelul ca nefondat.
În temeiul art. 383 al. 11raportat la art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest inculpatului deoarece temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea inculpatului de libertate.
În temeiul art. 381 al. 1 Cod procedură penală, s- dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv scursă după pronunțarea hotărârii primei instanțe.
În termenul prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul, fiind criticate pentru netemeinicie.
Motivându-și recursul, inculpatul a susținut că față de împrejurările concrete în care au fost comise faptele, de urmarea produsă și de poziția procesuală a inculpatului, pedeapsa aplicată este prea severă.
S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat și reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea unui concurs de 3 infracțiuni în seara de 13.06.2007, orele 21,00, când fiind în stare de ebrietate a sustras de pe imașul satului, comuna, județul I, un aparținând părții vătămate. Fiind urmărit de partea vătămată care dorea să-și recupereze cabalina a fost amenințat cu un cuțit pe care îl purta fără drept asupra sa.
inculpatului a fost de natură a crea temere și indignare în rândul membrilor comunității, provocând totodată scandal public și tulburând ordinea și liniștea acestora.
În mod corect s-a reținut că această situație de fapt întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștei publice și port fără drept a unui cuțit în locuri publice și amenințarea cu moartea a celor ce ar fi îndrăznit să se apropie de el.
Pedepsele aplicate de prima instanță și menținute în apel au fost corect individualizate, ușor este minimul special, fiind de natură a asigura reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi fapte antisociale.
S-a mai avut în vedere împrejurarea că la data săvârșirii ultimului concurs de infracțiuni, inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie; din executarea ultimei pedepse fiind liberat condiționat la data de 14.10.2004 cu un rest de pedeapsă de 169 zile închisoare.
În antecedente are multiple condamnări pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, tâlhărie și la regimul circulației pe drumurile publice.
Situația de fapt prezentată mai sus îndreptățește Curtea să aprecieze că pedepsele aplicate până în prezent nu și-au atins scopul și că pentru realizarea reeducării se impune a fi menținute pedepsele aplicate.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia hotărârilor, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul.
Hotărârile recurate au fost verificate din oficiu și prin prisma dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constatându-se că nu sunt motive de casare.
În baza art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa ce urmează a executa inculpatul și arestarea preventivă cuprinsă între 12.02.2008-06.05.2008.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva deciziei penale nr. 62 din 12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.
Deduce arestarea preventivă după data de 12.02.2008.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 180 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 06 Mai 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
21.05.2008
2 ex.-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Aurel Dublea, Maria Cenușă
