Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 251/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 251/

Ședința publică din data de 05 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 3: Zoița

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.44 din data de 14 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.140 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art.197 alin.1 Cod penal și art.211 Cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuterniciri avocațiale nr.2070/2009, emisă de Baroul d e Avocați

Se constată lipsa:

- intimatei parte vătămată -.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

Curtea, în conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, aduce la cunoștință inculpatului, dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu dorește să fie ascultat de instanța de recurs, sens în care s-a încheiat procesul verbal și s-a atașat la dosarul cauzei.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală precum și cu privire la legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive față de inculpat.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și a se aprecia că din materialul probator administrat în cauză rezultă crearea unui dubiu cu privire la vinovăția inculpatului.

Solicită a se avea în vedere faptul că însăși partea vătămată, pe parcursul cercetării penale, a dat o declarație în sensul că, nu l-a recunoscut pe inculpat ca fiind cel care a săvârșit fapta întrucât acesta purta o mască pe față pentru ca, ulterior, în faza de cercetare judecătorească, să nu-și mai susțină această declarație.

Însăși partea vătămată a dat declarații care creează dubiu cu privire la vinovăția inculpatului în sensul că, acesta nu ar fi săvârșit cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.

Ca atare, solicită achitarea inculpatului în baza disp.art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală.

Cu privire la legalitatea și temeinicia mențineri măsurii arestării preventive, solicită a nu se mai menține această măsură și a se dispune judecarea în stare de libertate a inculpatului.

Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, precizând că inculpatul a fost trimis în judecată pentru că a întreținut raport sexual cu partea vătămată prin violență, căreia i-a cauzat leziuni ce au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Din declarația de la fila 25 din dosarul de urmărire penală și din declarația dată cu ocazia propunerii de arestare preventivă, rezultă că inculpatul și-a recunoscut vinovăția și a invocat starea de ebrietate, pe fondul căreia ar fi comis aceste infracțiuni.

Declarațiile părții vătămate se coroborează cu cele ale martorei, căreia partea vătămată i-a relatat imediat după ce a fost violată și violentată de inculpat care îi luase o sumă de bani la rugămintea acesteia, astfel încât, solicitarea inculpatului de achitare în temeiul disp.art.10 lit."c" Cod procedură penală, este vădit nefondată.

Urmează a se observa că instanța de fond a coroborat toate aceste mijloace de probă ca și instanța de apel care a respins calea de atac a acestuia și a menținut hotărârea instanței de fond.

Cu privire la legalitatea și temeinicia mențineri măsurii arestării preventive, solicită menținerea acestei măsuri întrucât temeiurile de arestare preventivă, nu s-au modificat.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său desemnat din oficiu și precizează că, nu se consideră vinovat.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.44 din data de 14.01.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, s-a dispus:

În baza art.197 alin.1 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.08.1983 în localitatea, județul C, cetățean român, studii 2 clase, necăsătorit, fără copii, fără antecedente penale, domiciliat în sat Cheia, comuna Grădina, județul C, la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare și interzicerea pe timp de 4 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-teza a doua, b, d, e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de viol.

În baza art.192 alin.1,2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În temeiul art.211 alin.1,2 lit.b și alin.21lit.c Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b, art.35 alin.1 Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și interzicerea pe timp de 4 ani a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a-teza a doua, b, d, e Cod penal.

S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție în conformitate cu dispozițiile art.57 Cod penal.

Conform art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din data de la 10.07.2008 la zi.

În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a-teza a doua, b, d, e Cod penal pe durata executării pedepsei.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art.189 Cod procedură penală suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (avocat ) s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța.

Pentru a pronunțarea hotărârii, instanța a stabilit situația de fapt următoare:

La data de 09.07.2008, după lăsarea întunericului, inculpatul a pătruns fără drept și fără consimțământ în locuința părții vătămate pe care, amenințând-o și împingând-o, a supus-o forțat unui raport sexual normal, refuzând să înceteze și să părăsească imobilul până a primit suma de 220 lei.

Situația de fapt s-a dovedit cu mijloacele de probă următoare: procesul-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșe fotografice, procesul-verbal de percheziție corporală a inculpatului, declarațiile părții vătămate, raportul de constatare medico-leagă nr.50/S/10.07.2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C și suplimentul la raport, raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/11.09.2008, actul nr.1777-1780/10.07.2008 al C, procesul-verbal de restituire către partea vătămată a sumei de 220 lei, declarațiile martorilor, G, declarațiile inculpatului.

Reținând aceiași motivare, în fapt și în drept, prin decizia penală nr.140 din data de 11 martie 2009, Tribunalul Constanțaa respins în baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, apelul declarat de inculpatul.

Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, motivând că este nevinovat deoarece nu a comis infracțiunile imputate.

Criticile sunt neîntemeiate.

Conform art.345 Cod procedură penală "instanța hotărăște prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, achitarea și a fost săvârșită de inculpat".

În cauză, din declarațiile părții vătămate coroborate cu procesul verbal de cercetare la fața locului, cu raportul de constatare medico-legală și cu declarațiile martorilor, rezultă cu certitudine că la data de 09.07.2008, în jurul orei 23, 00, o persoană de sex masculin a pătruns fără drept și fără consimțământul ei în locuință, după care a agresat-o și i-a sustras suma de 220 lei.

Însă cu privire la identificarea inculpatului ca autor al faptelor îndreptate împotriva persoanei și locuinței părții vătămate, probele ridică mari dubii.

Faptele si împrejurările rezultate din probe sunt contradictorii;

- partea vătămata arata ca ușa de la intrare era asigurata cu zăvor, procesul-verbal de cercetare la fata locului nu consemnează urme de forțare;

- partea vătămata susține ca a fost trântita pe pat si a întreținut cu agresorul raport sexual, dar raportul de constatare medico-legala concluzionează ca "reacția este negativa" si nu releva alte urme (fire de par pubian care sa fi aparținut autorului, secreții, sperma);

- partea vătămata a declarat ca i s-au sustras 2 bancnote de cate 100 lei si 2 de cate 10 lei, ori la inculpat s-au găsit 2 bancnote de cate 100 lei, dar nu si cele de 10 lei;mai mult, apărarea inculpatului referitoare la proveniența banilor, remunerație pentru activitatea desfășurata la cetățenii din localitate, este confirmata de martorul care a declarat că "înainte de iulie 2008 inculpatul a lucrat la mine, plătindu-l cu câte 50 lei/zi", dar fără a preciza ce bancnote i-a dat, in lipsa altor dovezi, fiind plauzibile explicațiile inculpatului;

- partea vătămata a declarat că agresorul avea o . pe cap, iar martorul afirmă că inculpatul avea o în acea seară.

În condițiile in care inculpatul este vecin cu partea vătămată, în care agresorul a fost foarte aproape de aceasta, sunt rezerve ca nu ar fi fost recunoscut, partea vătămata fiind la câțiva centimetri de agresor.

Toate aceste elemente creează mari dubii asupra vinovăției inculpatului, acuzarea nereușind sa înlăture prezumția de nevinovăție.

unei infime de sânge pe chilotul inculpatului daca a constituit un indiciu pentru arestarea si trimiterea sa in judecata, câta vreme nu s-a dovedit ca provenea de la partea vătămata nu mai poate susține acuzarea ca temei al condamnării.

Apoi, in locuința părții vătămate, nu s-a găsit nici o urmă care să fi aparținut inculpatului amprente deși, nu a avut mănuși, fire de păr sau altele asemenea care rămân în timpul acțiunilor de natura celor imputate inculpatului.

ulterioară a poziției inițiale a inculpatului de recunoaștere a faptelor este justificata de condițiile in care a fost surprins inculpatul-trezit din somn, sub influenta alcoolului, cu un nivel redus de instruire, fără avocat, bruscat de organele de politie conform declarației martorului așa încât declarațiile sale anterioare (pe care a fost pus să le facă și în fața mass media) se înlătură.

În concluzie, dacă probele administrate în cursul urmăririi penale au justificat trimiterea în judecată, ansamblul probator existent în acest moment, nu poate conduce la o soluție de condamnare, dubiul profitând recurentului inculpat.

Prin urmare, hotărârea recurată este supusă casării pentru cazul prev. de art.3859pct.18 cod procedură penală;în consecință, în baza art.38515pct.2 lit."b" Cod procedură penală, recursul declarat de inculpat va fi admis și, casând hotărârea atacată, în temeiul art.11 pct.2 lit."a"- art.10 lit."c" Cod procedură penală, îl va achita pentru infracțiunile prevăzute de art.192 al.1,2 Cod penal, art.197 al.1 Cod penal, art.211 al.1,2 lit."b" și alin.21lit."c" Cod penal.

Se vor înlătura dispozițiile referitoare la condamnarea inculpatului.

In temeiul art.350 al.2 Cod procedură penală, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului daca nu este reținut sau arestat în altă cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.2 lit."b" Cod procedură penală,

Admite recursul penal declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.44 din data de 14.01.2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.140 din data de 11 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

Casează hotărârile recurate și dispune:

În temeiul art.11 pct.2 lit."a" Cod procedură penală, art.10 lit."c" Cod procedură penală,

Achită pe inculpatul privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.192 al.1,2 Cod penal, art.197 al.1 Cod penal, art.211 al.1,2 lit."b" și alin.21lit."c" Cod penal.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu - Avocat în sumă de 200 lei.

În temeiul art.350 al.2 Cod procedură penală,

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului - fiul lui și, născut la data de 27.08.1983 de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.68/10.07.2008, emis de Judecătoria Constanța dacă nu este arestat sau reținut în altă cauză.

Se comunică la locul de deținere.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 mai 2009.

Președinte, Judecător Judecător

- - pt. - - - -

lipsă de la instanță

semnează

conform art.312 proc.pen.

președinte complet

- -

Grefier,

jud. fond:

jud.apel:/

red. dec. jud.: -

ex. 2/25.05.09

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Marius Cristian Epure, Zoița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 251/2009. Curtea de Apel Constanta